2rh-102/17 — încasarea datoriei

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 2rh-102/2017

judecător: Iu. Potîngă

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahapol

instanța de recurs: V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Alexandr Jiro,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 17 împotriva lui

Alexandr Jiro, intervenient accesoriu Societatea de Acțiuni „Termoelectrica” cu

privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2017, prin

care recursul declarat de către Alexandr Jiro a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La 16 septembrie 2014, ÎMGFL nr.17 s-a adresat în instanță cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Alexandr Jiro, intervenient accesoriu SA

„Termocom” (substituită de SA „Termoelectrica”) cu privire la încasarea datoriei

și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că, în baza contului personal

deschis la ÎMGFL nr. 17 pe numele pârâtului, SA „Termocom”, în procedura

falimentului, a livrat energia termică la locul de consum al reclamantului. Odată

cu deschiderea contului personal, locatarul vizat a acceptat prestarea serviciilor,

fapt ce se confirmă prin achitarea bonurilor de plată, inclusiv a celor de utilizare a

energiei termice și a altor servicii comunale. Pârâtul nu a contestat bonurile de

plată pentru serviciile prestate, fapt ce indică la acordul tacit la calitatea serviciilor

prestate. Astfel, au apărut relații dintre locatarul/consumator și ÎMGFL nr. 17 în

calitate gestionar al fondului locativ potrivit Hotărârii Guvernului nr. 434 din 09

aprilie 1998 (art.20), care prevede expres că, în clădirile cu mai mulți consumatori

și cu un singur echipament de măsurare a energiei consumate, contractul se

încheie cu consumatorul principal.

Menționează reclamantul, că pârâtul nu a achitat serviciile prestate, astfel

acumulând o datorie, pentru perioada 01 decembrie 2001-01 aprilie 2014, în sumă

de 16 202,35 lei, fapt confirmat prin informația despre calcularea și achitarea

serviciilor locative-comunale respective. Încercările reclamantului de a soluționa

1

litigiul pe cale extrajudiciară nu s-au soldat cu succes, fapt ce l-a determinat să se

adreseze în judecată cu cererea respectivă.

A mai menționat reclamantul că, conform pct. 10, pct.17 si pct. din

Regulamentul, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie

2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sunt obligați să achite serviciile locativ-

comunale, inclusiv consumul de energie termică. De asemenea, achitarea

serviciilor comunale cade sub incidența prevederilor art. 530 Cod civil al RM.

Indică reclamantul, că în calitate de gestionar al fondului locativ, SA

„Termocom” în procedura falimentului, se află într-o situație financiară precară

creată din cauza râu - platnicilor, din care face parte și pârâtul.

Solicită reclamantul încasarea de la pârât, cu titlu de datorie, a sumei de 16

202,35 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 486,07 lei.

La 22 iulie 2015, reclamantul a înaintat o cerere de majorare a pretențiilor,

prin care a declarat că își susține integral temeiurile de fapt și de drept invocate în

cererea inițială. Suplimentar susține că, pârâtul în continuare refuză să-și onoreze

obligațiunile de a achita datoriile acumulate pentru celelalte servicii comunale și

anume pentru serviciu de deservire a blocului locativ, pentru care a acumulat o

datorie în sumă de 830,09 lei, deservirea echipamentului tehnic - 910,57 lei,

transportarea deșeurilor - 505,28 lei, apă menajeră în sumă de 180,22 lei, apă

potabilă în sumă de 3333,93 lei, datorii acumulate până la data de 01 mai 2015.

Aceste circumstanțe au condus la majorarea sumei datoriilor față de reclamant cu

7379,09 lei.

Solicită reclamantul încasarea suplimentară de la pârât a datoriei

acumulată pentru serviciile comunale, deservirea blocului locativ, deservirea

echipamentului tehnic, transportarea deșeurilor, apă potabilă, apă menajeră în

sumă totală de 7 379,09 lei și a taxei de stat în mărime de 221,37 lei.

Prin cererea de concretizare, reclamantul a comunicat că, la 01 februarie

2016, pârâtul acumulase datorii pentru agentul termic în sumă de 15 152, 35 lei.

Astfel, reclamantul si-a concretizat pretențiile și solicită încasarea sumei restante

în mărime de 15 152, 35 lei și cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în

sumă de 486,07 lei. Totodată, reclamantul indică că, pentru alte servicii comunale,

achitări nu au fost înregistrate și solicită încasarea de la pârât a sumei de 7 379,09

lei, cât și a taxei de stat achitată pentru acțiunea concretizată în mărime de 221,37

lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17 februarie 2016,

s-a admis acțiunea.

S-a încasat din contul lui Alexandr Jiro în beneficiul ÎMGFL nr. 17 datoria

pentru consumul de energie termică în sumă de 15 152,35 lei și datorii acumulate

pentru alte servicii comunale în sumă de 7 379,09 lei, iar în total suma de 22

531,44 lei.

S-a încasat din contul lui Alexandr Jiro în beneficiul ÎMGFL nr. 17

cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în

sumă de 704,44 lei și cheltuielile legate de citarea publică în sumă de 100 lei, iar

în total suma de 807,44 lei.

2

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 martie 2016 Alexandr

Jiro a depus cerere de apel prin intermediul căreia a solicitat, casarea hotărârii

primei instanțe.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016 s-a respins

apelul declarat de Alexandr Jiro cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 17 februarie 2016.

La 16 ianuarie 2017, Alexandr Jiro a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima

instanță.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2017 recursul

declarat de către Alexandr Jiro a fost considerat inadmisibil.

La 22 martie 2017 Alexandr Jiro a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2017, cerând admiterea

acesteia și casarea încheierii contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, Alexandr Jiro a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, invocând că nu i-a

fost adusă la cunoștință cererea de chemare în judecată, nu a fost citat la

examinarea cauzei, încâlcindu-se prevederile art. 193 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Motivele revizuirii sunt prevăzute limitativ de art. 449 Cod de procedură

civilă. Astfel, revizuirea se declară în cazul în care:

a)s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni

în legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că

a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

3

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre,

fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din dispozițiile legale supra citate urmează că revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea

unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 Cod de procedură civilă.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că revizuentul Alexandr Jiro în cererea de

revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 Cod de

procedură civilă, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a

art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în

cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că în

cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

4

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandr

Jiro, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2017, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 17 împotriva lui Alexandr Jiro, intervenient

accesoriu Societatea de Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei

și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5