2r-270/17 — apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

2r-270/17 — apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: I. Barbacaru dosarul nr. 2r-270/17

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, I. Cotruță

D E C I Z I E

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul

Bivol Andrei,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tănase Alexandru

împotriva lui Usatîi Renato și Societății pe Acțiuni ,,Analiticmedia-Grup” cu privire la

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, prin care nu s-a

dat curs cererii de apel declarate de către Tănase Alexandru,

c o n s t a t ă :

La 18 aprilie 2016, Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul, Bivol Andrei a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Usatîi Renato și Societății pe

Acțiuni ,,Analiticmedia-Grup” cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 07 martie 2016, Usatîi Renato a

participat în calitate de invitat la emisiunea ,,Politica” difuzată de postul de televiziune

TV 7 deținut de SA ,,Analiticmedia-Grup”.

Menționează că în cadrul emisiunii (minutele 10.27-11.30 ale emisiunii)

Renato Usatîi a făcut declarații în adresa reclamantului care sunt bazate pe fapte false.

Afirmă că emisiunea a fost difuzată în direct, fiind înregistrată și ulterior plasată

on-line pe site-ul televiziunii date și pe canalul de Youtube al acesteia.

Consideră că declarațiile sus menționate sunt intenționat defăimătoare care

lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 16 din Codul civil, art. 7,

art. 15, art. 16, art. 17 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din

23 aprilie 2010, art. 10 paragraful 2 din CEDO.

Solicită constatarea încălcării de către pârâtul Usatîi Renato a dreptului

reclamantului la respectarea onoarei, demnității și reputației profesionale prin

declarațiile false făcute în cadrul emisiunii ,,Politica” din 07 martie 2016 difuzată de

televiziunea pârâtă; obligarea pârâtului Usatîi Renato să dezmintă în termen de 15 zile

de la intrarea în vigoare a hotărârii prin aceiași modalitate declarațiile defăimătoare și

să prezinte scuze publice reclamantului în modul următor:

,,Eu Renato Usatîi dezmint declarațiile făcute în adresa Dlui Alexandru Tănase

în cadrul emisiunii ,,Politica” din 07 martie 2016. Precizez că declarațiile mele despre

mită în sumă de 1,5 milioane de dolari care ar fi fost oferită judecătorilor Curții

Constituționale pentru emiterea unei hotărâri sunt false. Exprim scuze publice Dlui

Alexandru Tănase pentru aceste declarații false și intenționat defăimătoare”; obligarea

televiziunii pârâte să publice dezmințirea și scuze publice ale pârâtului Usatîi Renato

în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii și încasarea din contul

pârâtului Usatîi Renato a tuturor cheltuielilor de judecată suportate de reclamant.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 decembrie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 07 decembrie 2016, Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei

a depus cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

privire la admiterea integrală a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, nu s-a data curs

cererii de apel depuse de Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei,

fiind acordat apelantului termenul de 10 zile din data recepționării încheierii pentru

înlăturarea neajunsurilor și depunerea unei cereri suplimentare de apel cu indicarea

motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și prezentarea dovezii de

achitare a taxei de stat în sumă de 75 lei. Totodată, a fost explicat apelantului că în caz

de neîndeplinire în termenul stabilit a indicațiilor din prezenta încheiere cererea de apel

va fi restituită.

La data de 06 februarie 2017, Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol

Andrei a depus cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat la depunerea

cererii de apel în suma de 75 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, nu s-a data curs

cererii de apel depuse de Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei,

fiind prelungit termenul acordat pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat

integrale, ce constituie suma de 150 lei și s-a acordat apelantului un termen de 7 zile

din data recepționării prezentei încheieri. Totodată s-a explicat apelantului că în caz

dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.

La 16 martie 2017, Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei a

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 02 martie 2017, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate cu restituirea cauzei pentru

rejudecarea cererii de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând nefondată și eronată concluzia instanței de apel precum că cererea de apel

are 3 pretenții separate pentru care trebuie să fie achitați câte 75 lei fiecare.

Or, solicitările recurentului din cererea de chemare în judecată reprezintă o

singură cerință nepatrimonială - apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,

pentru care recurentul a achitat taxa de stat.

Sub acest aspect, remarcă că numerotarea separată a solicitărilor nu acordă

acestora caracterul unor cerințe distincte, deoarece acestea nu au temeiuri normative

distincte.

Astfel, este de neconceput că instanțele de judecată ar putea admite o cerere de

chemare în judecată privind publicarea dezmințirilor și exprimarea scuzelor publice

fără să constate caracterul defăimător al declarațiilor, chiar dacă partea nu va solicita în

mod expres constatarea.

Afirmă că din dispozițiile art. 19 din Legea cu privire la libertatea de exprimare

nr. 64 din 23 aprilie 2010, reiese în mod evident că pentru cererea de chemare în

judecată în care se solicită dezmințirea și exprimarea scuzelor se achită o taxă de stat

în mărime de 5 unități convenționale, și nicidecum câte o taxă de stat pentru fiecare.

Conchide că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept procedural

referitoare la taxa de stat, acțiune ce a obligat recurentul să achite taxa de stat în

mărime triplă pentru o singură cerință.

Mai relevă că prin obligarea recurentului de a achita taxa de stat în mărime

dublă, a fost încălcat dreptul la accesul liber la justiție garantat de art. 20 din

Constituția Republicii Moldova și de art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile

Omului.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recursul la 16 martie 2017, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea

pricinii spre rejudecare în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

După cum rezultă din materialele dosarului, Tănase Alexandru, reprezentat de

avocatul Bivol Andrei a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui

Usatîi Renato și Societății pe Acțiuni ,,Analiticmedia-Grup”, solicitând constatarea

încălcării de către pârâtul Usatîi Renato a dreptului reclamantului la respectarea

onoarei, demnității și reputației profesionale prin declarațiile false făcute în cadrul

emisiunii ,,Politica” din 07 martie 2016 difuzată de televiziunea pârâtă; obligarea

pârâtului Usatîi Renato să dezmintă în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a

hotărârii prin aceiași modalitate declarațiile defăimătoare și să prezinte scuze publice

reclamantului în modul următor:

,,Eu Renato Usatîi dezmint declarațiile făcute în adresa Dlui Alexandru Tănase

în cadrul emisiunii ,,Politica” din 07 martie 2016. Precizez că declarațiile mele despre

mită în sumă de 1,5 milioane de dolari care ar fi fost oferită judecătorilor Curții

Constituționale pentru emiterea unei hotărâri sunt false. Exprim scuze publice Dlui

Alexandru Tănase pentru aceste declarații false și intenționat defăimătoare”; obligarea

televiziunii pârâte să publice dezmințirea și scuze publice ale pârâtului Usatîi Renato

în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii și încasarea din contul

pârâtului Usatîi Renato a tuturor cheltuielilor de judecată suportate de reclamant

(f. d. 5-10).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 decembrie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f. d. 77-80).

Nefiind de acord cu hotărârea pronunțată la data de 07 decembrie 2016, Tănase

Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei a depus cererea de apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii

(f. d. 82-83).

Drept urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, nu

s-a data curs cererii de apel depuse de Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol

Andrei, fiind acordat apelantului termenul de 10 zile din data recepționării încheierii

pentru înlăturarea neajunsurilor și depunerea unei cereri suplimentare de apel cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și prezentarea

dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 75 lei. Totodată, a fost explicat

apelantului că în caz de neîndeplinire în termenul stabilit a indicațiilor din prezenta

încheiere cererea de apel va fi restituită (f. d. 87).

Este cert și faptul că încheierea menționată a fost expediată reprezentantului

recurentului Tănase Alexandru, avocatul Bivol Andrei și recepționată de acesta la

27 ianuarie 2017, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 101).

La 06 februarie 2017, Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei a

depus cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat la depunerea cererii de

apel în suma de 75 lei (f. d. 89-98).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, nu s-a data curs

cererii de apel depuse de Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei,

fiind prelungit termenul acordat pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat

integrale, ce constituie suma de 150 lei și s-a acordat apelantului un termen de 7 zile

din data recepționării prezentei încheieri. Totodată s-a explicat apelantului că în caz

dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită (f. d. 113-114).

În susținerea concluziei sale instanța de apel a invocat că reprezentantul

apelantului Tănase Alexandru, avocatul Bivol Andrei a achitat taxa de stat parțial în

cuantum de 75 lei, or în acțiune sunt trei cerințe separate, considerând necesar de a

prelungi termenul acordat apelantului pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat

integrale în sumă de 225 lei minus suma achitată de 75 lei.

Ulterior, la data de 13 martie 2017, reprezentantul recurentului a recepționat

copia încheierii instanței de apel din 02 martie 2017, iar la data de 16 martie 2017, a

contestat-o cu recurs invocând netemeinicia acesteia (f .d. 115-116).

Astfel, conform art. 83 alin. (2) CPC, în acțiunile patrimoniale taxa de stat se

determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și

în alte cazuri prevăzute de lege în proporții fixe conform Legii taxei de stat.

Totodată, reieșind din art. 84 CPC RM, se impune cu taxă de stat fiecare cerere

de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal,

cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței

judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului

executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs,

precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

În conformitate cu art. 3 pct. 1) lit. g) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03

decembrie 1992, tarifele taxei de stat se stabilesc pentru cererile de chemare în

judecată privitor la examinarea chestiunilor vizând apărarea onoarei și demnității în

cuantum de 500 %.

Iar, în conformitate cu art. 3 pct. 1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03

decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești

se achită 75 % din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în

judecată sau altei cereri, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75 % din taxa

calculată din suma contestată.

Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din

23 aprilie 2010, pentru cererea de chemare în judecată în care se solicită dezmințirea,

acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor se achită o taxă de stat în

mărime de 5 unități convenționale. Iar, potrivit alin. (2) pentru pretențiile cu privire la

repararea prejudiciului moral și material cauzat prin defăimare se achită o taxă de stat

în mărimea prevăzută la art. 3 pct. 1) lit. a) din Legea taxei de stat.

Prin urmare, raportând la caz prevederile legale enunțate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

concluzia instanței de apel precum că cererea conține 3 pretenții separate pentru care

trebuia să fie achitați câte 75 lei, este una greșită, or solicitările recurentului din cerea

de chemare în judecată reprezintă o singură cerință – apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale.

În susținerea opiniei enunțate este de remarcat faptul că cerințele separate în

astfel de acțiuni pot fi considerate solicitarea reparării prejudiciului moral și material

cauzat prin defăimare, cerințe care la caz nu au fost solicitate.

Astfel fiind, coroborând prevederile sus citate, este evident că la depunerea

cererii de apel Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul Bivol Andrei a achitat corect

taxa de stat la depunerea cererii de apel în mărime de 75 lei (75% din taxa calculată

din suma contestată, adică din suma de 100 lei) (f. d. 89).

Sub acest aspect și ținând cont de faptul că recurentul a achitat taxa de stat la

depunerea cererii de apel în conformitate cu prevederile enunțate, instanța de recurs

consideră că întru evitarea încălcării dreptului recurentului la un proces echitabil

prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, apelul urmează a fi examinat în fond.

În consecință, instanța de recurs notează, că dreptul de acces la un tribunal

constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție

(CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Drepturile

fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și

teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana

interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (CEDO, hot.

Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or

menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului lui

Tănase Alexandru de a dispune de drepturile sale procedurale în condițiile normelor în

vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, precum și îngrădirea accesului la justiție.

Pentru considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a

casa integral încheierea instanței de apel și a restitui pricina în instanța de apel pentru

judecarea apelului în fond.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Tănase Alexandru, reprezentat de avocatul

Bivol Andrei.

Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tănase Alexandru împotriva lui

Usatîi Renato și Societății pe Acțiuni ,,Analiticmedia-Grup” cu privire la apărarea

onoarei, demnității și reputației profesionale și încasarea cheltuielilor de judecată, cu

remiterea pricinii la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea apelului în fond.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva