2ra-1522/22 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale

2ra-1522/22 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1522/22

2-20165466-01-2ra-21102022

ÎNCHEIERE

23 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând cererea depusă de Andrei Năstase cu privire la recuzarea

judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Aliona Miron

și Galina Stratulat, de la judecarea în ordine de recurs a cauzei civile, la cererea de

chemare în judecată depusă de Andrei Năstase împotriva lui Renato Usatîi,

intervenient accesoriu Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, la recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor

Pohila, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2020, prin intermediul poștei (f.d.13), Andrei Năstase a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Renato Usatîi, intervenient accesoriu

Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată,

(în continuare ÎCS „Reforma Art” SRL), solicitând constatarea ca fiind defăimătoare

informația referitoare la faptul că a avut calitate de „concurent spoiler” la alegerile

prezidențiale din 2020, obligarea pârâtului Renato Usatîi la dezmințirea declarațiilor

indicate în același mod în care ele au fost făcute, la postul de televiziune „Jurnal TV”

(ÎCS „Reforma Art” SRL), în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la ora 20:00 și

prezentarea scuzelor de rigoare cu următorul conținut: „Dezmint informațiile

precum că, Andrei Năstase ar fi fost remunerat de Igor Dodon pentru faptul că a

participat la alegerile prezidențiale în calitate de spoiler, comunicate pe data de 11

noiembrie 2020 în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, declar că ele nu corespund

adevărului, sunt false și lezează imaginea și reputația dlui Andrei Năstase. Îmi cer

scuze de la Andrei Năstase pentru comunicarea acestor informații false”, încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Andrei

Năstase împotriva lui Renato Usatîi, intervenient accesoriu ÎCS „Reforma Art” SRL

cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

1

Prin decizia din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Andrei Năstase și s-a menținut hotărârea din 02 februarie 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Andrei Năstase și s-a casat integral decizia din 16 septembrie

2021 a Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul de către

Andrei Năstase și s-a casat integral hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea

înaintată de Andrei Năstase și s-a constatat ca fiind defăimătoare informațiile

referitoare la faptul că Andrei Năstase a avut calitatea de „concurent spoiler” la

alegerile prezidențiale din 2020; s-a obligat Renato Usatîi la dezmințirea

declarațiilor indicate în același mod în care ele au fost făcute, la postul de televiziune

„Jurnal TV” (ÎCS „Reforma Art” SRL), în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la

ora 20:00 și prezentarea scuzelor de rigoare cu următorul conținut: „Dezmint

informațiile precum că, Andrei Năstase ar fi fost remunerat de Igor Dodon pentru

faptul că a participat la alegerile prezidențiale în calitate de spoiler, comunicate pe

data de 11 noiembrie 2020, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, declar că, ele nu

corespund adevărului, sunt false și lezează imaginea și reputația dlui Andrei Năstase.

Îmi cer scuze de la Andrei Năstase pentru comunicarea acestor informații false”; s-

a încasat de la Renato Usatîi în beneficiul lui Andrei Năstase cheltuielile de judecată

în sumă totală de 400 de lei.

La 28 septembrie 2022, Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

La data de 08 decembrie 2022, Andrei Năstase a depus referință la cererea de

recurs, exprimând poziția în favoarea menținerii deciziei instanței de apel.

La data de 21 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.178),

Andrei Năstase a depus cerere de recuzare completului de judecată constituit din

judecătorii Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Aliona Miron și Galina

Stratulat.

În susținerea cererii de recuzare, Andrei Năstase a declarat neîncredere totală

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae

Craiu, Aliona Miron și Galina Stratulat, care urmează să examineze în fond recursul

declarat, cu înlăturarea de la participarea în continuare în această cauză.

Totodată, a menționat că, anterior a reclamat public de mai multe ori aservirea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție clanului oligarhic de tip mafiot creat și

condus de Vladimir Plahotniuc, împrejurări în care în opinia sa, judecătorii vizați

acționează din răzbunare, zădărnicind încercările sale de a-și apăra onoarea,

demnitatea și reputația profesională. Aceste argumente au fost suficiente anterior

pentru Curtea Supremă de Justiție care a admis cererea de recuzare înaintată

judecătorului Ala Cobăneanu, în cauza nr. 3-22/15, încheierea din 18 februarie 2016

a Curții Supreme de Justiție, soluția care urmează a fi emisă și la caz.

2

Andrei Năstase a susținut că, pe lângă bănuiala rezonabilă despre o conduită

arbitrară, în mod ilegal, prin încheierea instanței a fost transmis spre judecare în fond

recursul declarat, în condițiile în care există o decizie irevocabilă din 09 februarie

2022 a Curții Supreme de Justiție, dosarul nr. 2ra-2030/21, prin care a fost desființată

soluția instanțelor referitoare la respingerea acțiunii înaintate, fiind formulate

recomandări exprese instanței la rejudecare despre necesitatea și posibilitatea

admiterii acțiunii. Acesta ar presupune că, atât timp cât instanța de apel, la

rejudecarea cauzei s-a ghidat de acele recomandări irevocabile și a admis acțiunea,

instanța ce a examinat admisibilitatea recursului urma să ia în considerare acele

recomandări, în condițiile în care în dosar nu au intervenit alte circumstanțe sau fapte

noi. În opinia sa, se confirmă suspiciunile și temerile rezonabile că se urmărește

desființarea verdictului dat de instanța de apel, în detrimentul intereselor sale și

contrar cadrului legal.

De asemenea, a indicat că, din comunicatele publice plasate atât pe site-ul

www.csm.md, cât și www.csj.md, o parte din judecătorii care urmează să judece

cauza dată, au depus cereri de demisie, iar aceste circumstanțe îl determină să creadă

că judecătorii, la final de mandat, nu se vor mai conduce exclusiv de lege.

La fel, a precizat că, înaintarea recuzării a fost determinată de știrea din presă

conform căreia actualul ministru al justiției a avut o întrevedere în data de 21

februarie 2023 cu judecătorii Curții Supreme de Justiție, la care fost invitați și au

participat atât dintre cei care și-au depus demisia, cât și cei care nu au renunțat la

mandat. Scopul declarat al acestei întâlniri a fost de a avea un schimb de opinii

asupra proiectelor de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție, dar și pentru a

discuta despre situația creată în contextul demisiilor anunțate, riscurile ce pot surveni

și necesitatea dea identifica soluții comune pentru a evita blocajul în sistemul

judecătoresc.

În viziunea sa, unul din mesajele transmise poate fi și determinarea

judecătorilor vizați să pronunțe o decizie favorabilă lui Renato Usatîi, având în

vedere legăturile obscure ale acestuia cu actuala guvernare aservită intereselor

străine și oligarhice.

În context a invocat prevederile art.50 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, art.10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 și art.6

CEDO, care în esență, stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei

sale de o instanță judecătorească independentă și imparțială instituită de lege.

Suspiciunile de părtinire trebuie tratate în calitate de motive legitime de a bănui

că un judecător recuzat nu este imparțial. Or, circumstanțele descrise creează o stare

de neîncredere față de modalitatea în care judecătorul Ala Cobăneanu își va exercita

atribuțiile și lasă impresia că nu va beneficia de un proces echitabil în raport cu cele

reținute anterior, întrucât există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorilor din care se compune completul de judecată.

Potrivit principiilor CtEDO din jurisprudența sa constantă, în temeiul

articolului 6 § 1 CEDO, imparțialitatea trebuie să fie apreciată potrivit unui demers

subiectiv, încercând de a determina convingerea personală a unui anumit judecător

cu o anumită ocazie și de asemenea unui demers obiectiv care face să se asigure că

el oferă garanții suficiente pentru a exclude în această privință orice dubiu legitim (a

se vedea, hotărârea Cubber din 26 octombrie 1984, Seria A nr. 86, pag. 13-14, § 24,

3

Hauscildt vs Danemarca, din 24/05/1989, § 46). Aprecierea imparțialității obiective

constă în determinarea dacă independent comportamentul personal al judecătorului,

anumite fapte verificabile permit de a suspecta imparțialitatea acestuia. În această

privință, chiar și circumstanțele pot avea importanță. Trebuie să se recuze orice

judecător imparțialitatea căruia poate fi pusă legitim la îndoială.

Potrivit Principiilor de la Bangalore, acceptate inter alia de către Curtea

Constituțională în calitate de standard național de conduită judiciară, „Judecătorul

nu numai trebuie să nu aibă legături nepotrivite și să nu fie influențat de puterea

executivă și de legislativă, ci trebuie să și apară astfel în ochii unui observator

rezonabil (pct. 1.3.), având în acest sens și obligația de a se asigura că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”, pct. 3.1. Or, observatorul

rezonabil, trebuie să fie atât o persoană dezinteresată, cât și informată.

Având în vedere prevederile art.53 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a

solicitat comunicarea datei și orei stabilite pentru examinarea recuzării, în vederea

asigurării respectării principiilor nemijlocirii și oralității procedurii de recuzare,

pentru a putea prezenta instanței argumentele de fapt și de drept în susținerea

necesității recuzării celor cinci judecători de la judecarea prezentei cauze.

Cu referire la solicitarea lui Andrei Năstase de a fi informat despre data și ora

examinării cererii de recuzare, precum și aplicarea directă a prevederilor art. 53

alin.(1) din Codul de procedură civilă, Colegiul menționează că, informația despre

data și ora examinării cererii de recuzare a fost plasată pe pagina web a instanței,

precum și despre faptul că, examinarea cererii de recuzare se va desfășura în lipsa

participanților la proces. De altfel, în corespundere cu art. 52 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, propunerea de recuzare trebuie să fie motivată și prezentată până

la începerea dezbaterii cauzei în fond. Astfel, Colegiul nu a identificat circumstanțe

ce ar determina examinarea cererii de recuzare cu prezența participanților la proces,

în condițiile în care argumentele au fost redate în textul cererii depuse, iar depunerea

sau nedepunerea explicațiilor celui recuzat, este un drept al acestuia.

Examinând cererea de recuzare înaintată judecătorilor Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala

Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Aliona Miron și Galina Stratulat,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va respinge cererea de recuzare, din motivele ce succed.

În virtutea art. 50 alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă

cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în

soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

În conformitate cu prevederile art. 52 alin.(1), (2) din Codul de procedură

civilă, dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul,

specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași

temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată

din oficiu de către instanță. Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se

face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până

la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Colegiul precizează că, cererea de recuzare înaintată de către Andrei Năstase,

în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorilor Curții

4

Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Aliona Miron

și Galina Stratulat, în esență, a fost motivată prin faptul că judecătorii vizați ar

acționa din răzbunare împotriva sa, având în vedere afirmațiile sale referitor la

pretinsa aservire a judecătorilor Curții Supreme de Justiție anumitor clanuri

oligarhice; prin demisiile unor judecători, inclusiv care fac parte din completul de

judecată format pentru judecarea recursului declarat de Renato Usatîi în cauza dată;

prin întrevederea judecătorilor Curții Supreme de Justiție din 21 februarie 2023 cu

Ministrul Justiției al Republicii Moldova, care prin mesajele transmise, în opinia sa,

se identifică și determinarea judecătorilor vizați să pronunțe o decizie favorabilă lui

Renato Usatîi, având în vedere legăturile obscure ale acestuia cu actuala guvernare

aservită intereselor străine și oligarhice. La fel, Andrei Năstase a indicat și despre

neîncrederea față de modalitatea în care judecătorul Ala Cobăneanu își va exercita

atribuțiile, în condițiile în care, în opinia sa, urmează a fi recuzat, având în vedere

concluziile redate în încheierea din 18 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

emisă la cererea de recuzare înaintată judecătorului Ala Cobăneanu, valabile și în

prezent.

Colegiul evidențiază că, argumentele invocate în susținerea propunerii de

recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților

recuzați, precum nici nu arată la o pretinsă răzbunare a judecătorilor vizați, iar

depunerea cererilor de demisie a unor judecători, membri ai completului de judecată,

nu poate determina admiterea cererii de recuzare în sensul pretins, în condițiile în

care prezentarea demisiei este un drept al judecătorilor în funcție.

În virtutea art. 1 alin.(2), (3), (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului

nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, judecătorul este persoana învestită constituțional cu

atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii

instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun

numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără

niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau

indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a

jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului.

În Recomandarea sa nr. R (94) 12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a stabilit

că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial,

în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând

regulile relevante stabilite de lege”.

De altfel, obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului se apreciază în concret,

la speță și nu în general, drept urmare, nu poate fi admisă recuzarea unui judecător

prin prisma unor circumstanțe relevante unei alte spețe și care nu sunt în conexiune

cu litigiul dat.

Imparțialitatea este stabilită de Curtea europeană atât conform unei abordări

subiective, care ia în considerare convingerile sau interesele personale ale unui

anume judecător într-un anume caz, cât și conform unui test obiectiv, care stabilește

dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată

din acest punct de vedere.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că

în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că, imparțialitatea

5

se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate

fi analizată în diverse moduri [Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef

împotriva Maltei (MC), pct. 93].

Imparțialitatea trebuie evaluată [Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93]:

potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. Delimitarea între

imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică,

deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al

unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la

imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale

personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă

dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului,

cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă [a se vedea

Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95].

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

Concomitent, art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului

judiciar” redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va

decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în

conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune,

amenințare sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice

motiv”. Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât

să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor,

precum și circumstanțele invocate de către Andrei Năstase, în susținerea cererii de

recuzare a judecătorilor Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Aliona

Miron și Galina Stratulat, Colegiul conchide că, acestea nu indică la existența unor

împrejurări ce ar confirma bănuială rezonabilă privind imparțialitatea și

obiectivitatea magistraților recuzați.

De asemenea, alegațiile din cererea de recuzare referitor la întrevederea

Ministrului Justiției cu judecătorii Curții Supreme de Justiție, precum și pretinsele

mesaje transmise, nu reprezintă decât o opinie a lui Andrei Năstase în raport cu

informațiile redate în mass-media.

La fel, în virtutea art. 50 alin.(1) lit.e) Cod de procedură civilă, temei invocat

în cererea de recuzare, nu poate servi ca temei de recuzare a magistraților,

dezacordul lui Andrei Năstase cu soluția instanței de recurs privind admisibilitatea

recursului declarat cu dispunerea judecării acestuia în fond de către Colegiul lărgit.

Astfel, raportând prevederile legale precitate la circumstanțele cauzei, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că, motivele invocate de Andrei Năstase nu se încadrează în temeiul de

6

recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorilor la judecarea

cauzei date în ordine de recurs, prin ce se impune respingerea cererii de recuzare.

În conformitate cu art. 50, art. 52, art. 53 și art. 269-270 din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de Andrei Năstase cu privire la recuzarea

judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Aliona Miron

și Galina Stratulat, de la judecarea în ordine de recurs a cauzei civile, la cererea de

chemare în judecată depusă de Andrei Năstase împotriva lui Renato Usatîi,

intervenient accesoriu Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, la recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor

Pohila, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

7