2ra-880/17 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță – V. Negurița dosarul nr. 2ra-880/17 instanța de apel – V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 12 mai 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sevastianu Teodora, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sevastianu Teodora împotriva lui Bodrug Ion cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Sevastianu Teodora și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Călărași din 13 mai 2016 c o n s t a t ă La 25 noiembrie 2015 Sevastianu Teodora a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bodrug Ion cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Indică că la 01 august 2012, Sevastianu Ion prin hotărîrea Judecătoriei Călărași a fost recunoscut incapabil. La 07 septembrie 2012, în baza dispoziției Primarului or. Călărași mama acestuia, Sveastianu Teodora a fost numită tutorele lui. În motivarea acțiunii a indicat că la 20 martie 2012 Sevastianu Ion a încheiat cu Bodrug Ion contractul de vânzare-cumpărare nr. 3529 a imobilului cu nr. cadastral 2501212.161, situat în orașul Călărași, str. Alexandru cel Bun 39, la prețul de 13 000 euro. Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 12 noiembrie 2014 contractul de vânzare-cumpărare nr. 3529 încheiat la 20 martie 2012 între Sevastianu Ion și Bodrug Ion a fost declarat nul cu repunerea părților la poziția inițială.

Astfel, invocă că în perioada cât Bodrug Ion a posedat casa, ultimul a permis să locuiască în bunul imobil litigios persoane străine, care s-au folosit de bunurile aflate în casă, deteriorând astfel o mare parte dintre acestea iar altele în general lipsesc. Astfel, din casă a dispărut colțar de lemn, covorul de pe perete, aparat de readio, perne, tumbă, masă, aragaz, mobilă de perete, dulap de veselă, etc și au fost 1 deteriorate garajul cu suprafața de 28.9 m.p., podeaua de lemn din bucătărie, două paturi, mașina de spălat, mobilă de bucătărie și altele, în total prejudiciul material cauzat fiind estimat de reclamant la 47 897 lei. Cere Sevastianu Teodora a încasa din contul lui Bodrug Ion în beneficiul său suma de 47 897 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 100000 lei prejudiciu moral, pentru disconfortul și suferințele cauzate prin deteriorarea și dispariția bunurilor din casă.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 13 mai 2016 acțiunea înaintată de Sevastianu Teodora împotriva lui Bodrug Ion cu privire la repararea prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, a fost respins apelul declarat de Sevastianu Teodora și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Călărași din 13 mai 2016. La 02 februarie 2017 Sevastianu Teodora, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. În motivarea recursului Sevastianu Teodora a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a încălcat normele de drept procedural și material.

Astfel, la emiterea deciziei contestate instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată. La fel, indică recurentul că constatările instanței sunt ilegale și nefondate din motiv că la caz nu au fost stabilite circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii și nu au fost administrate toate probele prezentate. Or, în situația dată indică recurentul că sunt relevante prevederile art. 26 și art. 117 Cod de procedură civilă, care, presupune organizarea procesului astfel încît părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 2 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sevastianu Teodora, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sevastianu Teodora, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Sevastianu Teodora, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, /semnătura/ Valentina Clevadî judecători /semnătura/ Dumitru Mardari /semnătura/ Galina Stratulat Copia corespunde originalului Galina Stratulat 3