2ra-880/17 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță – V. Negurița dosarul nr. 2ra-880/17

instanța de apel – V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

ÎNCHEIERE

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sevastianu Teodora,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sevastianu

Teodora împotriva lui Bodrug Ion cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Sevastianu Teodora și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Călărași din 13 mai 2016

c o n s t a t ă

La 25 noiembrie 2015 Sevastianu Teodora a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Bodrug Ion cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

Indică că la 01 august 2012, Sevastianu Ion prin hotărîrea Judecătoriei

Călărași a fost recunoscut incapabil.

La 07 septembrie 2012, în baza dispoziției Primarului or. Călărași mama

acestuia, Sveastianu Teodora a fost numită tutorele lui.

În motivarea acțiunii a indicat că la 20 martie 2012 Sevastianu Ion a încheiat

cu Bodrug Ion contractul de vânzare-cumpărare nr. 3529 a imobilului cu nr.

cadastral 2501212.161, situat în orașul Călărași, str. Alexandru cel Bun 39, la prețul

de 13 000 euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 12 noiembrie 2014 contractul de

vânzare-cumpărare nr. 3529 încheiat la 20 martie 2012 între Sevastianu Ion și

Bodrug Ion a fost declarat nul cu repunerea părților la poziția inițială.

Astfel, invocă că în perioada cât Bodrug Ion a posedat casa, ultimul a permis

să locuiască în bunul imobil litigios persoane străine, care s-au folosit de bunurile

aflate în casă, deteriorând astfel o mare parte dintre acestea iar altele în general

lipsesc.

Astfel, din casă a dispărut colțar de lemn, covorul de pe perete, aparat de

readio, perne, tumbă, masă, aragaz, mobilă de perete, dulap de veselă, etc și au fost

1

deteriorate garajul cu suprafața de 28.9 m.p., podeaua de lemn din bucătărie,

două paturi, mașina de spălat, mobilă de bucătărie și altele, în total prejudiciul

material cauzat fiind estimat de reclamant la 47 897 lei.

Cere Sevastianu Teodora a încasa din contul lui Bodrug Ion în beneficiul său

suma de 47 897 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 100000 lei prejudiciu

moral, pentru disconfortul și suferințele cauzate prin deteriorarea și dispariția

bunurilor din casă.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 13 mai 2016 acțiunea înaintată de

Sevastianu Teodora împotriva lui Bodrug Ion cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Sevastianu Teodora și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Călărași din 13 mai 2016.

La 02 februarie 2017 Sevastianu Teodora, a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, solicitînd admiterea recursului,

casarea hotărârilor judecătorești cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de

Apel Chișinău în alt complet de judecată.

În motivarea recursului Sevastianu Teodora a indicat că, instanța de apel la

pronunțarea deciziei a încălcat normele de drept procedural și material.

Astfel, la emiterea deciziei contestate instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia aplicată.

La fel, indică recurentul că constatările instanței sunt ilegale și nefondate din

motiv că la caz nu au fost stabilite circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a pricinii și nu au fost administrate toate probele prezentate.

Or, în situația dată indică recurentul că sunt relevante prevederile art. 26 și art.

117 Cod de procedură civilă, care, presupune organizarea procesului astfel încît

părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula,

argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii

ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și

expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu

pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor

instanței.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

2

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sevastianu Teodora, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Sevastianu Teodora, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Sevastianu Teodora, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, /semnătura/ Valentina Clevadî

judecători /semnătura/ Dumitru Mardari

/semnătura/ Galina Stratulat

Copia corespunde originalului Galina Stratulat

3