2r-111/21 — confirmarea încheierii executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-111/2021 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Ionașcu) instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, L. Pruteanu, V. Cotorobai) D E C I Z I E 24 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând recursul declarat de Ludmila Sevastianu, în cauza civilă, la demersul executorului judecătoresc Iacob Miron cu privire la confirmarea încheierii de transmiterea în proprietatea creditorului a bunurilor imobile în contul stingerii totale a datoriei, împotriva încheierii din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 12 decembrie 2018, executorul judecătoresc Iacob Miron s-a adresat instanței de judecată cu demers, prin care solicită confirmarea încheierii nr. 010- 1390r/18 din 5 noiembrie 2018 privind transmiterea în proprietatea creditorului Ion Bodrug a ½ cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.196 și 1.0 cotă- parte din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.196.01.002, care aparține cu drept de proprietate debitorului Teodora Sevastianu, stabilită conform documentului executoriu nr. 2-24/2014 din 12 noiembrie 2014, emis de către Judecătoria Călărași.

Prin încheierea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis demersul executorului judecătoresc Iacob Miron cu privire la confirmarea încheierii nr. 010-1390r/18 din 5 noiembrie 2018 privind transmiterea în proprietatea creditorului Ion Bodrug a ½ cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.196 și 1.0 cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.196.01.002, care aparțin cu drept de proprietate debitorului Teodora Sevastianu, în contul stingerii totale a datoriei.

S-a confirmat încheierea nr. 010-1390r/18 din 5 noiembrie 2018, emisă de executorul judecătoresc Iacob Miron, prin care s-a dispus transmiterea în proprietatea creditorului Ion Bodrug a ½ cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral XXXXX.196 și 1.0 cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral XXXXX.196.01.002, ce aparțin cu drept de proprietate debitorului Teodora Sevastianu, în contul achitării integrale a datoriei în sumă de 13 000 de euro, stabilită conform documentului executoriu nr. 2-24/2014 din 12 noiembrie 2014, emis de către Judecătoria Călărași. 1 S-a explicat că încheierea servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral XXXXX.196, și 1.0 cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral XXXXX.196.01.002, pe numele creditorului Ion Bodrug, care a preluat bunurile imobile în contul stingerii integrale a datoriei.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la 5 iulie 2019, Teodora Sevastianu a declarat recurs împotriva încheierii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea recursului cu casarea încheierii instanței de fond și remiterea cauzei la rejudecare. Prin decizia din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul declarat de Teodora Sevastianu și s-a menținut încheierea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. La 30 noiembrie 2020, Ludmila Sevastianu, reprezentată de avocatul Tatiana Frunze, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia cu casarea deciziei și judecarea cauzei.

Prin încheierea din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ludmila Sevastianu, reprezentată de avocatul Tatiana Frunze. La 1 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, și la 1 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ludmila Sevastianu a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia cu soluționarea cauzei. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei pe caz nu a efectuat o examinare multilaterală a materialelor cauzei, făcând trimitere la prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților la 18 decembrie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d. 209, Vol. I). Astfel, recursul declarat la 1 ianuarie 2021, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului, la 30 noiembrie 2020, avocatul Tatiana Frunze, în interesele revizuentei Sevastianu Ludmila, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cerere care prin încheierea din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă. 2 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

Așadar, materialele cauzei cert denotă că revizuenta a depus cererea de revizuire în conformitate cu prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, invocând că revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Revizuenta a susținut că nu a cunoscut despre litigiul dat, deoarece din anul 2000 se află peste hotarele țării și cu rudele nu comunică. În Speță, Colegiul consideră întemeiată argumentarea instanței de revizuire, prin care a indicat că apreciază critic argumentul revizuentei precum că prin încheierea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani i s-a încălcat dreptul de proprietate, bazându-și pretențiile în temeiul art. 20 alin. (1) Codul familiei, art. 95 Cod de executare, art. 353 Cod civil, or, bunurile aparțin ambilor soți în timpul căsătoriei atunci când acestea nu sunt viciate.

Mai mult, se reține că la momentul examinării cauzei în instanța de fond, în instanța de recurs, revizuenta nu a înaintat nici o cerere cu privire la intervenirea în cauza respectivă. Cu privire la fondul cererii de revizuire, Colegiul reiterează că revizuenta a indicat drept temei de revizuire faptul că prin decizia instanței de recurs nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a participa în proces, nefiind atrasă în proces, prin ce se susține că ultima a fost direct lezată în drepturi. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Din analiza textului legal enunțat rezultă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor. Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși revizuenta a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, ultima nu a adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanța a emis hotărârea, revizuirea căror se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanei care nu au fost implicată în proces.

Se va reține la caz și incidența art. 447 lit. b) Cod de procedură civilă, care indică că sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească. Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reține că pentru a fi în posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărârea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale. Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuentă nu corespund exigențelor art. 449 lit. c) al Codului de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de revizuire, respectiv, împrejurările invocate de revizuentă nu pot influența soluția adoptată.

3 Astfel, Colegiul conchide că revizuenta nu a confirmat instanței de judecată existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, or, argumentele expuse în cererea de revizuire nu denotă încălcarea drepturilor sale. Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de revizuenți se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de instanța de recurs prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire. Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Mai mult, se impune a învedera faptul că revizuenta Ludmila Sevastianu la cererea de revizuire a anexat declarația notarială din 6 noiembrie 2020, prin care declară că a omis termenul de acceptare a succesiunii după decesul tatălui său, Ion Sevastianu, însă la materialele cauzei nu a fost anexat certificatul de moștenitor legal. Totodată, se reține că parte în dosar a fost doar Teodora Sevastianu, or, Ion Sevastianu nu deținea nici o calitate procesuală, iar pe parcursul examinării cauzei participanții la proces nu au invocat necesitatea atragerii în proces a moștenitorilor cet.

Ion Sevastianu. Reieșind din cele supra relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. 4 În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Ludmila Sevastianu. Se menține încheierea din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la demersul executorului judecătoresc Iacob Miron cu privire la confirmarea încheierii de transmiterea în proprietatea creditorului a bunurilor imobile în contul stingerii totale a datoriei.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 5