2r-148/18 — confirmarea procesului-verbal de vînzare a bunului la licitație
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- confirmarea procesului-verbal de vînzare a bunului la licitaţie
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2r-148/18 — confirmarea procesului-verbal de vînzare a bunului la licitație (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana dosarul nr. 2r-148/2018
judecător: M. Gandrabur
instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău
judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros
D E C I Z I E
21 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță, Galina Stratulat
examinând, fără citarea părților, recursurile declarate de Ludmila Taboră
și Ion Taboră,
în cauza civilă la demersul executorului judecătoresc George Boțan cu
privire la confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 de vânzare
a bunului imobil,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, prin
care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire,
c o n s t a t a t ă :
La 25 august 2017, executorul judecătoresc Boțan George a înaintat în
instanța de judecată demers privind confirmarea procesului-verbal al licitației din
08 august 2017 privind vânzarea bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX.
Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29
august 2017 a fost admis demersul executorului judecătoresc George Boțan
privind confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 cu privire la
vânzarea bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. A fost confirmat procesul-
verbal al licitației din 08 august 2017 întocmit de executorul judecătoresc Boțan
George de vânzare a bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. Au fost ridicate
măsurile de asigurare aplicate în privința bunului imobil - apartamentul nr.
XXXXX. Încheierea emisă, servind drept temei de transmitere a bunului imobil
adjudecat, cumpărat la licitație adjudecătorului, cumpărătorului Stela Stati, în
baza art. 138 Cod de executare și înregistrarea procesului-verbal al licitației din
08 august 2017, a dreptului de proprietate a Stelei Stati asupra bunului dat.
Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, la 15 septembrie 2017,
Ludmila Taboră a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând
casarea acesteia, cu restituirea pricinii spre rejudecare.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost respins
recursul declarat de Ludmila Taboră și menținută încheierea Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017.
Ulterior, la 29 septembrie 2017, Ion Taboră a declarat recurs împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond ca fiind neîntemeiată, cu
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 s-a respins
recursul declarat de Ion Taboră și s-a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău,
sediul Ciocana din 29 august 2017.
La 24 noiembrie 2017, Ludmila Taboră a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în temeiul art.
449 lit. c) Cod de procedură civilă.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017 s-a
respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ludmila Taboră
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017.
La 10 ianuarie 2018, Ludmila Taboră a declarat recurs împotriva încheierii
Curții de Apel Comrat din 19 decembrie 2017, solicitând admiterea recursului cu
casarea încheierii și remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată încheierea
instanței de apel, deoarece la adoptarea acesteia nu a dat o apreciere cuvenită
materialului probator, invocând totodată motive de fapt și de drept similare celor
depus în cadrul revizuirii.
Astfel, afirmă recurenta că, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prin
neatragerea în proces a lui Ion Taboră și Ludmilei Taboră, iar concluzia la care a
ajuns Curtea de Apel Chișinău denotă că instanța a făcut abstracție de principiile
esențiale ale procedurii civile și anume contradictorialitatea și egalitatea armelor
în proces, disponibilitatea, nemijlocirea și legalitatea.
Menționează că atât în încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana
din 29 august 2017, cât și în decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie
2017 nu au fost reținute împrejurările importante și anume că Ion Taboră este
debitor în procedura de executare, iar apartamentul este proprietatea lui Ion
Taboră și Ludmilei Taboră a câte 1/2 cotă-parte fiecare.
Consideră că instanța nu era în drept să neglijeze miza acestora, urmând
ca, cel puțin, să-i atragă în proces pentru a audia opiniile și obiecțiile lor. Or, prin
încheierea din 29 august 2017 și decizia recurată, din 24 octombrie 2017 s-a
hotărât efectiv exproprierea lui Ion Taboră și Ludmila Taboră de apartamentul lor.
Mai susține că este absolut contrar principiilor generale de drept ca o
astfel de procedură judiciară să se petreacă fără participarea persoanelor
expropriate.
Consideră că instanța urma să țină cont de faptul că Ludmila Taboră, fiind
proprietar a 1/2 cotă parte din apartamentul vândut la licitație, nici nu este debitor
în cadrul acestei proceduri, iar corespunzător, instanța urma să constate că citarea
Ludmilei Taboră se impunea în mod imperios.
Explică că dreptul de proprietate al acesteia, a fost afectat prin adoptarea
unor hotărâri judecătorești în cadrul unor proceduri la care nu a fost parte, în acest
fel, fiind privată de dreptul de a pleda poziția sa în față instanței de judecată.
2
Mai indică că omisiunea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana de a o
atrage pe Ludmila Taboră ca parte în proces urma a fi constatată de către Curtea
de Apel Chișinău în decizia din 24 octombrie 2017.
Susține că instanțele au neglijat miza recurentei și dreptul acesteia de a
participa și a se expune în cadrul procedurilor judiciare.
Explică Taboră Ludmila că dispune de dreptul să participe la examinarea
în fond a demersului înaintat de executorul judecătoresc, pentru a înainta obiecții
împotriva acestuia și a prezenta probe în vederea respingerii acestuia.
Ulterior, la 16 ianuarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Ion Taboră
a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 19 decembrie
2017, solicitând admiterea recursului cu casarea încheierii și remiterea cauzei la
rejudecare.
În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată încheierea
instanței prin care a respins cererea de revizuire, deoarece chiar și în recurs a
invocat faptul neatragerii în proces a lui Ion Taboră și Ludmilei Taboră, însă
instanțele au neglijat aceste argumente.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Examinând înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reține că încheierea
instanței de apel, recurată este emisă la 19 decembrie 2017, expediată conform
scrisorii la 20 decembrie 2017 (f.d. 75, Vol. II), însă la materialele cauzei lipsește
dovada recepționării acesteia de către părți, motiv pentru care instanța de recurs
consideră recursurile declarate la 10 ianuarie 2018 și 16 ianuarie 2018, în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursurile neîntemeiate și care urmează a fi respinse, cu menținerea încheierii
instanței de apel din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Materialele cauzei cert denotă că, la 25 august 2017, executorul
judecătoresc Boțan George a înaintat în instanța de judecată demers privind
confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 privind vânzarea
bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX.
Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29
august 2017 a fost admis demersul executorului judecătoresc George Boțan
privind confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 cu privire la
vânzarea bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. A fost confirmat procesul-
verbal al licitației din 08 august 2017 întocmit de executorul judecătoresc Boțan
3
George de vânzare a bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. Au fost ridicate
măsurile de asigurare aplicate în privința bunului imobil - apartamentul nr.
XXXXX. Încheierea emisă, servind drept temei de transmitere a bunului imobil
adjudecat, cumpărat la licitație adjudecătorului, cumpărătorului Stela Stati, în
baza art. 138 Cod de executare și înregistrarea procesului-verbal al licitației din
08 august 2017, a dreptului de proprietate a Stelei Stati asupra bunului dat.
Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, la 15 septembrie 2017,
Ludmila Taboră a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând
casarea acesteia, cu restituirea pricinii spre rejudecare.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost respins
recursul declarat de Ludmila Taboră și menținută încheierea Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017.
Ulterior, la 29 septembrie 2017, Ion Taboră a declarat recurs împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond ca fiind neîntemeiată, cu
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 s-a respins
recursul declarat de Ion Taboră și s-a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău,
sediul Ciocana din 29 august 2017.
La 24 noiembrie 2017, Ludmila Taboră a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în temeiul art.
449 lit. c) Cod de procedură civilă.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017 s-a
respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ludmila Taboră
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017.
În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă,
indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de
procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că argumentele expuse de recurenți, nu pot fi apreciate ca
temei de revizuire în sensul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, care prevede
că revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la
drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
Astfel, după cum a reținut și Curtea de Apel Chișinău, la argumentele
invocate de Ludmila Taboră în cererea de revizuire, și anume că ultima nu a fost
antrenată în proces, astfel fiind lezată de dreptul de a înainta obiecții împotriva
demersului executorului judecătoresc, acestea sunt neîntemeiate, în cazul în care
legea prevede expres că examinarea demersului privind confirmarea procesului-
verbal al licitației, nu se examinează în ședință publică, cu prezența părților, unde
acestora să le fie acordat dreptul la explicații.
Or, în conformitate cu art. 136 alin. (2) Cod de executare, în termen de 5
zile de la primirea copiei de pe procedura de executare, judecătorul constată
legalitatea desfășurării licitației, pronunțând în acest sens o încheiere motivată.
Prin aceeași încheiere judecătorul dispune anularea măsurilor de asigurare a
4
acțiunii aplicate asupra bunului vândut la licitație, dacă acestea există.
Totodată, în partea argumentelor recurenților prin care au indicat că s-a
încălcat dreptul la un proces echitabil prin neatragerea în proces a lui Ion Taboră
și Ludmilei Taboră, Colegiul consideră că acestea sunt pur declarative, deoarece
prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost examinat
recursul declarat de Ludmila Taboră împotriva încheierii primei instanțe din 29
august 2017 (f.d. 139-147, Vol. I), iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23
noiembrie 2017, a fost examinat recursul declarat de Ion Taboră.
În atare circumstanțe, Colegiul nu poate reține drept temei de admitere a
cererii de recurs, argumentele invocate de Ludmila Taboră și Ion Taboră, precum
că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces, în cazul în care materialele cauzei demonstrează contrariul
celor invocate.
Astfel, constatându-se că temeiurile invocate atât în cererea de revizuire,
cât și în cererea de recurs au fost pur declarative, iar altele prevăzute de art. 449
Cod de procedură civilă nu au fost prezentate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de
revizuire corect a fost respinsă ca fiind inadmisibilă prin încheierea Curții de Apel
Comrat din 19 decembrie 2017.
Mai mult ca atât, instanța de recurs ține să menționeze că din analiza
textului legal enunțat rezultă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c)
Cod de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau
decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au
fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a
fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor.
Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși recurenții au
invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,
ultimii nu au adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanțele
au emis hotărârile, revizuirea căror se solicită în speță, cu privire la drepturile
persoanei care nu au fost implicate în proces.
Totodată, recurenții considerând că, la caz le sunt încălcate drepturile sale,
nu au fost lipsită de dreptul, prin prisma art. 62 Cod de procedură civilă, să
solicite intervenirea în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea
dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să
influențeze drepturile sau obligațiile lor, fapt însă nerealizat de aceasta în cadrul
examinării cauzei în fond, or aceștia au cunoscut cu certitudine despre
desfășurarea procedurii de executare silite.
Sub acest aspect, circumstanțele descrise de recurenți nu corespund
exigențelor art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de
revizuire a deciziei instanței de recurs, respectiv, împrejurările invocate de
recurenți nu pot influența soluția adoptată.
Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de
retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei
hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres
determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce
5
la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care
sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.
În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele
invocate de recurenți se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea
de Apel Chișinău prin decizia a cărei revizuire s-a pretins, și nu atestă prin prisma
art. 449 Cod de procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.
Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea
împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar
constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale.
Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată
urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară
preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul
securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele
judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată
fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor
judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite
revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o
reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a
două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de
reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este
necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.
Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).
Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs nu
indică careva temeiuri de casare a încheierii instanței de apel, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge cererea de recurs.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se resping recursurile declarate de Ludmila Taboră și Ion Taboră.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, în
cauza civilă la demersul executorului judecătoresc George Boțan cu privire la
confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 de vânzare a
bunului imobil.
Decizia este irevocabilă.
6
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță
Galina Stratulat
7