2r-148/18 — confirmarea procesului-verbal de vînzare a bunului la licitație

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana dosarul nr. 2r-148/2018 judecător: M. Gandrabur instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros D E C I Z I E 21 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând, fără citarea părților, recursurile declarate de Ludmila Taboră și Ion Taboră, în cauza civilă la demersul executorului judecătoresc George Boțan cu privire la confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 de vânzare a bunului imobil, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire, c o n s t a t a t ă : La 25 august 2017, executorul judecătoresc Boțan George a înaintat în instanța de judecată demers privind confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 privind vânzarea bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017 a fost admis demersul executorului judecătoresc George Boțan privind confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 cu privire la vânzarea bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. A fost confirmat procesul- verbal al licitației din 08 august 2017 întocmit de executorul judecătoresc Boțan George de vânzare a bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. Au fost ridicate măsurile de asigurare aplicate în privința bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. Încheierea emisă, servind drept temei de transmitere a bunului imobil adjudecat, cumpărat la licitație adjudecătorului, cumpărătorului Stela Stati, în baza art. 138 Cod de executare și înregistrarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017, a dreptului de proprietate a Stelei Stati asupra bunului dat.

Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, la 15 septembrie 2017, Ludmila Taboră a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu restituirea pricinii spre rejudecare. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost respins recursul declarat de Ludmila Taboră și menținută încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017. Ulterior, la 29 septembrie 2017, Ion Taboră a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond ca fiind neîntemeiată, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 s-a respins recursul declarat de Ion Taboră și s-a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017. La 24 noiembrie 2017, Ludmila Taboră a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ludmila Taboră împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017. La 10 ianuarie 2018, Ludmila Taboră a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 19 decembrie 2017, solicitând admiterea recursului cu casarea încheierii și remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată încheierea instanței de apel, deoarece la adoptarea acesteia nu a dat o apreciere cuvenită materialului probator, invocând totodată motive de fapt și de drept similare celor depus în cadrul revizuirii. Astfel, afirmă recurenta că, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prin neatragerea în proces a lui Ion Taboră și Ludmilei Taboră, iar concluzia la care a ajuns Curtea de Apel Chișinău denotă că instanța a făcut abstracție de principiile esențiale ale procedurii civile și anume contradictorialitatea și egalitatea armelor în proces, disponibilitatea, nemijlocirea și legalitatea.

Menționează că atât în încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017, cât și în decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 nu au fost reținute împrejurările importante și anume că Ion Taboră este debitor în procedura de executare, iar apartamentul este proprietatea lui Ion Taboră și Ludmilei Taboră a câte 1/2 cotă-parte fiecare. Consideră că instanța nu era în drept să neglijeze miza acestora, urmând ca, cel puțin, să-i atragă în proces pentru a audia opiniile și obiecțiile lor. Or, prin încheierea din 29 august 2017 și decizia recurată, din 24 octombrie 2017 s-a hotărât efectiv exproprierea lui Ion Taboră și Ludmila Taboră de apartamentul lor. Mai susține că este absolut contrar principiilor generale de drept ca o astfel de procedură judiciară să se petreacă fără participarea persoanelor expropriate.

Consideră că instanța urma să țină cont de faptul că Ludmila Taboră, fiind proprietar a 1/2 cotă parte din apartamentul vândut la licitație, nici nu este debitor în cadrul acestei proceduri, iar corespunzător, instanța urma să constate că citarea Ludmilei Taboră se impunea în mod imperios. Explică că dreptul de proprietate al acesteia, a fost afectat prin adoptarea unor hotărâri judecătorești în cadrul unor proceduri la care nu a fost parte, în acest fel, fiind privată de dreptul de a pleda poziția sa în față instanței de judecată. 2 Mai indică că omisiunea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana de a o atrage pe Ludmila Taboră ca parte în proces urma a fi constatată de către Curtea de Apel Chișinău în decizia din 24 octombrie 2017. Susține că instanțele au neglijat miza recurentei și dreptul acesteia de a participa și a se expune în cadrul procedurilor judiciare.

Explică Taboră Ludmila că dispune de dreptul să participe la examinarea în fond a demersului înaintat de executorul judecătoresc, pentru a înainta obiecții împotriva acestuia și a prezenta probe în vederea respingerii acestuia. Ulterior, la 16 ianuarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Ion Taboră a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 19 decembrie 2017, solicitând admiterea recursului cu casarea încheierii și remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată încheierea instanței prin care a respins cererea de revizuire, deoarece chiar și în recurs a invocat faptul neatragerii în proces a lui Ion Taboră și Ludmilei Taboră, însă instanțele au neglijat aceste argumente.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Examinând înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reține că încheierea instanței de apel, recurată este emisă la 19 decembrie 2017, expediată conform scrisorii la 20 decembrie 2017 (f.d. 75, Vol. II), însă la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia de către părți, motiv pentru care instanța de recurs consideră recursurile declarate la 10 ianuarie 2018 și 16 ianuarie 2018, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate și care urmează a fi respinse, cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Materialele cauzei cert denotă că, la 25 august 2017, executorul judecătoresc Boțan George a înaintat în instanța de judecată demers privind confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 privind vânzarea bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017 a fost admis demersul executorului judecătoresc George Boțan privind confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 cu privire la vânzarea bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. A fost confirmat procesul- verbal al licitației din 08 august 2017 întocmit de executorul judecătoresc Boțan 3 George de vânzare a bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. Au fost ridicate măsurile de asigurare aplicate în privința bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX. Încheierea emisă, servind drept temei de transmitere a bunului imobil adjudecat, cumpărat la licitație adjudecătorului, cumpărătorului Stela Stati, în baza art. 138 Cod de executare și înregistrarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017, a dreptului de proprietate a Stelei Stati asupra bunului dat.

Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, la 15 septembrie 2017, Ludmila Taboră a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu restituirea pricinii spre rejudecare. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost respins recursul declarat de Ludmila Taboră și menținută încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017. Ulterior, la 29 septembrie 2017, Ion Taboră a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond ca fiind neîntemeiată, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 s-a respins recursul declarat de Ion Taboră și s-a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 29 august 2017. La 24 noiembrie 2017, Ludmila Taboră a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ludmila Taboră împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017. În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele expuse de recurenți, nu pot fi apreciate ca temei de revizuire în sensul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, care prevede că revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Astfel, după cum a reținut și Curtea de Apel Chișinău, la argumentele invocate de Ludmila Taboră în cererea de revizuire, și anume că ultima nu a fost antrenată în proces, astfel fiind lezată de dreptul de a înainta obiecții împotriva demersului executorului judecătoresc, acestea sunt neîntemeiate, în cazul în care legea prevede expres că examinarea demersului privind confirmarea procesului- verbal al licitației, nu se examinează în ședință publică, cu prezența părților, unde acestora să le fie acordat dreptul la explicații.

Or, în conformitate cu art. 136 alin. (2) Cod de executare, în termen de 5 zile de la primirea copiei de pe procedura de executare, judecătorul constată legalitatea desfășurării licitației, pronunțând în acest sens o încheiere motivată. Prin aceeași încheiere judecătorul dispune anularea măsurilor de asigurare a 4 acțiunii aplicate asupra bunului vândut la licitație, dacă acestea există. Totodată, în partea argumentelor recurenților prin care au indicat că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prin neatragerea în proces a lui Ion Taboră și Ludmilei Taboră, Colegiul consideră că acestea sunt pur declarative, deoarece prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost examinat recursul declarat de Ludmila Taboră împotriva încheierii primei instanțe din 29 august 2017 (f.d.

139-147, Vol. I), iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, a fost examinat recursul declarat de Ion Taboră. În atare circumstanțe, Colegiul nu poate reține drept temei de admitere a cererii de recurs, argumentele invocate de Ludmila Taboră și Ion Taboră, precum că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, în cazul în care materialele cauzei demonstrează contrariul celor invocate.

Astfel, constatându-se că temeiurile invocate atât în cererea de revizuire, cât și în cererea de recurs au fost pur declarative, iar altele prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă nu au fost prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire corect a fost respinsă ca fiind inadmisibilă prin încheierea Curții de Apel Comrat din 19 decembrie 2017. Mai mult ca atât, instanța de recurs ține să menționeze că din analiza textului legal enunțat rezultă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși recurenții au invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, ultimii nu au adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanțele au emis hotărârile, revizuirea căror se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanei care nu au fost implicate în proces. Totodată, recurenții considerând că, la caz le sunt încălcate drepturile sale, nu au fost lipsită de dreptul, prin prisma art. 62 Cod de procedură civilă, să solicite intervenirea în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lor, fapt însă nerealizat de aceasta în cadrul examinării cauzei în fond, or aceștia au cunoscut cu certitudine despre desfășurarea procedurii de executare silite.

Sub acest aspect, circumstanțele descrise de recurenți nu corespund exigențelor art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de revizuire a deciziei instanței de recurs, respectiv, împrejurările invocate de recurenți nu pot influența soluția adoptată. Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce 5 la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de recurenți se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia a cărei revizuire s-a pretins, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire. Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs nu indică careva temeiuri de casare a încheierii instanței de apel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recurs. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se resping recursurile declarate de Ludmila Taboră și Ion Taboră.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, în cauza civilă la demersul executorului judecătoresc George Boțan cu privire la confirmarea procesului-verbal al licitației din 08 august 2017 de vânzare a bunului imobil. Decizia este irevocabilă. 6 Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 7