2ra-1147/18 — repararea prtejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1147/2018

Prima instanță, Judecătoria Ungheni, sediul Nisporeni (jud: R. Costru)

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Corcenco)

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Bodrug,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bodrug

împotriva Primăriei comunei Bălănești și Consiliului comunal Bălănești cu privire la

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Primăria comunei Bălănești și Consiliul municipal

Bălănești, reprezentați de avocatul Iosif Mardari, casată parțial hotărârea din 22 mai

2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni și emisă în parte o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 15 iulie 2016 Ion Bodrug a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei com. Bălănești și Consiliului com. Bălănești cu privire la repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 19 ianuarie 2015 Consiliul și

Primăria com. Bălănești r. Nisporeni au depus în instanța de judecată cerere

împotriva lui Ion Bodrug cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare

din 03 martie 2010, încheiat între Primăria com. Bălănești, reprezentată de Ion

Bodrug și Grigore Munteanu și a contractului de vânzare-cumpărare din 09 martie

2010 încheiat între Grigore Munteanu și Ion Bodrug.

A menționat că în scopul apărării drepturilor și intereselor sale a fost

necesitatea de a fi asistat de un avocat, astfel că a încheiat contractul de asistență

juridică nr.02 la 02 februarie 2015 cu avocatul Veronica Șișcanu.

Reclamantul a relatat că procesul de judecată în prima instanță a durat

aproximativ 8 luni, timp în care au avut loc diverse acte de procedură în vederea

elucidării tuturor circumstanțelor cauzei și examinării corecte a acțiunii. Având

calitatea de pârât, s-a prezentat la toate ședințele de judecată, nu a solicitat niciodată

amânarea acestora, deoarece dorea soluționarea mai rapidă a cauzei, spre deosebire

de reclamanți, care au solicitat de nenumărate ori amânarea examinării cauzei civile.

1

Astfel prin hotărârea din 07 august 2015 a Judecătoriei Nisporeni a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Primăria com. Bălănești și

Consiliul com. Bălănești împotriva lui Ion Bodrug ca nefondată și tardivă.

A afirmat că la 14 septembrie 2015 Primăria com. Bălănești a declarat apel

împotriva hotărârii din 07 august 2015 a Judecătoriei Nisporeni, iar ulterior și

Consiliul com. Bălănești a contestat hotărârea primei instanțe.

A mai relevat reclamantul că în procesul examinării cauzei civile în ordine de

apel, a beneficiat de asistența juridică.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 26 ianuarie 2016 a restituit

apelurile declarate de Primăria și Consiliul com. Bălănești ca fiind depuse cu

omiterea termenului legal.

La 09 februarie 2016 Primăria com. Bălănești și Consiliul com. Bălănești au

contestat încheierea din 26 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău cu recurs, iar

prin decizia din 20 aprilie 2016 Curtea Supremă de Justiție a respins recursul și a

menținut încheierea instanței de apel. Respectiv hotărârea din 07 august 2015 a

Judecătoriei Nisporeni este definitivă.

A indicat că deși a avut câștig de cauză, întregul proces de judecată, acuzațiile

aduse i-au provocat prejudicii morale și materiale imense.

Reclamantul a menționat că pe perioada procesului de judecată intentat de

Primăria și Consiliul com. Bălănești a suportat cheltuielile de judecată compuse din:

cheltuieli de colectare a actelor necesare, de la oficiul Cadastral, de la arhivă, de

asistență juridică și cheltuieli de deplasare.

La 08 august 2016 Ion Bodrug a depus cerere suplimentară prin care și-a mărit

cuantumul pretențiilor solicitând încasarea din contul pârâților, în mod solidar în

beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 8 461 de lei.

Prin hotărârea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni s-a

admis acțiunea, fiind încasat de la Primăria com. Bălănești și Consiliul com.

Bălănești în mod solidar în beneficiul lui Ion Bodrug prejudiciul moral în mărime de

50 000 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de 8 461 de lei.

La 12 iunie 2017 Primăria și Consiliul com. Bălănești au depus apel împotriva

hotărârii din 22 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, solicitând

admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Primăria com. Bălănești și Consiliul com. Bălănești, reprezentat de

avocatul Iosif Mardari,a fost casată parțial hotărârea din 22 mai 2017 a Judecătoriei

Ungheni, sediul Nisporeni în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre prin care: a fost respinsă

pretenția lui Ion Bodrug împotriva Primăriei com. Bălănești și Consiliul com.

Bălănești cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei; în

rest hotărârea primei instanțe a fost menținută; a fost încasat de la Ion Bodrug în

beneficiul Primăriei com. Bălănești cheltuielile de asistență juridică suportate în

instanța de apel în sumă de 5 000 de lei.

La 03 ianuarie 2018 Ion Bodrug a declarat recurs împotriva deciziei din 16

noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

2

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neântemeiată, deoarece instanța nu a constatat și elucidat pe deplin

circistanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A menționat că a explicat atât primei instanțe cât și instanței de apel că prin

acțiunile și acuzațiile intimaților i-au fost aduse prejudicii demnității sale, suferințe

psihice cauzate de boală.

Recurentul a afirmat că intimații au acționat cu o intenție vădită de a-l denigra,

a-l epuiza psihic, ajungîndu-se până la distrugerea sănătății sale.

A mai relatat că suma de 5 000 de lei admisă de instanța de apel ca

compensare a cheltuielilor pentru asistența juridică suportate de intimați, nu este

justificată și nu poate fi raportată la volumul de lucru exercitat de avocatul părții

adverse. Astfel, consideră că această decizie este irațională și pripită.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 16 noiembrie

2017.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 04 decembrie 2017,

fapt confirmat prin semnătura aplicată pe avizul de recepție (f.d.150).

Astfel, recursul, declarat la 03 ianuarie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 14 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei și

Consiliului com. Bălănești copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.

(2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că Ion Bodrug în cererea de recurs nu a

invocat nici unul din temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de

procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art.

6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost

verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Ion Bodrug, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Ion Bodrug se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4