2ra-1147/18 — repararea prtejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1147/2018 Prima instanță, Judecătoria Ungheni, sediul Nisporeni (jud: R. Costru) Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Corcenco) ÎNCHEIERE 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecători Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Bodrug, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bodrug împotriva Primăriei comunei Bălănești și Consiliului comunal Bălănești cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Primăria comunei Bălănești și Consiliul municipal Bălănești, reprezentați de avocatul Iosif Mardari, casată parțial hotărârea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni și emisă în parte o nouă hotărâre, c o n s t a t ă : La 15 iulie 2016 Ion Bodrug a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com.

Bălănești și Consiliului com. Bălănești cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 19 ianuarie 2015 Consiliul și Primăria com. Bălănești r. Nisporeni au depus în instanța de judecată cerere împotriva lui Ion Bodrug cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare din 03 martie 2010, încheiat între Primăria com. Bălănești, reprezentată de Ion Bodrug și Grigore Munteanu și a contractului de vânzare-cumpărare din 09 martie 2010 încheiat între Grigore Munteanu și Ion Bodrug. A menționat că în scopul apărării drepturilor și intereselor sale a fost necesitatea de a fi asistat de un avocat, astfel că a încheiat contractul de asistență juridică nr.02 la 02 februarie 2015 cu avocatul Veronica Șișcanu.

Reclamantul a relatat că procesul de judecată în prima instanță a durat aproximativ 8 luni, timp în care au avut loc diverse acte de procedură în vederea elucidării tuturor circumstanțelor cauzei și examinării corecte a acțiunii. Având calitatea de pârât, s-a prezentat la toate ședințele de judecată, nu a solicitat niciodată amânarea acestora, deoarece dorea soluționarea mai rapidă a cauzei, spre deosebire de reclamanți, care au solicitat de nenumărate ori amânarea examinării cauzei civile. 1 Astfel prin hotărârea din 07 august 2015 a Judecătoriei Nisporeni a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Primăria com. Bălănești și Consiliul com. Bălănești împotriva lui Ion Bodrug ca nefondată și tardivă.

A afirmat că la 14 septembrie 2015 Primăria com. Bălănești a declarat apel împotriva hotărârii din 07 august 2015 a Judecătoriei Nisporeni, iar ulterior și Consiliul com. Bălănești a contestat hotărârea primei instanțe. A mai relevat reclamantul că în procesul examinării cauzei civile în ordine de apel, a beneficiat de asistența juridică. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 26 ianuarie 2016 a restituit apelurile declarate de Primăria și Consiliul com. Bălănești ca fiind depuse cu omiterea termenului legal. La 09 februarie 2016 Primăria com. Bălănești și Consiliul com. Bălănești au contestat încheierea din 26 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău cu recurs, iar prin decizia din 20 aprilie 2016 Curtea Supremă de Justiție a respins recursul și a menținut încheierea instanței de apel.

Respectiv hotărârea din 07 august 2015 a Judecătoriei Nisporeni este definitivă. A indicat că deși a avut câștig de cauză, întregul proces de judecată, acuzațiile aduse i-au provocat prejudicii morale și materiale imense. Reclamantul a menționat că pe perioada procesului de judecată intentat de Primăria și Consiliul com. Bălănești a suportat cheltuielile de judecată compuse din: cheltuieli de colectare a actelor necesare, de la oficiul Cadastral, de la arhivă, de asistență juridică și cheltuieli de deplasare. La 08 august 2016 Ion Bodrug a depus cerere suplimentară prin care și-a mărit cuantumul pretențiilor solicitând încasarea din contul pârâților, în mod solidar în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 8 461 de lei.

Prin hotărârea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni s-a admis acțiunea, fiind încasat de la Primăria com. Bălănești și Consiliul com. Bălănești în mod solidar în beneficiul lui Ion Bodrug prejudiciul moral în mărime de 50 000 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de 8 461 de lei. La 12 iunie 2017 Primăria și Consiliul com. Bălănești au depus apel împotriva hotărârii din 22 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de Primăria com. Bălănești și Consiliul com.

Bălănești, reprezentat de avocatul Iosif Mardari,a fost casată parțial hotărârea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre prin care: a fost respinsă pretenția lui Ion Bodrug împotriva Primăriei com. Bălănești și Consiliul com. Bălănești cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei; în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută; a fost încasat de la Ion Bodrug în beneficiul Primăriei com. Bălănești cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța de apel în sumă de 5 000 de lei. La 03 ianuarie 2018 Ion Bodrug a declarat recurs împotriva deciziei din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

2 În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neântemeiată, deoarece instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circistanțele importante pentru soluționarea cauzei. A menționat că a explicat atât primei instanțe cât și instanței de apel că prin acțiunile și acuzațiile intimaților i-au fost aduse prejudicii demnității sale, suferințe psihice cauzate de boală. Recurentul a afirmat că intimații au acționat cu o intenție vădită de a-l denigra, a-l epuiza psihic, ajungîndu-se până la distrugerea sănătății sale. A mai relatat că suma de 5 000 de lei admisă de instanța de apel ca compensare a cheltuielilor pentru asistența juridică suportate de intimați, nu este justificată și nu poate fi raportată la volumul de lucru exercitat de avocatul părții adverse.

Astfel, consideră că această decizie este irațională și pripită. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 16 noiembrie 2017. Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 04 decembrie 2017, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe avizul de recepție (f.d.150). Astfel, recursul, declarat la 03 ianuarie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 14 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei și Consiliului com. Bălănești copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că Ion Bodrug în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ion Bodrug, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ion Bodrug se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 4