2ra-904/18 — încasarea datoriei

2ra-904/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: P. Triboi dosarul nr. 2ra-904/18

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

D E C I Z I E

20 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh, Nina Vascan

examinând recursul declarat de Ion Bodrug împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2017 și deciziei suplimentare a Curții de Apel Bălți din 19

decembrie 2017,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Primăria com. Bălănești, r-nul Nisporeni, împotriva lui Ion Bodrug cu privire la

încasarea datoriei la plata pentru arendă, penalităților, impozitului funciar și

compensarea cheltuielilor de judecată

c o n s t a t ă

La 01 august 2016, Primăria comunei Bălănești, r-nul Nisporeni, a depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Ion Bodrug cu privire la încasarea datoriei la

plata pentru arendă, penalităților, impozitului funciar și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 30 iunie 2014, între Primăria comunei

Bălănești, în calitate de arendator și Ion Bodrug, în calitate de arendaș a fost încheiat

contractul de arendă nr. 1, obiect al căruia este iazul satului Găureni, cu suprafața de

9,49 de ha. Conform pct. 5.1 al contractului, Ion Bodrug și-a asumat obligațiunea de a

achita plata de arendă în sumă de 11 495 de lei până la 31 decembrie a fiecărui an.

Reclamanta relevă că prin actul de verificare a plăților nr. 11 din 02 ianuarie

2016, Ion Bodrug recunoaște, prin semnătura personală aplicată pe act, că este dator

cu sumele indicate în acesta.

Astfel, Primăria comunei Bălănești, r-nul Nisporeni, afirmă că prin somația

nr.15 din 01 februarie 2016, a solicitat arendașului Ion Bodrug achitarea datoriei,

însă, prin răspunsul din 22 martie 2016 ultimul a comunicat că nu va achita suma

datorată până nu va exista o hotărâre judecătorească în acest sens. Totodată, pârâtul

și-a motivat refuzul prin faptul că a fost presat de administrație și a înregistrat

pierderi.

Suplimentar, reclamanta afirmă că prin prisma pct. 5.1 al contractului de arendă

și a actului de verificare a plăților de arendă, arendașul datorează pentru perioada de

la 01 ianuarie 2015 suma de 11 495 de lei, care trebuia achitată până la 31 decembrie

1

urmează să achite dobândă în sumă de 11,78 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

De asemenea, reclamantul susține că arendașul nu a achitat impozitul funciar al

iazului arendat pentru perioada 30 iunie 2015 – 31 decembrie 2015, ceea constituie

suma de 545,50 de lei și care în conformitate cu pct. 3.2 litera k) al contractului

trebuia achitat până la 15 octombrie 2015. Respectiv, pentru fiecare zi de întârziere

acesta urmează să achite și penalitate de 0,37 de lei.

În această ordine de idei, conchide că Ion Bodrug nu și-a onorat obligațiunile

contractuale, acumulând o datorie pentru plata de arendă în sumă totală de 11 526,50

de lei, dobândă de întârziere în sumă totală de 2 473,38 de lei (11,78 de lei pentru

fiecare zi de întârziere) pentru neachitarea plății de arendă, impozit funciar în sumă

de 545,50 de lei și penalitate în sumă de 77,70 de lei pentru neachitarea impozitului

funciar.

Solicită încasarea de la Ion Bodrug în beneficiul Primăriei comunei Bălănești, r-

nul Nisporeni datoria la plata de arendă în sumă totală de 11 526,50 de lei; sancțiunea

pecuniară în sumă de 2 473,38 de lei; impozitul funciar în sumă de 545,50 de lei;

penalitatea în sumă de 77,70 de lei pentru neachitarea impozitului funciar și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Nisporeni, prin hotărârea din 29 decembrie 2017 (f.d. 65, 71-73), a

admis parțial cererea de chemare în judecată și a încasat de la Ion Bodrug în

beneficiul Primăriei com. Bălănești, r-nul Nisporeni, suma de 5 940 de lei cu titlu de

plată de arendă, suma de 2 118,38 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și suma de

545,50 de lei cu titlu de impozit funciar, iar în rest a respins acțiunea ca nefondată și

neîntemeiată.

Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 512-514, art.

572, art. 585, art. 619, art. 625, art. 626, art. 666, art. 734, art. 737, art. 738, art. 747 și

art.911 din Codul civil; art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 317 din 18 iulie 2003 și

art. 20 alin. (7) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația

publică locală.

În consolidarea soluției sale, Judecătoria Nisporeni a reținut că, la 06 iulie 2015,

Primăria com. Bălănești a recepționat cererea lui Ion Bodrug prin care ultimul a

solicitat rezilierea contractului de arendă. Respectiv, momentul recepționării cererii

arendașului constituie momentul rezilierii contractului, astfel încât pârâtul fiind

obligat să achite plata pentru arendă, dobânda de întârziere și impozitul funciar doar

pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 07 iulie 2015.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 24 octombrie 2017 (f.d. 112, 113-116

recto-verso), a admis apelul declarat de Primăria com. Bălănești, r-nul Nisporeni și a

casat integral hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 29 decembrie 2016, pronunțând o

nouă hotărâre prin care a admis integral acțiunea și a încasat de la Ion Bodrug în

beneficiul Primăriei com. Bălănești, r-nul Nisporeni datoria la contractul de arendă în

sumă de 11 526,50 de lei, dobândă de întârziere în sumă de 2 473,38 de lei și

impozitul funciar în sumă de 623,20 de lei.

Instanța de apel și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 118 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, art. 572 alin. (2), art. 619, art. 666 alin. (1), art. 668

alin. (1) și art.911 din Codul civil.

În consolidarea soluției sale Curtea de Apel Bălți a remarcat că, prin cererea de

reziliere a contractului de arendă, Ion Bodrug a solicitat inter alia oferirea unui

termen de 90 de zile pentru a-și ridica parțial investiția, adică peștele. Astfel, prin

2

Decizia Consiliului comunal Bălănești din 14 august 2015, care nu a fost atacată de

către Ion Bodrug, a fost acceptată cererea acestuia privind rezilierea înainte de termen

a contractului de arendă a bazinului acvatic, fiind menționat că decizia intră în

vigoare la 31 decembrie 2015.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis temeinicia cererii de

chemare în judecată, deoarece Primăria com. Bălănești, r-nul Nisporeni revendică

plata pentru arendă doar pentru perioada acționării contractului de arendă.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia suplimentară din 19 decembrie 2017 (f.d. 124,

126-127 recto-verso), a admis cererea reprezentantului Primăriei com. Bălănești, r-

nul Nisporeni, avocatul Iosif Mardari cu privire la emiterea unei decizii suplimentare

și a încasat de la Ion Bodrug în beneficiul Primăriei com. Bălănești, r-nul Nisporeni

suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică și în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 2 987,69 de lei.

Instanța de apel și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 94 alin. (1),

art. 96 alin. (1), art. 98 alin. (1) și art. 250 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă.

Întru consolidarea soluției sale, Curtea de Apel Bălți a reținut că la pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care a admis integral acțiunea, instanța de apel nu s-a expus

asupra compensării cheltuielilor de judecată.

La 04 ianuarie 2018, Ion Bodrug a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Bălți din 24 octombrie 2017 și deciziei suplimentare a Curții de Apel Bălți din

19 decembrie 2017, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei și

deciziei suplimentare recurate, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 29

decembrie 2016 (f.d. 135-138).

În motivarea recursului menționează că, instanța de apel a emis o decizie eronată

și nefondată, apreciind doar poziția Primăriei com. Bălănești, r-nul Nisporeni. La caz,

opinează că Curtea de Apel eronat a considerat că termenul de 90 de zile, solicitat de

arendaș prin declarația de reziliere din 06 iulie 2015 pentru ridicarea bunurilor din

preajma iazului arendat și scoaterea peștelui, este de fapt termen de acțiune a

contractului. Or, în această perioadă recurentul nu a exercitat acțiuni de arendaș, ci a

efectuat doar acțiuni de ridicare a bunurilor sale.

Respectiv, recurentul vădește că nu este obligat de a achita plata de arendă

pentru perioada următoare rezilierii contractului, deoarece în această perioadă nu a

exercitat atributele de folosință și dispoziție asupra iazului, și datorează arendatorului

plata pentru arendă pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 06 iulie 2015, care și-o

asumă și este de acord să o achite.

Cu referire la decizia suplimentară a Curții de Apel Bălți din 19 decembrie

2017, invocă faptul că instanța de apel a comis o eroare cu privire la cuantumul

taxei de stat ce urmează a fi încasată în folosul statului, deoarece este incertă și

neargumentată suma de 2 987,69 de lei încasată în folosul statului cu titlu de taxă de

stat.

Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 23 mai 2018, a considerat

admisibil recursul declarat de Ion Bodrug împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din

24 octombrie 2017 și deciziei suplimentare a Curții de Apel Bălți din 19 decembrie

2017.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion

Bodrug urmează a fi admis și modificată decizia suplimentară a Curții de Apel Bălți

3

din 19 decembrie 2017 în partea încasării taxei de stat, iar decizia Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2017 a o menține fără modificări, din motivele ce succed.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea

de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice

decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe;

Din suportul probator administrat se atestă că, la 30 iunie 2014, între Primăria

comunei Bălănești, în calitate de locator și Ion Bodrug, în calitate de locatar a fost

încheiat contractul de arendă nr. 1, obiect al căruia este bazinul acvatic cu suprafața

de 9,49 ha, identificat prin numărul cadastral 6010208582, amplasat în s. Găureni., cu

suprafața de 9,49 de ha (f.d. 5-7). Conform pct. 4.1, durata locațiunii este de 5 ani, de

la 30 iunie 2014 până la 30 iunie 2019.

Deopotrivă, din conținutul clauzei contractuale stabilite la pct. 5.1 al

contractului se desprinde că, părțile au convenit asupra plății chiriei în sumă de 11495

de lei care urmează a fi achitată de către arendașul Ion Bodrug până la data de 31

decembrie a fiecărui an, iar în cazul neachitării se va calcula o penalitate conform

legislației în vigoare (f.d. 5-7).

La 06 iulie 2015, Ion Bodrug s-a adresat Primăriei comunei Bălănești, r-nul

Nisporeni cu cerere privind rezilierea contractului de arendă nr. 1, solicitând totodată

acordarea unui termen de 90 de zile pentru a-și recupera parțial investițiile (f.d. 40-

41).

Astfel, prin Decizia Consiliului comunal Bălănești adoptată la 14 august 2015 s-

a acceptat cererea lui Ion Bodrug privind rezilierea înainte de termen a contractului

de arendă a bazinului acvatic din s. Găureni. Totodată, conform pct. 3 al

dispozitivului Deciziei, aceasta va intra în vigoare la 31 decembrie 2015 (f.d. 35).

Succesiv, Colegiul atestă că la 02 ianuarie 2016, între Primăria comunei

Bălănești, r-nul Nisporeni, și Ion Bodrug a fost semnat Actul nr. 11 de verificare a

plăților de arendă a iazului de pe moșia satului Găureni, conform căruia datoria

ultimului la plata de arendă a bazinului acvatic constituie suma de 11 495 de lei

pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015; suma de 545,50 de lei pentru

impozitul funciar de arendă a bazinului acvatic pentru perioada 30 iunie 2015 – 31

decembrie 2015; și penalitate în sumă de 11,78 de lei pentru perioada 15 august 2015

– 31 decembrie 2015 (f.d. 8).

Verificând legalitatea soluțiilor Curții de Apel Bălți, Colegiul civil comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție vădește că instanța de

apel a cercetat multiaspectual suportul probator administrat și a stabilit corect

circumstanțele speței, iar drept consecință a identificat și aplicat cadrul normativ care

guvernează speța, însă, a calculat eronat taxa de stat care urmează a fi achitată de

către Ion Bodrug în contul statului în urma pierderii procesului.

La capitolul dat, instanța de recurs notează că instanța de apel temeinic a

4

constatat că raporturile născute între Ion Bodrug și Primăria comunei Bălănești, r-nul

Nisporeni în baza contractului de arendă nr. 1 din 30 iunie 2014 sunt guvernate de

art.911 din Codul civil. Or, în sensul acestei norme, arenda este contractul încheiat

între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri și de alte

bunuri agricole (arendator) – și altă parte (arendaș) cu privire la exploatarea acestora

pe o durată determinată și la un preț stabilit de părți. Prin acordul părților, dispozițiile

cu privire la arendă se aplică și la locațiunea altor imobile. Contractului de arendă se

aplică în modul corespunzător dispozițiile cu privire la locațiune în măsura în care

prezentul capitol nu prevede altfel.

Astfel, din înțelesul semantic al normei precitate se deduce că contractul de

arendă este un contract cu titlu oneros și se încheie pe o durată determinată de părți.

Respectiv, în condițiile speței își găsesc aplicabilitate și dispozițiile art. 921

alin.(2) din Codul civil, care consemnează că încetarea arendei înainte de termen are

loc în conformitate cu legea. Or, Ion Bodrug a notificat, la 06 iulie 2015, Primăria

comunei Bălănești, r-nul Nisporeni despre rezilierea contractului de arendă nr. 1,

solicitând totodată acordarea unui termen de 90 de zile pentru a-și recupera parțial

investițiile (f.d. 40-41). Iar, prin Decizia Consiliului comunal Bălănești adoptată la 14

august 2015 s-a acceptat cererea lui Ion Bodrug privind rezilierea înainte de termen a

contractului de arendă a bazinului acvatic din s. Găureni. Totodată, conform pct. 3 al

dispozitivului Deciziei, aceasta va intra în vigoare la 31 decembrie 2015 (f.d. 35).

În această ordine de idei, Colegiul opinează că raporturile dintre Ion Bodrug și

Primăria comunei Bălănești, r-nul Nisporeni născute în baza contractului de arendă

nr. 1 din 30 iunie 2014 s-au stins odată cu intrarea în vigoare a Deciziei Consiliului

comunal Bălănești, r-nul Nisporeni, prin care a fost acceptată cererea lui Ion Bodrug

privind rezilierea înainte de termen a contractului de arendă a bazinului acvatic din s.

Găureni. Prin urmare, arendașul Ion Bodrug are obligația de a plăti arenda pentru

bazinul acvatic ce i-a fost transmis în baza contractului de arendă nr. 1 din 30 iunie

2014, pentru perioada de până la 31 decembrie 2015.

Or, prin prisma art. 916 alin. (1) din Codul civil, plata arendei se face în natură,

în bani sau în natură și în bani, potrivit acordului dintre părți, și se execută în

termenul și în locul stabilit în contract.

La caz, instanța de recurs apreciază ca fiind lipsite de substanță alegațiile

recurentului precum că nu este obligat de a plăti arenda pentru perioada următoare

rezilierii contractului, deoarece în această perioadă nu a exercitat atributele de

folosință și dispoziție asupra iazului. Or, din cuprinsul cererii de recurs și cererii de

reziliere a contractului de arendă nr. 1 se deduce că Ion Bodrug a solicitat

arendatorului acordarea unui termen de grație de 90 de zile pentru a extrage peștele

din bazinul acvatic. Iar, din sensul Deciziei Consiliului comunal Bălănești, r-nul

Nisporeni, din 14 august 2015 se înțelege că arendatorul a acordat termen arendașului

până la 31 decembrie 2015 pentru ca acesta să-și recupereze investițiile.

Corelând ipoteza relevată supra se distinge indubitabil că contractul de arendă

nr. 1 din 30 iunie 2014 se consideră a fi reziliat din momentul intrării în vigoare a

deciziei administrației publice locale, adică de la 31 decembrie 2015, și nicidecum nu

de la data depunerii de către arendaș a cererii de reziliere a contractului. Or, prin

inacțiunea sa de a nu contesta decizia administrației publice locale, Ion Bodrug a

acceptat tacit că termenul de reziliere a contractului de arendă nr. 1 este ziua de 31

decembrie 2015.

5

Ba mai mult decât atât, din însăși sintagma „pentru a-mi scoate … și realiza

peștele îmi trebuie 90 de zile, care rog să mi le acorda-ți …” formulată în cererea de

reziliere a contractului, se deduce că arendașul Ion Bodrug și-a manifestat direct

intenția că după depunerea cererii de reziliere a contractului va exploata bunul

arendat pentru realizarea scopului final al contractului de arendă și în acest sens va

efectua unele operațiuni de posesie, folosire și prelucrare a acestuia, care îi sunt

necesare pentru obținerea fructului.

Respectiv, Ion Bodrug urma să-și execute obligația și să achite plata arendei

bazinului acvatic din s. Găureni, primit în arendă în baza contractului de arendă nr. 1

din 30 iunie 2014, pentru toată perioada valabilității acestui contract, adică până la 31

decembrie 2015.

În acest sens, legiuitorul incumbă la art. 572 alin. (1) și (2) din Codul civil că

temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie executată în

modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit. Astfel, prin

prisma art. 916 alin. (1) arendașul are obligația de a executa plata arendei în termenul

și în locul stabilit în contract.

Finalmente, raportând circumstanțele constatate și expuse supra normelor

precitate, Colegiul vădește că instanța de apel temeinic a stabilit obligația arendașului

Ion Bodrug de a plăti arendatorului plata de arendă a bazinului acvatic amplasat în

s.Găureni pentru toată perioada deținerii acestuia în posesie, și anume până la 31

decembrie 2015, precum și a dobânzii de întârziere în conformitate cu art. 619 din

Codul civil în sumă totală de 2 473,38 de lei, a impozitului funciar în sumă de 545,50

de lei și a penalității în sumă de 77,70 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31

decembrie 2015.

Subsecvent, instanța de recurs constată că instanța de apel a calculat greșit

cuantumul taxei de stat care urmează a fi achitat de către Ion Bodrug în bugetul

național în legătură cu pierderea prezentului proces civil, iar drept consecință a

încasat de la Ion Bodrug în beneficiul statului o sumă nejustificată și exorbitantă în

raportul cu pretențiile ce au format obiectul material al prezentei acțiuni civile.

Or, în sensul articolului 83 din Codul de procedură civilă, taxa de stat reprezintă

o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul

statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de

judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea

acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții

fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu articolul 84 din Codul de procedură civilă, se impune cu taxă

de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de

eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de

eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel,

cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

Prin prisma art. alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, valoarea acțiunii se

determină din suma cerută în acțiunile pentru plata unei sume.

La caz, Colegiul evocă faptul că în potrivit art. 3 pct. 1. lit. a) din Legea taxei de

stat, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial

tariful taxei de stat se stabilește în cuantum de 3% din valoarea acțiunii sau din suma

6

încasată, dar nu mai puțin de 150 de lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270

de lei de la persoanele juridice.

Aderent, art. 3 pct. 1. lit. j) din Legea taxei de stat consemnează că pentru

cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești tariful taxei de stat se

stabilește în cuantum de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de

chemare în judecată, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa

calculată din suma contestată.

Analizând cuprinsul deciziei suplimentare a Curții de Apel Bălți din 19

decembrie 2017 (f.d. 126-127 recto-verso), instanța de recurs deduce că aceasta nu

conține memoriul care a format poziția instanței de apel cu privire la soluția de a

încasa de la Ion Bodrug în contul statului suma de 2 987,69 de lei cu titlu de

compensare a taxei de stat în legătură cu pierderea prezentului proces civil.

Or, atât din cererea de chemare în judecată, cât și din decizia Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2017 rezultă indubitabil că, în speță, valoarea acțiunii este de

14 623,08 lei (11 526,50 datoria la plata arendei + 2 473,38 dobânda de întârziere +

545,50 impozitul funciar + 77,70 penalitate). Respectiv, ținând cont de valoarea

acțiunii și coroborând-o cu normele legale indicate supra, se constată în condițiile

speței tariful taxei de stat pentru prima instanță constituie suma de 438,69 de lei, iar

pentru instanța de apel suma de 329,01 lei.

Prin urmare, cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat care urmează să le

compenseze Ion Bodrug constituie 767,70 de lei, și nu 2 987,69 de lei după cum a

dispus instanța de apel. În această ordine de idei, instanța de recurs consideră necesar

de a interveni în soluția dată de instanța de apel în partea compensării cheltuielilor de

judecată, prin modificarea deciziei suplimentare adoptate de Curtea de Apel Bălți la

19 decembrie 2017 în sensul micșorării taxei de stat încasate de la Ion Bodrug în

contul statului de la 2 987,69 de lei la 767,70 de lei.

Din considerentele menționate, și având în vedere că argumentele invocate de

Ion Bodrug parțial și-au găsit confirmare, iar instanța de apel a emis o soluție justă

pe fond, însă, a calculat eronat taxa de stat care urmează a fi achitată de către Ion

Bodrug în contul statului în urma pierderii procesului, iar drept consecință a încasat o

sumă nejustificată și exorbitantă în raportul cu pretențiile ce au format obiectul

material al prezentei acțiuni civile, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității

admiterii recursului și modificării deciziei suplimentare adoptate de Curtea de Apel

Bălți la 19 decembrie 2017, cu menținerea fără modificări a deciziei din 24

octombrie 2017.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) și art. 445 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

A admite recursul declarat de Ion Bodrug împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2017 și deciziei suplimentare a Curții de Apel Bălți din 19

decembrie 2017.

A modifica decizia suplimentară a Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017,

în partea încasării de la Ion Bodrug în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

2987,69 de lei, micșorând cuantumul taxei de stat până la suma de 767,70 de lei.

7

A menține fără modificări decizia Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2017

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Primăria com. Bălănești, r-nul Nisporeni, împotriva lui Ion Bodrug cu privire la

încasarea datoriei la plata pentru arendă, penalităților, impozitului funciar și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

8