3ra-934/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-934/22 2-21030670-01-3ra-13092022 Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: D.Racoviță) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru) Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Ruslan Gaștea, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Grumeza împotriva Primăriei și Consiliului comunei Iurceni, raionul Nispoeni, terț Ruslan Gaștea cu privire la anularea actelor administrative individuale și impunerea la acțiune, împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Ruslan Gaștea, c o n s t a t ă : La data de 01 martie 2021, Grumeza Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului comunei Iurceni, raionul Nisporeni solicitând a constata ca fiind ilegal procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, prin care au fost anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021; a menține în vigoare procesul-verbal privind rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021; a obliga autoritatea publică locală comuna Iurceni, raionul Nisporeni, să furnizeze informația privind datele contului bancar în care să achite sumele bănești pentru arenda imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul XXXXX; a obliga autoritatea publică locală comuna XXXXX,

să semneze contractul de arendă a imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului Iurceni, raionul Nisporeni, în termen de cel mult 15 zile de la momentul furnizării datelor contului bancar pentru achitarea arendei, în baza procesului-verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021 (f.d. 3-6 vol. I). În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, Primăria comunei Iurceni, raionul Nisporeni, pentru 05 ianuarie 2021, ora 10:00, a anunțat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 18 decembrie 2020, pag. 182, despre faptul că, în incinta primăriei, se va desfășura licitație de vânzare-cumpărare și arendă cu strigare a bunului imobil - teren fondul apelor (bazin acvatic, arendă), cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului Iurceni, raionul Nisporeni, la prețul inițial de 42 240 lei.

1 Fiind interesat de această ofertă, a achitat taxa pentru participare la licitație în sumă de 600 lei și acontul în mărime de 10% ce constituie 4.224 lei, fiind condiții obligatorii de înscriere și participare la licitație. La 05 ianuarie 2021, ora 10:00, a participat la licitația propriu-zisă, iar, în baza procesului- verbal nr. 6 din aceeași zi, a fost desemnat câștigător al licitației, prin care i-a fost transmis dreptul de arendă a terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, fondul apelor, situat în extravilanul satului Iurceni, raionul Nisporeni, la prețul de arendă în mărime de 306 336 lei.

Conform pct. 6 alin. (2), (3) al procesului-verbal nr. 6, arendașul avea obligația să semneze contractul de arendă a bunului, perfectat de arendator, conform legislației în vigoare, condițiilor de licitație și procesului-verbal menționat; să achite taxa de stat pentru autentificarea notarială a contractului de arendă; să înregistreze dreptul de arendaș apărut în baza contractului de arendă la subdiviziunea competentă a Agenției Servicii Publice. Licitația s-a petrecut în prezența licitantului Ion Hlopețchi, în fața comisiei compusă din 7 membri, dintre care, prezenți au fost 6, în prezența secretarului, precum și în prezența reclamantului.

La aceeași dată, a primit un exemplar al procesului-verbal nr. 6 și a fost informat despre faptul că, în zilele următoare, va primi și informație despre datele contului bancar, precum și ziua prezentării la notar pentru a semna și a autentifica contractul, fapt ce nu s-a întâmplat nici până la înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată. Arendatorul nu l-a informat despre datele bancare în care urma să vireze banii, nu a perfectat contractul de arendă a terenului. Adresându-se telefonic reprezentantului Primăriei și Consiliului comunei Iurceni, raionul Nisporeni, cu rugămintea de a-i comunica datele bancare și a perfecta contractul de arendă, au fost date doar promisiuni și, nici până la înaintarea prezentei acțiuni, nu a obținut informația solicitată și nici contractul nu a fost întocmit.

A notat că pentru a soluționa amiabil problemele descrise mai sus, la 01 februarie 2021, a înregistrat o petiție la Primăria comunei Iurceni, raionul Nisporeni, prin care a manifestat dezacordul referitor la inacțiunile Primăriei și Consiliului local Iurceni, raionul Nisporeni. Astfel, a fost inițiată procedura administrativă prevăzută de art. 69 din Codul administrativ.

Deși a durat o perioadă de timp impunătoare de la momentul licitației și înregistrării petiției din 01 februarie 2021, până la înaintarea prezentei acțiuni, nici Primăria, nici Consiliul local Iurceni nu și-au onorat obligațiile asumate la pct. 6) alin. (2) al procesului- verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021. Contrar celor indicate în procesul-verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021, prevederilor Hotărârii de Guvern, prin care a fost aprobat formularul procesului- verbal de licitație, doar o parte din toți membrii comisiei de licitație, prin procesul- verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, au decis să anuleze rezultatul licitației din 05 ianuarie 2021 și să aducă la cunoștință despre acest fapt primarului comunei Iurceni, raionul Nisporeni.

La ședința în care a fost anulat rezultatul licitației din 05 ianuarie 2021 au fost prezenți doar secretarul și 4 membri ai comisiei. Despre faptul că a fost convocată ședința comisiei de licitație cu ordinea de zi de anulare a rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021 reclamantul nu a cunoscut. La fel, și rezultatul ședinței din 20 ianuarie 2021 a fost tăinuit de reclamant, deoarece nu a fost informat despre anularea procesului-verbal din 05 ianuarie 2021, prin care a fost desemnat câștigător. Tocmai la 16 februarie 2021, prin intermediul serviciului 2 poștal, a recepționat copia procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021 din care derivă că rezultatele licitației au fost anulate pe motivul că, în calitate de arendaș, nu a achitat în avans plata de arendă cel puțin pentru 3 luni, în termenul de 15 zile, după încheierea licitației, ceea ce ar contravine prevederilor pct. 33 din Hotărârea de Guvern nr. 136/2009.

A relatat că nu este de acord cu acțiunile și inacțiunile comisiei de licitație, precum și cu inacțiunile Consiliului și Primăriei comunei Iurceni, raionul Nisporeni. La fel, contestă procesul-verbal emis de Comisia de licitație din 20 ianuarie 2021, pe motiv că acest act este ilegal, deoarece la petrecerea licitației din 05 ianuarie 2021 a participat președintele comisiei de licitație, secretarul comisiei, 6 membri din cei 7 desemnați, licitantul și reclamantul ca parte interesată, iar la ședința de anulare a rezultatelor licitației nu a fost prezent președintele comisiei și trei membri ai comisiei, prin urmare au participat doar secretarul și patru membri, deși pentru a fi considerat legal actul de anulare a rezultatului licitației din 05 ianuarie 2021, urma să fie prezenți cel puțin atâți membri câți au decis asupra legalității licitației din 05 ianuarie 2021, inclusiv președintele acestei comisii și licitantul.

A indicat că încălcarea enunțată atrage nulitatea procesului-verbal din 20 ianuarie 2021, fapt ce urmează a fi constatat de instanța de contencios administrativ. Deși, din pct. 6, alin. (2), rezultă acel fapt că arendatorul are obligația de a întocmi contractul propriu-zis și a prezenta rechizitele bancare în care să fie achitată arenda, acest lucru nu a urmat. Iar, neprezentarea contului bancar de către arendator nu-i poate fi imputată arendașului și nu putea fi folosit acest temei de anulare a rezultatelor licitației, or, neachitarea sumei de bani nu-i poate fi imputată reclamantului ca arendaș în timp ce nu i-au fost comunicate datele bancare. Procesul-verbal de anulare a rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021 a fost întocmit anticipat, până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut de procesul- verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021 pentru achitarea arendei.

Prima zi de plată urma a fi calculată începând cu 06 ianuarie 2021, iar anularea licitației pe motivul neachitării putea fi decisă doar începând cu 21 ianuarie 2021 și nu la 20 ianuarie 2021. Luarea deciziei înainte de expirarea termenului prevăzut de pct. 33 din Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, atrage nulitatea acestui proces-verbal, fapt ce urmează a fi constatat de instanța de judecată. Procesul- verbal nu acordă răspuns la toate circumstanțele ce urmau a fi elucidate în decizia de nulitate a licitației. Nici actul prin care comisia de licitație a decis anularea licitației nu corespunde prevederilor legale, or, comisia urma să adopte o decizie și nu un proces-verbal. La fel, membrii comisiei nu urmau să decidă anularea rezultatelor licitației, ci să decidă asupra nulității licitației, în cazul existenței temeiului invocat de comisie.

Copia deciziei cu privire la anularea licitației trebuia să fie transmisă cumpărătorului, imediat după ce a fost întocmită, însă nu peste o lună de la emitere, precum a procedat cu reclamantul comisia de licitație. În cazul de nerestituire a sumei în termen de 10 zile, urmează a fi constatată legalitatea licitației. În caz contrar, membrii comisiei, consiliul și primăria abuzează de drepturile lor, nejustificat rețin banii ce nu le aparțin, or, în cazul anulării licitației, după cum s-a procedat cu reclamantul, acesta se încadrează în 3 lista necâștigătorilor. Altfel, primăria urma să-i comunice datele bancare în care să transfere banii și să semneze cu reclamantul contractul de arendă conform procesului-verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021, prin care a fost recunoscut câștigător al licitației.

În circumstanțele descrise mai sus, a menționat reclamantul că este evident faptul că membrii comisiei ce au semnat procesul-verbal din 20 ianuarie 2021 și au anulat rezultatele licitației încalcă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 136 din 10 feburarie 2009 și ale Codului administrativ, depășind atribuțiile și acționând cu rea-credință. Aplicarea sancțiunii față de reclamant prin anularea rezultatelor licitației din motivul că nu a achitat banii o consideră disproporționată. În primul rând, nu este de vină acesta, iar, în cel de-al doilea rând, autoritatea publică locală avea intenția să transmită în arendă terenul cu numărul cadastral XXXXX și era în drept, precum și obligată să-i comunice datele bancare, însă, nu pe ascuns, să decidă anularea licitației.

A indicat că autoritatea publică locală urmărește scopul de îmbogățire ilicită, or, contractul nu a fost întocmit și nici banii nu au fost restituiți proprietarului.

La 07 iunie 2021, reclamantul Grumeza Ion a înaintat către Primăria și Consiliul local al comunei Iurceni, raionul Nisporeni, cerere de majorare a pretențiilor și completare a acțiunii cu pretenții accesorii, prin care a solicitat majorarea pretențiilor și anume a constata nulitatea procesului-verbal nr. 1 din 06 aprilie 2021 în partea rectificării procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021 privind anularea licitației din 05 ianuarie 2021; a constata nulitatea deciziei Consiliului local Iurceni nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 în partea anulării licitației din 05 ianuarie 2021; a constata nulitatea procesului-verbal nr. 1 din 06 aprilie 2021 în partea petrecerii licitației și desemnării câștigătorului licitației cu strigare a lui Ruslan Gaștea în privința bunului cu numărul cadastral XXXXX pe motivul evidentelor suspiciuni de părtinire a membrilor comisiei, lipsei transparenței și semnarea actului contestat de persoane fără competență, ceea ce atrage nulitatea actului (f.d.

149-153, vol. I). În motivarea acesteia, în esență, a menționat că, deaorece Consiliul local Iurceni și Primăria Iurceni, raionul Nisporeni, nu au reacționat nici într-un fel la cererile înaintate de reclamant, pentru realizarea scopului urmărit, adică pentru obținerea contractului de arendă, acesta a depus o petiție la 01 februarie 2021 și cerere prealabilă de chemare în judecată la 17 martie 2021, prin care a solicitat informație despre datele contului bancar în care să achite plata pentru arendă, precum și prezentarea contractului de arendă pentru cunoștință.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 iulie 2021, s-a admis acțiunea parțial, s-a anulat procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, prin care au fost anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021, decizia Consiliului local Iurceni nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 „Cu privire la anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021” și procesul-verbal nr. 1 din 06 aprilie 2021 în partea rectificării procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, privind anularea licitației din 05 ianuarie 2021 și în partea petrecerii licitației și desemnării câștigătorului licitației cu strigare a lui Ruslan Gaștea, în privința terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului XXXXX.

S-a obligat Primăria comunei Iurceni, raionul Nisporeni, să prezinte lui Ion Grumeza pentru semnare contractul de arendă a imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu 4 suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului Iurceni, raionul Nisporeni, după achitarea chiriei pentru cel puțin 3 luni. S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în partea obligării Primăriei comunei Iurceni, raionul Nisporeni, să furnizeze informația privind datele contului bancar în care să fie achitate sumele bănești pentru arenda imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului XXXXX (f.d.198, 199- 204, vol.I).

La data de 10 august 2021, persoana terță Gaștea Ruslan a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Ungheni din 21 iulie 2021, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Grumeza Ion, ca neîntemeiată (f.d.197, 212-215, vol.I). Din materialele pricinii se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 21 iulie 2021 (f.d.198, vol.I), cererea de apel nemotivată a fost înregistrată la data 10 august 2021 (f.d.197, vol.I), hotărârea motivată a instanței de fond, fiind recepționată de partea apelantă la 19 octombrie 2021 (f.d.208, vol.I), apelul motivat l-a depus la data de 09 noiembrie 2021 (f.d.2122-215, vol.I).

Astfel, instanța de apel a conchis că, cererea de apel nemotivată și cel motivată au fost depuse în termenii prevăzuți de lege. Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău fost respins apelul depus de Ruslan Gaștea și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 iulie 2021. Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că învingător al licitației în privința terenului fondul apelor, cu numărul cadastral 6035110253, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului Iurceni, a fost desemnat Ruslan Gaștea (f.d. 183-185 vol.I). Instanța de apel, generalizând revendicările reclamantului/intimate, așa cum au fost susținute în cursul judecării litigiului, consideră că instanța de fond just a constatat că, acțiunea reclamantului este întemeiată parțial, constatând cert că actele contestate contravin prevederilor legale.

Conform art. 53 alin.(1) din Constituție, persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

Instanța de apel a constatat că procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021 „cu privire la anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021”, decizia Consiliului local Iurceni nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 „cu privire la anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021” și procesul-verbal nr. 1 din 06 aprilie 2021, sunt acte administrative individuale în sensul art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, deoarece acestea reglementează un caz cu caracter individual (darea în arendă a unui bazin acvatic din proprietatea unității administrativ-teritoriale), sunt emise de o autoritate publică (Consiliul local Iurceni, raionul Nisporeni, în baza Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală și comisia de licitație din cadrul Primăriei comunei Iurceni prin prisma Hotărârii Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere) în vederea executării în concret a legii (Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală, Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind 5 licitațiile cu strigare și cu reducere etc.) și produc efecte juridice prin nașterea raporturilor juridice de drept public.

Conform art.31 din Codul Administrativ, actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate. Conform art.32 alin.(1,2) din Codul Administrativ, procedura administrativă se structurează astfel încât participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii. Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia i se comunică neîntîrziat, într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse. În condițiile legii, autoritățile publice trebuie să asigure participarea neîngrădită la procedura administrativă a persoanelor interesate.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de apelant precum că intimatul urma să respecte procedura prealabilă, or prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2021, s-a constatat că, cerințele privind contestarea legalității procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, prin care au fost anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021 și menținerea în vigoare a procesului verbal privind rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021, emisă de Consiliul com. Iurceni, r-ul Nisporeni, sunt exceptate de la respectarea procedurii prealabile, iar ca urmare reclamantul nu urma să conteste în prealabil actul administrativ enunțat.

Totodată, instanța de apel a reținut că, procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, prin care au fost anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021, nu conține informația cu privire la exercitarea căilor de atac, fapt care denotă respectarea de către Grumeza Ion a termenului de înaintare a acțiunii. Prin urmare, instanța de apel a considerat că motive de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu se regăsesc. Instanța de apel a menționat că, la emiterea actelor contestate autoritatea publică nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat de lege, or, art.21 Cod administrativ, prevede că, (1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

(2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. (3) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decît în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege. În conformitate cu art. 23 Cod administrativ, (1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente acționează respectînd principiul egalității și nediscriminării. (2) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie justificată în mod obiectiv.

(3) Atît în cadrul procedurii administrative, cît și în cadrul procedurii de contencios administrativ sau ca rezultat al acestora, nicio persoană nu poate beneficia de privilegii, nu poate fi dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de obligații pe motiv de rasă, origini familiale, sex, limbă, cetățenie, apartenență etnică, religie, convingeri politice sau ideologice, educație, situație economică, condiție socială. Potrivit.art.24 Cod administrativ, (1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. (2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod 6 abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Conform art. 25 Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să își exercite atribuțiile legale în mod imparțial, indiferent de propriile convingeri sau interesele persoanelor care le reprezintă. La caz, instanța de apel a invocat că, în conformitate cu art. 385 alin. (1) din Codul civil, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Conform art. 388 alin. (3) din Codul civil, dacă s-a stabilit că un anumit termen durează până la o anumită zi, se prezumă că termenul include și ziua respectivă.

Reieșind din prevederile art. 1046 din Codul civil, la licitație, contractul se încheie prin adjudecare. O ofertă se stinge de îndată ce este emisă o supraofertă sau licitația se închide fără ca adjudecarea să fie atribuită. În temeiul art. 1180 din Codul civil, ofertantul nu are dreptul să-și retragă oferta, iar conform art. 1183 alin. (1) din același cod, în cazul în care adjudecatarul nu achită prețul în condițiile contractului, adjudecătorul are dreptul, pe lângă remediile de care dispune vânzătorul, să revândă bunul la licitația următoare în conformitate cu uzanțele și numai după notificarea corespunzătoare a adjudecatarului.

Corespunzător art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului). Potrivit pct. 33 alin. (2), 34 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, câștigătorul licitației pentru obținerea dreptului de locațiune/arendă, în termen de 15 zile, achită în avans chiria pentru cel puțin 3 luni.

În cazurile de neachitare în termenele stabilite, vânzătorul are dreptul să anuleze rezultatele licitației prin emiterea unui ordin, iar în cazul bunurilor proprietate a unităților administrativ- teritoriale – prin adoptarea unei decizii, iar copiile acestora se transmit cumpărătorului. În asemenea cazuri, acontul nu se restituie.

Reieșind din prevederile legale supra expuse, instanța de apel a concluzionat că, instanța de judecată întemeiat a reținut că, potrivit procesului-verbal nr. 6 privind rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021 a fost semnat la data petrecerii licitației și acest fapt reprezintă evenimentul care determină începutul curgerii termenului, iar procesul-verbal nr. 2 privind anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021 a fost semnat 20 ianuarie 2021, fapte din care rezultă că nu a fost respectat termenul de 15 zile prevăzut de regulamentul menționat anterior pentru achitarea arendei pentru cel puțin 3 luni, or termenul respectiv începe a curge din ziua imediat următoare și expiră la finele zilei a cincisprezecea, adică termenul a început a curge la 06 ianuarie 2021 și s-a finisat la 20 ianuarie 2021 ora 00:00 sau cel puțin la ora 17:00 dacă achitarea urma să aibă loc la sediul primăriei.

La fel, în condiția în care oferta facută în cadrul licitației este irevocabilă și legiuitorul obligă vânzătorul, înainte de a revinde bunul în legătură cu neachitarea prețului, să notifice corespunzător adjudecatarul, la caz, se atestă că pârâții nu au 7 respectat prevederile art. 1183 alin. (1) din Codul civil, deoarece, până la emiterea deciziei nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 „cu privire la anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021”, nu au comunicat reclamantului/intimat faptul că acesta este în întârziere cu achitarea plății arendei și nu au verificat cauza neachitării, și anume dacă existau motive obiective care împiedicau acest fapt, or aceștia nu au prezentat nici o probă pertinentă, concludentă și admisibilă din care să rezulte contrariul, iar actul administrativ individual defavorabil (decizia nr. 2/1 din 02 aprilie 2021) trebuia să conțină o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Instanța de apel a declarat că instanța de fond just a menționat că, autoritatea publică nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu legea, or în privința bazinului acvatic în litigiu, a fost anunțată licitația în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 19 martie 2021,

adică înainte ca să fie adoptată decizia nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 „cu privire la anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021”, fapt ce denotă rea-credința în ceea ce ține de respectarea dreptului lui Grumeza Ion de adjudecatar al bunului în speță. La data de 12 iulie 2022, Ruslan Gaștea a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d.107-114). Ulterior, la data de 05 octombrie 2022 Ruslan Gaștea a prezentat recurs suplimentar împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.120-131).

În susținerea recursului a invocat că, până la depunerea cererii de chemare în judecată Ion Grumeza nu a depus o cerere prealabilă ce vizează nulitatea procesului-verbal nr. 2 din 20.01.2021, prin care au fost anulate rezultatele licitației din 05.01.2021, procesului-verbal nr.1 din 06.04.2021 în partea rectificării procesului-verbal nr. 2 din 20.01.2021 privind anularea licitației din 05.01.2021, a constata nulitatea procesului-verbal nr. 1 din 06.04.2021 în partea petrecerii licitației și desemnării câștigătorului licitației cu strigare a lui Ruslan Gaștea în privința bunului cu numărul cadastral XXXXX. În acest sens recurentul a menționat prevederile art.20 din Constituție care garantează oricărei persoane dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție. Subsidiar normelor constituționale, accesul liber la justiție este consacrat ca un drept cetățenesc fundamental, atît prin art.6 pct.l din Convenția Europeană, cît și prin art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și prin art.14 pct.l din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. A mai menționat recurentul că instanța de fond și instanța de apel urma să efectuieze controlul asupra cererii de chemare în judecată, iar acest control nu poate avea în vedere noi pretenții care nu au format obiectul examinării în prima instanță. Or, după faza de pregătire nu se poate schimba calitatea procedurală a părților, temeiul sau obiectul acțiunii, și nici nu pot fi înaintate noi pretenții, contrar prevederilor art.219 alin.(3) din Codul adminstrativ.

Obiectul acțiunii reprezintă pretenția dedusă judecății, iar legea nu îngăduie în nici un mod schimbarea pretențiilor formulate în fața primei instanțe. 8 Mai mult ca atît, instanțele ierarhic inferioare anulează acte administrative individuale ale autorității publice ce nu a fost antrenată în proces și anume Comisia de licitație. Or, conform prevederilor pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 136 din 10-02- 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, Deciziile Comisiei de licitație pot fi contestate în modul stabilit de legislație. Litigiile apărute în urma licitațiilor se soluționează pe cale amiabilă sau în instanțele judecătorești competente ale Republicii Moldova, conform legislației.

A notat recurentul că Comisia de licitație are calitate de parte în proces și faptele acesteia (acțiuni/inacțiuni) sunt supuse controlului administrativ. Prin urmare a relatat recurentul Ruslan Gaștea că nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată, deoarece la emiterea acesteia instanța de apel nu a întreprins întregul spectru de măsuri procesuale ce se impun, necesare examinării complete obiective cât și nepărtinitoare cauzei, efectuând examinarea selectivă, părtinitoare cauzei, a dat o apreciere încadrare juridică greșită a probelor din dosar, la care s-a ajuns la o concluzie pripită, prematură și neîntemeiată. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2022, Ruslan Gaștea a depus recurs la 12 iulie 2022. Dispozitivul deciziei instanței de apel din 22 iunie 2022 a fost notificat participanților la proces la 24 iunie 2022, iar decizia motivată din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la 08 septembrie 2022. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 12 iulie 2022 și recurs suplimentar la 05 octombrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ruslan Gaștea, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

9 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 10 În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ruslan Gaștea. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ruslan Gaștea se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 11