3ra-934/22 — contestarea actului administrativ

3ra-934/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-934/22

2-21030670-01-3ra-13092022

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: D.Racoviță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Ruslan Gaștea,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Grumeza împotriva Primăriei și Consiliului comunei

Iurceni, raionul Nispoeni, terț Ruslan Gaștea cu privire la anularea actelor

administrative individuale și impunerea la acțiune,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Ruslan Gaștea,

c o n s t a t ă :

La data de 01 martie 2021, Grumeza Ion a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei și Consiliului comunei Iurceni, raionul Nisporeni

solicitând a constata ca fiind ilegal procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, prin

care au fost anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021; a menține în vigoare

procesul-verbal privind rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021; a obliga

autoritatea publică locală comuna Iurceni, raionul Nisporeni, să furnizeze

informația privind datele contului bancar în care să achite sumele bănești pentru

arenda imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha,

situat în extravilanul XXXXX; a obliga autoritatea publică locală comuna

XXXXX, să semneze contractul de arendă a imobilului cu numărul cadastral

XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului Iurceni, raionul

Nisporeni, în termen de cel mult 15 zile de la momentul furnizării datelor contului

bancar pentru achitarea arendei, în baza procesului-verbal nr. 6 din 05 ianuarie

2021 (f.d. 3-6 vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, Primăria comunei Iurceni,

raionul Nisporeni, pentru 05 ianuarie 2021, ora 10:00, a anunțat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova din 18 decembrie 2020, pag. 182, despre faptul că,

în incinta primăriei, se va desfășura licitație de vânzare-cumpărare și arendă cu

strigare a bunului imobil - teren fondul apelor (bazin acvatic, arendă), cu numărul

cadastral XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului

Iurceni, raionul Nisporeni, la prețul inițial de 42 240 lei.

1

Fiind interesat de această ofertă, a achitat taxa pentru participare la licitație în

sumă de 600 lei și acontul în mărime de 10% ce constituie 4.224 lei, fiind condiții

obligatorii de înscriere și participare la licitație.

La 05 ianuarie 2021, ora 10:00, a participat la licitația propriu-zisă, iar, în

baza procesului- verbal nr. 6 din aceeași zi, a fost desemnat câștigător al licitației,

prin care i-a fost transmis dreptul de arendă a terenului cu numărul cadastral

XXXXX, cu suprafața de 20,4804 ha, fondul apelor, situat în extravilanul satului

Iurceni, raionul Nisporeni, la prețul de arendă în mărime de 306 336 lei.

Conform pct. 6 alin. (2), (3) al procesului-verbal nr. 6, arendașul avea

obligația să semneze contractul de arendă a bunului, perfectat de arendator,

conform legislației în vigoare, condițiilor de licitație și procesului-verbal

menționat; să achite taxa de stat pentru autentificarea notarială a contractului de

arendă; să înregistreze dreptul de arendaș apărut în baza contractului de arendă la

subdiviziunea competentă a Agenției Servicii Publice.

Licitația s-a petrecut în prezența licitantului Ion Hlopețchi, în fața comisiei

compusă din 7 membri, dintre care, prezenți au fost 6, în prezența secretarului,

precum și în prezența reclamantului. La aceeași dată, a primit un exemplar al

procesului-verbal nr. 6 și a fost informat despre faptul că, în zilele următoare, va

primi și informație despre datele contului bancar, precum și ziua prezentării la

notar pentru a semna și a autentifica contractul, fapt ce nu s-a întâmplat nici până

la înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată. Arendatorul nu l-a informat

despre datele bancare în care urma să vireze banii, nu a perfectat contractul de

arendă a terenului. Adresându-se telefonic reprezentantului Primăriei și Consiliului

comunei Iurceni, raionul Nisporeni, cu rugămintea de a-i comunica datele bancare

și a perfecta contractul de arendă, au fost date doar promisiuni și, nici până la

înaintarea prezentei acțiuni, nu a obținut informația solicitată și nici contractul nu a

fost întocmit.

A notat că pentru a soluționa amiabil problemele descrise mai sus, la 01

februarie 2021, a înregistrat o petiție la Primăria comunei Iurceni, raionul

Nisporeni, prin care a manifestat dezacordul referitor la inacțiunile Primăriei și

Consiliului local Iurceni, raionul Nisporeni. Astfel, a fost inițiată procedura

administrativă prevăzută de art. 69 din Codul administrativ. Deși a durat o perioadă

de timp impunătoare de la momentul licitației și înregistrării petiției din 01

februarie 2021, până la înaintarea prezentei acțiuni, nici Primăria, nici Consiliul

local Iurceni nu și-au onorat obligațiile asumate la pct. 6) alin. (2) al procesului-

verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021.

Contrar celor indicate în procesul-verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021,

prevederilor Hotărârii de Guvern, prin care a fost aprobat formularul procesului-

verbal de licitație, doar o parte din toți membrii comisiei de licitație, prin procesul-

verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, au decis să anuleze rezultatul licitației din 05

ianuarie 2021 și să aducă la cunoștință despre acest fapt primarului comunei

Iurceni, raionul Nisporeni. La ședința în care a fost anulat rezultatul licitației din 05

ianuarie 2021 au fost prezenți doar secretarul și 4 membri ai comisiei. Despre

faptul că a fost convocată ședința comisiei de licitație cu ordinea de zi de anulare a

rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021 reclamantul nu a cunoscut. La fel, și

rezultatul ședinței din 20 ianuarie 2021 a fost tăinuit de reclamant, deoarece nu a

fost informat despre anularea procesului-verbal din 05 ianuarie 2021, prin care a

fost desemnat câștigător. Tocmai la 16 februarie 2021, prin intermediul serviciului

2

poștal, a recepționat copia procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021 din care

derivă că rezultatele licitației au fost anulate pe motivul că, în calitate de arendaș,

nu a achitat în avans plata de arendă cel puțin pentru 3 luni, în termenul de 15 zile,

după încheierea licitației, ceea ce ar contravine prevederilor pct. 33 din Hotărârea

de Guvern nr. 136/2009.

A relatat că nu este de acord cu acțiunile și inacțiunile comisiei de licitație,

precum și cu inacțiunile Consiliului și Primăriei comunei Iurceni, raionul

Nisporeni. La fel, contestă procesul-verbal emis de Comisia de licitație din 20

ianuarie 2021, pe motiv că acest act este ilegal, deoarece la petrecerea licitației din

05 ianuarie 2021 a participat președintele comisiei de licitație, secretarul comisiei,

6 membri din cei 7 desemnați, licitantul și reclamantul ca parte interesată, iar la

ședința de anulare a rezultatelor licitației nu a fost prezent președintele comisiei și

trei membri ai comisiei, prin urmare au participat doar secretarul și patru membri,

deși pentru a fi considerat legal actul de anulare a rezultatului licitației din 05

ianuarie 2021, urma să fie prezenți cel puțin atâți membri câți au decis asupra

legalității licitației din 05 ianuarie 2021, inclusiv președintele acestei comisii și

licitantul.

A indicat că încălcarea enunțată atrage nulitatea procesului-verbal din 20

ianuarie 2021, fapt ce urmează a fi constatat de instanța de contencios

administrativ.

Deși, din pct. 6, alin. (2), rezultă acel fapt că arendatorul are obligația de a

întocmi contractul propriu-zis și a prezenta rechizitele bancare în care să fie

achitată arenda, acest lucru nu a urmat. Iar, neprezentarea contului bancar de către

arendator nu-i poate fi imputată arendașului și nu putea fi folosit acest temei de

anulare a rezultatelor licitației, or, neachitarea sumei de bani nu-i poate fi imputată

reclamantului ca arendaș în timp ce nu i-au fost comunicate datele bancare.

Procesul-verbal de anulare a rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021 a fost

întocmit anticipat, până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut de procesul-

verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021 pentru achitarea arendei. Prima zi de plată urma a

fi calculată începând cu 06 ianuarie 2021, iar anularea licitației pe motivul

neachitării putea fi decisă doar începând cu 21 ianuarie 2021 și nu la 20 ianuarie

2021.

Luarea deciziei înainte de expirarea termenului prevăzut de pct. 33 din

Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, atrage nulitatea acestui

proces-verbal, fapt ce urmează a fi constatat de instanța de judecată. Procesul-

verbal nu acordă răspuns la toate circumstanțele ce urmau a fi elucidate în decizia

de nulitate a licitației. Nici actul prin care comisia de licitație a decis anularea

licitației nu corespunde prevederilor legale, or, comisia urma să adopte o decizie și

nu un proces-verbal. La fel, membrii comisiei nu urmau să decidă anularea

rezultatelor licitației, ci să decidă asupra nulității licitației, în cazul existenței

temeiului invocat de comisie.

Copia deciziei cu privire la anularea licitației trebuia să fie transmisă

cumpărătorului, imediat după ce a fost întocmită, însă nu peste o lună de la

emitere, precum a procedat cu reclamantul comisia de licitație.

În cazul de nerestituire a sumei în termen de 10 zile, urmează a fi constatată

legalitatea licitației. În caz contrar, membrii comisiei, consiliul și primăria

abuzează de drepturile lor, nejustificat rețin banii ce nu le aparțin, or, în cazul

anulării licitației, după cum s-a procedat cu reclamantul, acesta se încadrează în

3

lista necâștigătorilor. Altfel, primăria urma să-i comunice datele bancare în care să

transfere banii și să semneze cu reclamantul contractul de arendă conform

procesului-verbal nr. 6 din 05 ianuarie 2021, prin care a fost recunoscut câștigător

al licitației.

În circumstanțele descrise mai sus, a menționat reclamantul că este evident

faptul că membrii comisiei ce au semnat procesul-verbal din 20 ianuarie 2021 și au

anulat rezultatele licitației încalcă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 136 din 10

feburarie 2009 și ale Codului administrativ, depășind atribuțiile și acționând cu

rea-credință.

Aplicarea sancțiunii față de reclamant prin anularea rezultatelor licitației din

motivul că nu a achitat banii o consideră disproporționată. În primul rând, nu este

de vină acesta, iar, în cel de-al doilea rând, autoritatea publică locală avea intenția

să transmită în arendă terenul cu numărul cadastral XXXXX și era în drept,

precum și obligată să-i comunice datele bancare, însă, nu pe ascuns, să decidă

anularea licitației.

A indicat că autoritatea publică locală urmărește scopul de îmbogățire ilicită,

or, contractul nu a fost întocmit și nici banii nu au fost restituiți proprietarului.

La 07 iunie 2021, reclamantul Grumeza Ion a înaintat către Primăria și

Consiliul local al comunei Iurceni, raionul Nisporeni, cerere de majorare a

pretențiilor și completare a acțiunii cu pretenții accesorii, prin care a solicitat

majorarea pretențiilor și anume a constata nulitatea procesului-verbal nr. 1 din 06

aprilie 2021 în partea rectificării procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021

privind anularea licitației din 05 ianuarie 2021; a constata nulitatea deciziei

Consiliului local Iurceni nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 în partea anulării licitației din

05 ianuarie 2021; a constata nulitatea procesului-verbal nr. 1 din 06 aprilie 2021 în

partea petrecerii licitației și desemnării câștigătorului licitației cu strigare a lui

Ruslan Gaștea în privința bunului cu numărul cadastral XXXXX pe motivul

evidentelor suspiciuni de părtinire a membrilor comisiei, lipsei transparenței și

semnarea actului contestat de persoane fără competență, ceea ce atrage nulitatea

actului (f.d. 149-153, vol. I).

În motivarea acesteia, în esență, a menționat că, deaorece Consiliul local

Iurceni și Primăria Iurceni, raionul Nisporeni, nu au reacționat nici într-un fel la

cererile înaintate de reclamant, pentru realizarea scopului urmărit, adică pentru

obținerea contractului de arendă, acesta a depus o petiție la 01 februarie 2021 și

cerere prealabilă de chemare în judecată la 17 martie 2021, prin care a solicitat

informație despre datele contului bancar în care să achite plata pentru arendă,

precum și prezentarea contractului de arendă pentru cunoștință.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 iulie 2021, s-a admis acțiunea

parțial, s-a anulat procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, prin care au fost

anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021, decizia Consiliului local Iurceni

nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 „Cu privire la anularea rezultatelor licitației din 05

ianuarie 2021” și procesul-verbal nr. 1 din 06 aprilie 2021 în partea rectificării

procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, privind anularea licitației din 05

ianuarie 2021 și în partea petrecerii licitației și desemnării câștigătorului licitației

cu strigare a lui Ruslan Gaștea, în privința terenului cu numărul cadastral XXXXX,

cu suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului XXXXX. S-a obligat

Primăria comunei Iurceni, raionul Nisporeni, să prezinte lui Ion Grumeza pentru

semnare contractul de arendă a imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu

4

suprafața de 20,4804 ha, situat în extravilanul satului Iurceni, raionul Nisporeni,

după achitarea chiriei pentru cel puțin 3 luni. S-a respins ca fiind neîntemeiată

acțiunea în partea obligării Primăriei comunei Iurceni, raionul Nisporeni, să

furnizeze informația privind datele contului bancar în care să fie achitate sumele

bănești pentru arenda imobilului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de

20,4804 ha, situat în extravilanul satului XXXXX (f.d.198, 199- 204, vol.I).

La data de 10 august 2021, persoana terță Gaștea Ruslan a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de

apel, casarea hotărârii Judecătoriei Ungheni din 21 iulie 2021, cu emiterea unei noi

decizii, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Grumeza Ion, ca neîntemeiată

(f.d.197, 212-215, vol.I).

Din materialele pricinii se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 21 iulie 2021 (f.d.198, vol.I), cererea de apel nemotivată a fost înregistrată

la data 10 august 2021 (f.d.197, vol.I), hotărârea motivată a instanței de fond, fiind

recepționată de partea apelantă la 19 octombrie 2021 (f.d.208, vol.I), apelul

motivat l-a depus la data de 09 noiembrie 2021 (f.d.2122-215, vol.I). Astfel,

instanța de apel a conchis că, cererea de apel nemotivată și cel motivată au fost

depuse în termenii prevăzuți de lege.

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău fost respins apelul

depus de Ruslan Gaștea și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 iulie

2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că învingător al licitației în

privința terenului fondul apelor, cu numărul cadastral 6035110253, cu suprafața de

20,4804 ha, situat în extravilanul satului Iurceni, a fost desemnat Ruslan Gaștea

(f.d. 183-185 vol.I).

Instanța de apel, generalizând revendicările reclamantului/intimate, așa cum

au fost susținute în cursul judecării litigiului, consideră că instanța de fond just a

constatat că, acțiunea reclamantului este întemeiată parțial, constatând cert că

actele contestate contravin prevederilor legale.

Conform art. 53 alin.(1) din Constituție, persoana vătămată într-un drept al

său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului

pretins, anularea actului și repararea pagubei.

Instanța de apel a constatat că procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021 „cu

privire la anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie 2021”, decizia Consiliului

local Iurceni nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 „cu privire la anularea rezultatelor licitației

din 05 ianuarie 2021” și procesul-verbal nr. 1 din 06 aprilie 2021, sunt acte

administrative individuale în sensul art. 10 alin. (1) din Codul administrativ,

deoarece acestea reglementează un caz cu caracter individual (darea în arendă a

unui bazin acvatic din proprietatea unității administrativ-teritoriale), sunt emise de

o autoritate publică (Consiliul local Iurceni, raionul Nisporeni, în baza Legii nr.

436 din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală și comisia de

licitație din cadrul Primăriei comunei Iurceni prin prisma Hotărârii Guvernului nr.

136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile

cu strigare și cu reducere) în vederea executării în concret a legii (Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală, Hotărârea Guvernului

nr. 136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind

5

licitațiile cu strigare și cu reducere etc.) și produc efecte juridice prin nașterea

raporturilor juridice de drept public.

Conform art.31 din Codul Administrativ, actele administrative individuale și

operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

Conform art.32 alin.(1,2) din Codul Administrativ, procedura administrativă

se structurează astfel încât participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii.

Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia i se comunică neîntîrziat,

într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse. În condițiile

legii, autoritățile publice trebuie să asigure participarea neîngrădită la procedura

administrativă a persoanelor interesate.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de

apelant precum că intimatul urma să respecte procedura prealabilă, or prin decizia

irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2021, s-a constatat că, cerințele

privind contestarea legalității procesului-verbal nr. 2 din 20 ianuarie 2021, prin

care au fost anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021 și menținerea în

vigoare a procesului verbal privind rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021, emisă

de Consiliul com. Iurceni, r-ul Nisporeni, sunt exceptate de la respectarea

procedurii prealabile, iar ca urmare reclamantul nu urma să conteste în prealabil

actul administrativ enunțat.

Totodată, instanța de apel a reținut că, procesul-verbal nr. 2 din 20 ianuarie

2021, prin care au fost anulate rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021, nu conține

informația cu privire la exercitarea căilor de atac, fapt care denotă respectarea de

către Grumeza Ion a termenului de înaintare a acțiunii. Prin urmare, instanța de

apel a considerat că motive de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art.

207 alin. (2) din Codul administrativ nu se regăsesc.

Instanța de apel a menționat că, la emiterea actelor contestate autoritatea

publică nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat de

lege, or, art.21 Cod administrativ, prevede că, (1) Autoritățile publice și instanțele

de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative. (2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru

care acestea au fost reglementate. (3) Autoritățile publice și instanțele de judecată

competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților

persoanelor decît în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu art. 23 Cod administrativ, (1) Autoritățile publice și

instanțele de judecată competente acționează respectînd principiul egalității și

nediscriminării. (2) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente

trebuie să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență

de tratament trebuie justificată în mod obiectiv. (3) Atît în cadrul procedurii

administrative, cît și în cadrul procedurii de contencios administrativ sau ca

rezultat al acestora, nicio persoană nu poate beneficia de privilegii, nu poate fi

dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de obligații pe motiv de rasă, origini

familiale, sex, limbă, cetățenie, apartenență etnică, religie, convingeri politice sau

ideologice, educație, situație economică, condiție socială.

Potrivit.art.24 Cod administrativ, (1) Participanții la procedura administrativă

și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își

îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți. (2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod

6

abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde

potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Conform art. 25 Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să își exercite atribuțiile legale în mod imparțial,

indiferent de propriile convingeri sau interesele persoanelor care le reprezintă.

La caz, instanța de apel a invocat că, în conformitate cu art. 385 alin. (1) din

Codul civil, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment

sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii

evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Conform art. 388 alin. (3) din Codul civil, dacă s-a stabilit că un anumit

termen durează până la o anumită zi, se prezumă că termenul include și ziua

respectivă.

Reieșind din prevederile art. 1046 din Codul civil, la licitație, contractul se

încheie prin adjudecare. O ofertă se stinge de îndată ce este emisă o supraofertă sau

licitația se închide fără ca adjudecarea să fie atribuită.

În temeiul art. 1180 din Codul civil, ofertantul nu are dreptul să-și retragă

oferta, iar conform art. 1183 alin. (1) din același cod, în cazul în care adjudecatarul

nu achită prețul în condițiile contractului, adjudecătorul are dreptul, pe lângă

remediile de care dispune vânzătorul, să revândă bunul la licitația următoare în

conformitate cu uzanțele și numai după notificarea corespunzătoare a

adjudecatarului.

Corespunzător art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 436 din 28 decembrie

2006, privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii

privind descentralizarea administrativă, consiliul local administrează bunurile

domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului).

Potrivit pct. 33 alin. (2), 34 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și

cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009,

câștigătorul licitației pentru obținerea dreptului de locațiune/arendă, în termen de

15 zile, achită în avans chiria pentru cel puțin 3 luni. În cazurile de neachitare în

termenele stabilite, vânzătorul are dreptul să anuleze rezultatele licitației prin

emiterea unui ordin, iar în cazul bunurilor proprietate a unităților administrativ-

teritoriale – prin adoptarea unei decizii, iar copiile acestora se transmit

cumpărătorului. În asemenea cazuri, acontul nu se restituie.

Reieșind din prevederile legale supra expuse, instanța de apel a concluzionat

că, instanța de judecată întemeiat a reținut că, potrivit procesului-verbal nr. 6

privind rezultatele licitației din 05 ianuarie 2021 a fost semnat la data petrecerii

licitației și acest fapt reprezintă evenimentul care determină începutul curgerii

termenului, iar procesul-verbal nr. 2 privind anularea rezultatelor licitației din 05

ianuarie 2021 a fost semnat 20 ianuarie 2021, fapte din care rezultă că nu a fost

respectat termenul de 15 zile prevăzut de regulamentul menționat anterior pentru

achitarea arendei pentru cel puțin 3 luni, or termenul respectiv începe a curge din

ziua imediat următoare și expiră la finele zilei a cincisprezecea, adică termenul a

început a curge la 06 ianuarie 2021 și s-a finisat la 20 ianuarie 2021 ora 00:00 sau

cel puțin la ora 17:00 dacă achitarea urma să aibă loc la sediul primăriei.

La fel, în condiția în care oferta facută în cadrul licitației este irevocabilă și

legiuitorul obligă vânzătorul, înainte de a revinde bunul în legătură cu neachitarea

prețului, să notifice corespunzător adjudecatarul, la caz, se atestă că pârâții nu au

7

respectat prevederile art. 1183 alin. (1) din Codul civil, deoarece, până la emiterea

deciziei nr. 2/1 din 02 aprilie 2021 „cu privire la anularea rezultatelor licitației din

05 ianuarie 2021”, nu au comunicat reclamantului/intimat faptul că acesta este în

întârziere cu achitarea plății arendei și nu au verificat cauza neachitării, și anume

dacă existau motive obiective care împiedicau acest fapt, or aceștia nu au prezentat

nici o probă pertinentă, concludentă și admisibilă din care să rezulte contrariul, iar

actul administrativ individual defavorabil (decizia nr. 2/1 din 02 aprilie 2021)

trebuia să conțină o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la

baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc.

Instanța de apel a declarat că instanța de fond just a menționat că, autoritatea

publică nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu legea, or în privința

bazinului acvatic în litigiu, a fost anunțată licitația în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova la 19 martie 2021, adică înainte ca să fie adoptată decizia nr.

2/1 din 02 aprilie 2021 „cu privire la anularea rezultatelor licitației din 05 ianuarie

2021”, fapt ce denotă rea-credința în ceea ce ține de respectarea dreptului lui

Grumeza Ion de adjudecatar al bunului în speță.

La data de 12 iulie 2022, Ruslan Gaștea a depus recurs împotriva deciziei din

22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de

respingere integrală a acțiunii (f.d.107-114).

Ulterior, la data de 05 octombrie 2022 Ruslan Gaștea a prezentat recurs

suplimentar împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.120-131).

În susținerea recursului a invocat că, până la depunerea cererii de chemare în

judecată Ion Grumeza nu a depus o cerere prealabilă ce vizează nulitatea

procesului-verbal nr. 2 din 20.01.2021, prin care au fost anulate rezultatele licitației

din 05.01.2021, procesului-verbal nr.1 din 06.04.2021 în partea rectificării

procesului-verbal nr. 2 din 20.01.2021 privind anularea licitației din 05.01.2021, a

constata nulitatea procesului-verbal nr. 1 din 06.04.2021 în partea petrecerii

licitației și desemnării câștigătorului licitației cu strigare a lui Ruslan Gaștea în

privința bunului cu numărul cadastral XXXXX.

În acest sens recurentul a menționat prevederile art.20 din Constituție care

garantează oricărei persoane dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Subsidiar normelor constituționale, accesul liber la justiție este consacrat ca un

drept cetățenesc fundamental, atît prin art.6 pct.l din Convenția Europeană, cît și

prin art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și prin art.14

pct.l din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

A mai menționat recurentul că instanța de fond și instanța de apel urma să

efectuieze controlul asupra cererii de chemare în judecată, iar acest control nu

poate avea în vedere noi pretenții care nu au format obiectul examinării în prima

instanță. Or, după faza de pregătire nu se poate schimba calitatea procedurală a

părților, temeiul sau obiectul acțiunii, și nici nu pot fi înaintate noi pretenții,

contrar prevederilor art.219 alin.(3) din Codul adminstrativ. Obiectul acțiunii

reprezintă pretenția dedusă judecății, iar legea nu îngăduie în nici un mod

schimbarea pretențiilor formulate în fața primei instanțe.

8

Mai mult ca atît, instanțele ierarhic inferioare anulează acte administrative

individuale ale autorității publice ce nu a fost antrenată în proces și anume Comisia

de licitație.

Or, conform prevederilor pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 136 din 10-02-

2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu

reducere, Deciziile Comisiei de licitație pot fi contestate în modul stabilit de

legislație. Litigiile apărute în urma licitațiilor se soluționează pe cale amiabilă sau

în instanțele judecătorești competente ale Republicii Moldova, conform legislației.

A notat recurentul că Comisia de licitație are calitate de parte în proces și

faptele acesteia (acțiuni/inacțiuni) sunt supuse controlului administrativ.

Prin urmare a relatat recurentul Ruslan Gaștea că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, o consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată, deoarece la

emiterea acesteia instanța de apel nu a întreprins întregul spectru de măsuri

procesuale ce se impun, necesare examinării complete obiective cât și

nepărtinitoare cauzei, efectuând examinarea selectivă, părtinitoare cauzei, a dat o

apreciere încadrare juridică greșită a probelor din dosar, la care s-a ajuns la o

concluzie pripită, prematură și neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2022,

Ruslan Gaștea a depus recurs la 12 iulie 2022. Dispozitivul deciziei instanței de

apel din 22 iunie 2022 a fost notificat participanților la proces la 24 iunie 2022, iar

decizia motivată din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la 08

septembrie 2022.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul la 12 iulie 2022 și recurs suplimentar la 05 octombrie

2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ruslan Gaștea, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

9

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

10

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Ruslan Gaștea.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ruslan Gaștea se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

11