2ra-2042/16 — cu privire la repararea prejudiciului moral

prima instanță: P. Triboi dosarul nr. 2ra-2042/16

instanța de apel: L. Popova, V. Brașoveanu, A. Gavrilița

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore

Munteanu, reprezentat de avocatul Ina Bodean

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Munteanu

împotriva Primăriei or. Nisporeni cu privire la repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Sergiu

Hîncu și menținută hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 22 ianuarie 2016, prin care

a fost admisă parțial acțiunea

constată:

La 06 noiembrie 2015, Grigore Munteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Nisporeni cu privire la repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 20 iulie 2015, a adresat Primăriei

or. Nisporeni o cerere cu solicitarea de a-i fi furnizate informații cu privire la

statutul de constituire a asociației, firma care a câștigat tenderul, cine este liderul,

câți bani au fost plătiți și câți bani au mai rămas.

Notează că prevederile art. 16 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, indică cert că informațiile, documentele

solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul care vor fi

disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii de acces la informație.

Relevă că pentru a primi răspuns la cererea adresată, a fost nevoit de a se

adresa Procuraturii Nisporeni la data de 07 septembrie 2015, pentru a interveni în

soluționarea acestui caz.

Iar în urma precăutării circumstanțelor invocate în petiția adresată

Procuraturii Nisporeni, s-a constatat că specialistul în construcții al Primăriei or.

Nisporeni nu a respectat prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190 din 19 iulie

1

1994 cu privire la petiționare, motiv pentru care la 06 octombrie 2015 Procuratura

Nisporeni a întocmit o sesizare în adresa organului respectiv, în vederea

încălcărilor admise și înlăturarea condițiilor care le-au favorizat precum și

sancționarea persoanei responsabile. Ca urmare, la 06 octombrie 2015 a primit

răspuns la cererea adresată Primăriei din 20 iulie 2015, cu o întârziere de 87 zile,

Astfel, consideră că i s-a încălcat flagrant dreptul său la informație, în

termenul stabilit prin lege, acest drept fiind consfințit și de Constituția Republicii

Moldova, prin ce i-au fost cauzate prejudicii morale.

Remarcă că la 20 octombrie 2015, a adresat cu o cerere Primăriei Nisporeni

pentru a i se furniza informația despre sancționarea persoanei responsabile de

furnizarea informației cerute, care prin dispoziția Primarului nr. 110 p din

16 octombrie 2015, a fost sancționată.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor Legii privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, Legii cu privire la petiționare nr. 190 din

19 iulie 1994, Constituția Republicii Moldova, art. 14-15 Cod civil.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Primăria or. Nisporeni în

beneficiul lui prejudiciul moral în sumă totală de 150000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 22 ianuarie 2016, a fost admisă

parțial acțiunea, a fost încasat de la Primăria or. Nisporeni în beneficiul lui Grigore

Munteanu suma de 2500 lei cu titlu de prejudiciu moral. A fost încasat de la

Primăria or. Nisporeni în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, a fost respins apelul

declarat de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Sergiu Hîncu și menținută

hotărârea primei instanțe.

La 07 iulie 2016, Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Ina Bodean a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cuantumului prejudiciului

moral solicitat în acțiune, în mărime de 150000 lei.

În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au

interpretat și aplicat eronat normele de drept material la judecarea cauzei prin

prisma stabilirii cuantumului prejudiciului moral cauzat.

Având în vedere prevederile art. 1423 Cod civil, consideră că evaluarea de

către instanțele ierarhice inferioare a prejudiciului moral cauzat în mărime de

2500 lei, lui nu i s-a asigurat o satisfacție echitabilă în rezultatul comportamentului

abuziv al Primăriei or. Nisporeni.

Notează că prin comportamentul abuziv și ilegal, ca urmare a necomunicării

informațiilor de interes public solicitate, Primăria or. Nisporeni i-a vătămat un

drept fundamental, consfințit de Constituție, și cauzându-i prejudicii de ordin

moral prin afectarea imaginii și credibilității.

Obiectează că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat prevederile

art. 1423 Cod civil, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral în mărime de

2500 lei, deoarece această sumă nu are un efect compensator față de daunele

morale provocate prin atitudinea ignorată a Primăriei or. Nisporeni.

2

În acest aspect, subliniază că instanțele ierarhic inferioare nu au asigurat un

just echilibru între prejudiciu moral cauzat și încălcarea admisă de Primăria or.

Nisporeni, prin prisma intensității cu care au fost recepționate consecințele

vătămării în plan social de către el.

Susține că consecințele negative suferite pe plan psihic se amplifică din

cauza stării lui precare de sănătate, fiind o persoană cu grad sever de dizabilitate,

care nu se poate deplasa de sine stătător și în aceste circumstanțe percepe mai acut

suferințele psihice manifestate prin nervozitate, incertitudine, umilință și ignoranță,

datorită dizabilității sale.

Remarcă că aprecierea cuantumului prejudiciului moral nu a fost realizat în

mod echitabil, fiind încălcat principiul proporționalității și justului echilibru între

natura valorilor lezate și sumele acordate.

În context, menționează că potrivit jurisprudenței CtEDO, criteriul echității

în materia despăgubirilor morale, are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciu moral suferit, cu efecte

compensatorii, ceea ce nu s-a produs în cazul dat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților, inclusiv a recurentului la 23 mai 2016, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire anexată (f. d. 69).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 07 iulie 2016, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Munteanu,

reprezentat de avocatul Ina Bodean nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Ina Bodean, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Ina

Bodean ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Ina Bodean

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

4