2rh-103/17 — încetarea proprietății comune pe cote-părți ș.a.

dosarul nr. 2rh-103/17 Î N C H E I E R E 03 mai 2017 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând cererile de revizuire depuse de Elena Gologan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Balanici și Nina Balanici împotriva Verei Chiosa și Mihail Vrancean cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți, împărțirea în natură a bunului proprietate comună pe cote-părți cu atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională înaintată de Vera Chiosa și Vrancean Mihail împotriva lui Gheorghe Balanici și Nina Balanici, intervenient accesoriu Consiliul mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea nulității actelor juridice, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiției din 01 decembrie 2016, deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, din 02 februarie 2016 c o n s t a t ă: La data de 24 octombrie 2014 Gheorghe Balanici și Nina Balanici au depus cerere de chemare în judecată împotriva Verei Chiosa și Mihail Vrancea cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți, împărțirea în natură a bunului proprietate comună pe cote-părți cu atribuirea bunului în proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii au menționat că, dețin în proprietate comună pe cote-părți cu Vera Chiosa și Mihail Vrancea bunurile imobile cu numerele cadastrale 010020129801 și 010020129802 situate în mun.

Chișinău str. Ghioceilor 19. Relevă că, la 21 noiembrie 2013 au încheiat o tranzacție de împăcare prin care au convenit asupra încetării proprietății comune prin delimitarea cotelor-părți după cum urmează: Nina Balanici și Gheorghe Balanici devin proprietari ai imobilului cu numărul cadastral 010020129801 situat în mun. Chișinău str. Ghioceilor 19, iar Vera Chiosa și Mihail Vrancean proprietari a imobilului cu numărul cadastral 010020129802 amplasat pe aceeași adresă. 1 Mai relevă că, la 29 ianuarie 2014 au semnat cu pîrîții contractul nr. 252 (autentificat notarial) cu privire la stabilirea modului de folosință a bunurilor imobile nominalizate supra și recalcularea cotelor-părți din construcții.

Susțin că, au înregistrat la OCT Chișinău contractul din 29 ianuarie 2014, iar la 21 februarie 2014 au depus cerere către Primăria mun. Chișinău cu solicitarea eliberării titlului de autentificare a dreptului de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral 0100201298 din mun. Chișinău str. Ghioceilor 19, însă prin răspunsul ultimei s-a explicat despre necesitatea prezentării tuturor coproprietarilor pentru coordonarea deciziei privind autentificarea dreptului de proprietate asupra terenului menționat.

Consideră că, neprezentarea pârâților la coordonarea deciziei constituie un impediment vădit în vederea privatizării terenului și respectiv realizarea angajamentului stabilit de părți prin semnarea contractului din 29 ianuarie 2014. În cadrul examinării pricinii, Vera Chiosa și Vrancean Mihail au înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Gheorghe Balanici și Nina Balanici solicitând recunoașterea nulității absolute a acordului de împăcare din 21 noiembrie 2013 și a contractului nr. 252 din 29 ianuarie 2014 cu încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reconvenționale au invocat că, actele juridice contestate sunt lovite de nulitate absolută deoarece contravin art. 220 din Codul civil și încalcă drepturile Consiliului mun.

Chișinău Susțin că, actele juridice contestate vin în contradicție inclusiv cu cele stabilite prin hotărârea Judecătoriei Frunze din 04 aprilie 1977 în baza căreia bunul imobil litigios a fost împărțit lui Topor Fevronia și Teodorescu Maria (succesorii fiind Nina Balanici și Gheorghe Balanici) acestora fiindu-le atribuită în proprietate construcția lit. A, iar lui Vrîncean Ilie (succesorii fiind Vera Chiosa și Vrancean Mihail) construcția lit. B cu încetarea proprietății comune pe cote-părți. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 02 februarie 2016 s-a admis acțiunea înaintată de Gheorghe Balanici și Nina Balanici împotriva Verei Chiosa și Mihail Vrancea cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți, împărțirea în natură a bunului proprietate comună pe cote-părți cu atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată, s-a partajat în natură proprietatea comună pe cote-părți ce aparține Ninei Balanici, lui Gheorghe Balanici, Verei Chiosa și lui Mihail Vrancean în modul următor: Ninei Balanici și lui Gheorghe Balanici s-a atribuit cu drept de proprietate bunul imobil cu numărul cadastral 010020129801 (litera A), amplasat în mun. Chișinău str. Ghioceilor 19, Verei Chiosa și lui Mihail Vrancean s-a atribuit cu drept de proprietate bunul imobil cu numărul cadastral 010020129802 (litera B) amplasat în mun.

Chișinău str. Ghioceilor 19. S-a încasat în mod solidar din contul Verei Chiosa și lui Mihail Vrancean în beneficiul Ninei Balanici și lui Gheorghe Balanici taxa de stat în sumă de 1000 de lei, s-a încasat în mod solidar din contul Verei Chiosa și lui Mihail Vrancean în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2848,10 lei. S-a respins acțiunea reconvențională înaintată de Vera Chiosa și Vrancean Mihail împotriva lui Gheorghe Balanici și Ninei Balanici, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la declararea nulității actelor juridice.

Instanța a stabilit dreptul de coproprietate comună ale participanților la proces în privința bunurilor litigioase și lipsa unor motive ce ar determina respingerea cererii reclamanților Nina Balanici și Gheorghe Balanici de a înceta proprietatea comună pe 2 cote-părți prin împărțire și partajarea în natură a acesteia, solicitarea dată fiind argumentată și necesară, în concordanță cu respectarea și protejarea inclusiv a dreptului de proprietate a titularilor acțiunii reconvenționale. Acțiunea reconvențională a fost respinsă pe motiv că, Vera Chiosa și Mihail Vrancean nu au dovedit că actele juridice a cărui nulitate se pretinde sunt contrare normelor imperative, contravin ordinii publice, bunelor moravuri sau aduc atingere persoanelor terțe.

Existența hotărîrii judecătorești din 04 aprilie 1977 nu afectează valabilitatea actelor juridice disputate în speță din moment ce acestea se referă la persoane și circumstanțe distincte decît cele din speță. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 s-a respins apelul declarat de Vera Chiosa și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 februarie 2016. La data de 13 septembrie 2016 Vera Chiosa a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 decembrie 2016 recursul declarat de Vera Chiosa s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 s-a ridicat pricina de la examinare și s-a remis Curții Supreme de Justiție pentru examinarea după competență a cererii de revizuire depusă de Elena Gologan împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 02 februarie 2016, depusă la data de 05 septembrie 2016 la Curtea de Apel Chișinău. La data de 28 februarie 2017 Elena Gologan a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 decembrie 2016, solicitând admiterea revizuirii, casarea deciziei instanței de apel și încheierii instanței de recurs. În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă și a menționat că, prin contractul de donație nr. 252 din 26 ianuarie 2016 Vera Chiosa a donat Elenei Gologan cota-parte ideală în mărime de 5/17 din bunul imobil amplasat pe str. Ghioceilor nr. 19, mun.

Chișinău. Astfel, a devenit coproprietar al bunului imobil litigios până la emiterea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel. Relevă că, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 februarie 2016 și decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 a fost deposedată de dreptul de proprietate asupra cotei-părți ideale în mărime de 5/17 din bunul imobil amplasat pe str. Ghioceilor nr. 19, mun. Chișinău. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererile de revizuire sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 448 alin. (4) din Codul de procedură civilă, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire. 3 În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din conținutul cererii de apel depusă de Vera Chiosa se distinge că, unul din temeiurile ilegalității hotărârii primei instanțe a invocat soluționarea drepturilor unor persoane neantrenate în proces. Un factor primordial colegiul îl consideră că contractul de donație nr. 252 din 26 ianuarie 2016 prin care Vera Chiosa a donat fiicei sale Elena Gologan, revizuenta în speță, cota-parte ideală în mărime de 5/17 din bunul imobil litigios a fost încheiat în timp ce pricina se examina în prima instanță, nefiind finalizată examinarea acesteia.

Astfel, intimata Vera Chiosa cunoscând despre faptul că prin contractul de donație din 26 ianuarie 2016 a donat fiicei sale Elena Gologan cota-parte ideală în mărime de 5/17 din bunul imobil litigios, prin prisma principiului bunei-credințe, avea obligația de a aduce la cunoștință instanței de judecată despre aceste circumstanțe, întru examinarea de către instanță a chestiunii cu privire la coparticiparea obligatorie sau intervenirea în proces a noului coproprietar.

Or, conform prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică soluționarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți și/sau pârâți atunci când obiectul litigiului îl constituie drepturile și obligațiile comune ale mai multor reclamanți sau pârâți; În această ordine de idei, din conținutul procesul-verbal al ședinței de judecată se distinge că intimata Vera Chiosa nu a înștiințat instanța de judecată despre circumstanțele noi intervenite. Totodată, prin prisma aceluiași principiul al bunei-credințe, cunoscând despre faptul că bunul imobil donat fiicei sale Elena Gologan este litigios, intimata Vera Chiosa avea obligația de a o înștiința pe prima despre existența, natura și obiectul litigiului.

Prevederile art. 62 alin. (3) din Codul de procedură civilă statuează că, în cazul existenței temeiurilor prevăzute la alin.(1), orice persoană are dreptul să solicite intervenirea în proces în calitate de coreclamant sau copârât. La acest capitol, din conținutul materialelor dosarului se evidențiază că Elena Gologan nu a înaintat instanței de judecată cerere privind atragerea în proces în legătură cu faptul că, în timpul examinării pricinii a devenit coproprietar al bunului imobil aflat în litigiu, iar prin eventuala hotărâre judecătorească poate influența dreptul său de proprietate din bunul imobil. Raportând comportamentul intimatei Vera Chiosa și a revizuentei Elena Gologan, exprimat prin neinformarea instanței de judecată despre intervenirea noilor circumstanțe, la normele legale precitate, instanța de recurs conchide că acestea au avut un rol pasiv în cadrul examinării cauzei și nu au făcut uz de drepturile sale procedurale oferite de legea procesual civilă.

În această ordine de idei, Colegiul taxează că, din moment ce intimata Vera Chiosa avea obligația, în temeiul art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de a aduce la cunoștință instanței de judecată circumstanțele noi intervenite, și nu a făcut-o, comportamentul acesteia urmează a fi calificat ca unul de rea-credință. Or, părțile sânt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. 4 Mai mult decât atât, este de evidențiat faptul că, în cadrul examinării pricinii în ordine de apel și recurs, intimata Vera Chiosa nu a prezentat instanțelor de judecată copia contractului de donație, întru confirmarea motivului invocat în apel și recurs precum că, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Cu titlu secundar, Colegiul remarcă că, revizuenta Elena Gologan nu a expus în cererea de revizuire, printr-un memoriu, problema drepturilor care i-au fost încălcate prin examinarea pricinii în speță în lipsa sa. Totodată, pretinsa de către revizuentă deposedare, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 februarie 2016, nu poate fi tratată ca o eroare a instanțelor de judecată, ci ca un viciu de natură juridică imputabil intimatei Vera Chiosa. În corolar, Colegiul califică cererile de revizuire ca fiind depuse cu rea-credință și care urmăresc în sine scopul reexaminării cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri mai favorabile.

Urmează a fi menționat și faptul că, redeschiderea unui proces civil este condiționată de respectarea exigențelor de exercitare a căii extraordinare de atac prevăzute expres în Codul de procedură civilă, iar scopul urmărit de titular nu trebuie să rezide în reexaminarea cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri favorabile sie. Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan împotriva Moldovei, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu împotriva României, nr.28342/95, §61; Ryabykh împotriva Rusiei, nr.52854/99, §52).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire depuse de Elena Gologan ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Elena Gologan împotriva încheierii Curții Supreme de Justiției din 01 decembrie 2016, deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, 5 din 02 februarie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Balanici și Nina Balanici împotriva Verei Chiosa și Mihail Vrancean cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți, împărțirea în natură a bunului proprietate comună pe cote-părți cu atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională înaintată de Vera Chiosa și Vrancean Mihail împotriva lui Gheorghe Balanici și Nina Balanici, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la recunoașterea nulității actelor juridice. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 6