2rh-103/17 — încetarea proprietății comune pe cote-părți ș.a.

2rh-103/17 — încetarea proprietății comune pe cote-părți ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2rh-103/17

Î N C H E I E R E

03 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan

examinând cererile de revizuire depuse de Elena Gologan,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Balanici

și Nina Balanici împotriva Verei Chiosa și Mihail Vrancean cu privire la încetarea

proprietății comune pe cote-părți, împărțirea în natură a bunului proprietate comună pe

cote-părți cu atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată, și

acțiunea reconvențională înaintată de Vera Chiosa și Vrancean Mihail împotriva lui

Gheorghe Balanici și Nina Balanici, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu

privire la recunoașterea nulității actelor juridice,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiției din 01 decembrie 2016, deciziei

Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, din 02 februarie 2016

c o n s t a t ă:

La data de 24 octombrie 2014 Gheorghe Balanici și Nina Balanici au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Verei Chiosa și Mihail Vrancea cu privire la

încetarea proprietății comune pe cote-părți, împărțirea în natură a bunului proprietate

comună pe cote-părți cu atribuirea bunului în proprietate și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii au menționat că, dețin în proprietate comună pe cote-părți cu

Vera Chiosa și Mihail Vrancea bunurile imobile cu numerele cadastrale

010020129801 și 010020129802 situate în mun. Chișinău str. Ghioceilor 19.

Relevă că, la 21 noiembrie 2013 au încheiat o tranzacție de împăcare prin care au

convenit asupra încetării proprietății comune prin delimitarea cotelor-părți după cum

urmează: Nina Balanici și Gheorghe Balanici devin proprietari ai imobilului cu

numărul cadastral 010020129801 situat în mun. Chișinău str. Ghioceilor 19, iar Vera

Chiosa și Mihail Vrancean proprietari a imobilului cu numărul cadastral

010020129802 amplasat pe aceeași adresă.

1

Mai relevă că, la 29 ianuarie 2014 au semnat cu pîrîții contractul nr. 252

(autentificat notarial) cu privire la stabilirea modului de folosință a bunurilor imobile

nominalizate supra și recalcularea cotelor-părți din construcții.

Susțin că, au înregistrat la OCT Chișinău contractul din 29 ianuarie 2014, iar la

21 februarie 2014 au depus cerere către Primăria mun. Chișinău cu solicitarea

eliberării titlului de autentificare a dreptului de proprietate asupra terenului cu numărul

cadastral 0100201298 din mun. Chișinău str. Ghioceilor 19, însă prin răspunsul ultimei

s-a explicat despre necesitatea prezentării tuturor coproprietarilor pentru coordonarea

deciziei privind autentificarea dreptului de proprietate asupra terenului menționat.

Consideră că, neprezentarea pârâților la coordonarea deciziei constituie un

impediment vădit în vederea privatizării terenului și respectiv realizarea

angajamentului stabilit de părți prin semnarea contractului din 29 ianuarie 2014.

În cadrul examinării pricinii, Vera Chiosa și Vrancean Mihail au înaintat acțiune

reconvențională împotriva lui Gheorghe Balanici și Nina Balanici solicitând

recunoașterea nulității absolute a acordului de împăcare din 21 noiembrie 2013 și a

contractului nr. 252 din 29 ianuarie 2014 cu încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale au invocat că, actele juridice contestate sunt

lovite de nulitate absolută deoarece contravin art. 220 din Codul civil și încalcă

drepturile Consiliului mun. Chișinău

Susțin că, actele juridice contestate vin în contradicție inclusiv cu cele stabilite

prin hotărârea Judecătoriei Frunze din 04 aprilie 1977 în baza căreia bunul imobil

litigios a fost împărțit lui Topor Fevronia și Teodorescu Maria (succesorii fiind Nina

Balanici și Gheorghe Balanici) acestora fiindu-le atribuită în proprietate construcția lit.

A, iar lui Vrîncean Ilie (succesorii fiind Vera Chiosa și Vrancean Mihail) construcția

lit. B cu încetarea proprietății comune pe cote-părți.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 februarie 2016 s-a

admis acțiunea înaintată de Gheorghe Balanici și Nina Balanici împotriva Verei

Chiosa și Mihail Vrancea cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți,

împărțirea în natură a bunului proprietate comună pe cote-părți cu atribuirea bunului în

proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată, s-a partajat în natură proprietatea

comună pe cote-părți ce aparține Ninei Balanici, lui Gheorghe Balanici, Verei Chiosa

și lui Mihail Vrancean în modul următor: Ninei Balanici și lui Gheorghe Balanici s-a

atribuit cu drept de proprietate bunul imobil cu numărul cadastral 010020129801

(litera A), amplasat în mun. Chișinău str. Ghioceilor 19, Verei Chiosa și lui Mihail

Vrancean s-a atribuit cu drept de proprietate bunul imobil cu numărul cadastral

010020129802 (litera B) amplasat în mun. Chișinău str. Ghioceilor 19. S-a încasat în

mod solidar din contul Verei Chiosa și lui Mihail Vrancean în beneficiul Ninei

Balanici și lui Gheorghe Balanici taxa de stat în sumă de 1000 de lei, s-a încasat în

mod solidar din contul Verei Chiosa și lui Mihail Vrancean în beneficiul statului taxa

de stat în mărime de 2848,10 lei. S-a respins acțiunea reconvențională înaintată de

Vera Chiosa și Vrancean Mihail împotriva lui Gheorghe Balanici și Ninei Balanici,

intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la declararea nulității actelor

juridice.

Instanța a stabilit dreptul de coproprietate comună ale participanților la proces în

privința bunurilor litigioase și lipsa unor motive ce ar determina respingerea cererii

reclamanților Nina Balanici și Gheorghe Balanici de a înceta proprietatea comună pe

2

cote-părți prin împărțire și partajarea în natură a acesteia, solicitarea dată fiind

argumentată și necesară, în concordanță cu respectarea și protejarea inclusiv a

dreptului de proprietate a titularilor acțiunii reconvenționale.

Acțiunea reconvențională a fost respinsă pe motiv că, Vera Chiosa și Mihail

Vrancean nu au dovedit că actele juridice a cărui nulitate se pretinde sunt contrare

normelor imperative, contravin ordinii publice, bunelor moravuri sau aduc atingere

persoanelor terțe. Existența hotărîrii judecătorești din 04 aprilie 1977 nu afectează

valabilitatea actelor juridice disputate în speță din moment ce acestea se referă la

persoane și circumstanțe distincte decît cele din speță.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 s-a respins apelul declarat

de Vera Chiosa și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02

februarie 2016.

La data de 13 septembrie 2016 Vera Chiosa a depus cerere de recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 solicitînd admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea pricinii spre

rejudecare.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 decembrie 2016 recursul

declarat de Vera Chiosa s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 s-a ridicat pricina de

la examinare și s-a remis Curții Supreme de Justiție pentru examinarea după

competență a cererii de revizuire depusă de Elena Gologan împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 28 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din

02 februarie 2016, depusă la data de 05 septembrie 2016 la Curtea de Apel Chișinău.

La data de 28 februarie 2017 Elena Gologan a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 decembrie 2016, solicitând admiterea

revizuirii, casarea deciziei instanței de apel și încheierii instanței de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. c) din Codul de procedură

civilă și a menționat că, prin contractul de donație nr. 252 din 26 ianuarie 2016 Vera

Chiosa a donat Elenei Gologan cota-parte ideală în mărime de 5/17 din bunul imobil

amplasat pe str. Ghioceilor nr. 19, mun. Chișinău. Astfel, a devenit coproprietar al

bunului imobil litigios până la emiterea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței

de apel.

Relevă că, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 februarie

2016 și decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 a fost deposedată de dreptul

de proprietate asupra cotei-părți ideale în mărime de 5/17 din bunul imobil amplasat pe

str. Ghioceilor nr. 19, mun. Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererile de revizuire sunt

inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 448 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea

Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se

examinează de Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și

exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

3

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din conținutul cererii de apel depusă de Vera Chiosa se distinge că, unul din

temeiurile ilegalității hotărârii primei instanțe a invocat soluționarea drepturilor unor

persoane neantrenate în proces.

Un factor primordial colegiul îl consideră că contractul de donație nr. 252 din 26

ianuarie 2016 prin care Vera Chiosa a donat fiicei sale Elena Gologan, revizuenta în

speță, cota-parte ideală în mărime de 5/17 din bunul imobil litigios a fost încheiat în

timp ce pricina se examina în prima instanță, nefiind finalizată examinarea acesteia.

Astfel, intimata Vera Chiosa cunoscând despre faptul că prin contractul de

donație din 26 ianuarie 2016 a donat fiicei sale Elena Gologan cota-parte ideală în

mărime de 5/17 din bunul imobil litigios, prin prisma principiului bunei-credințe, avea

obligația de a aduce la cunoștință instanței de judecată despre aceste circumstanțe,

întru examinarea de către instanță a chestiunii cu privire la coparticiparea obligatorie

sau intervenirea în proces a noului coproprietar.

Or, conform prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică

soluționarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți

și/sau pârâți atunci când obiectul litigiului îl constituie drepturile și obligațiile comune

ale mai multor reclamanți sau pârâți;

În această ordine de idei, din conținutul procesul-verbal al ședinței de judecată se

distinge că intimata Vera Chiosa nu a înștiințat instanța de judecată despre

circumstanțele noi intervenite.

Totodată, prin prisma aceluiași principiul al bunei-credințe, cunoscând despre

faptul că bunul imobil donat fiicei sale Elena Gologan este litigios, intimata Vera

Chiosa avea obligația de a o înștiința pe prima despre existența, natura și obiectul

litigiului.

Prevederile art. 62 alin. (3) din Codul de procedură civilă statuează că, în cazul

existenței temeiurilor prevăzute la alin.(1), orice persoană are dreptul să solicite

intervenirea în proces în calitate de coreclamant sau copârât.

La acest capitol, din conținutul materialelor dosarului se evidențiază că Elena

Gologan nu a înaintat instanței de judecată cerere privind atragerea în proces în

legătură cu faptul că, în timpul examinării pricinii a devenit coproprietar al bunului

imobil aflat în litigiu, iar prin eventuala hotărâre judecătorească poate influența dreptul

său de proprietate din bunul imobil.

Raportând comportamentul intimatei Vera Chiosa și a revizuentei Elena Gologan,

exprimat prin neinformarea instanței de judecată despre intervenirea noilor

circumstanțe, la normele legale precitate, instanța de recurs conchide că acestea au

avut un rol pasiv în cadrul examinării cauzei și nu au făcut uz de drepturile sale

procedurale oferite de legea procesual civilă.

În această ordine de idei, Colegiul taxează că, din moment ce intimata Vera

Chiosa avea obligația, în temeiul art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de a

aduce la cunoștință instanței de judecată circumstanțele noi intervenite, și nu a făcut-o,

comportamentul acesteia urmează a fi calificat ca unul de rea-credință. Or, părțile sânt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

4

Mai mult decât atât, este de evidențiat faptul că, în cadrul examinării pricinii în

ordine de apel și recurs, intimata Vera Chiosa nu a prezentat instanțelor de judecată

copia contractului de donație, întru confirmarea motivului invocat în apel și recurs

precum că, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces.

Cu titlu secundar, Colegiul remarcă că, revizuenta Elena Gologan nu a expus în

cererea de revizuire, printr-un memoriu, problema drepturilor care i-au fost încălcate

prin examinarea pricinii în speță în lipsa sa. Totodată, pretinsa de către revizuentă

deposedare, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 februarie 2016,

nu poate fi tratată ca o eroare a instanțelor de judecată, ci ca un viciu de natură juridică

imputabil intimatei Vera Chiosa.

În corolar, Colegiul califică cererile de revizuire ca fiind depuse cu rea-credință și

care urmăresc în sine scopul reexaminării cauzei în vederea pronunțării unei noi

hotărâri mai favorabile.

Urmează a fi menționat și faptul că, redeschiderea unui proces civil este

condiționată de respectarea exigențelor de exercitare a căii extraordinare de atac

prevăzute expres în Codul de procedură civilă, iar scopul urmărit de titular nu trebuie

să rezide în reexaminarea cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri favorabile sie.

Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care

Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la

acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui

caracter esențial și imperios (Josan împotriva Moldovei, nr. 37431/02, § 25;

Brumărescu împotriva României, nr.28342/95, §61; Ryabykh împotriva Rusiei,

nr.52854/99, §52).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de

revizuire depuse de Elena Gologan ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Elena Gologan

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiției din 01 decembrie 2016, deciziei Curții

de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

5

din 02 februarie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Gheorghe Balanici și Nina Balanici împotriva Verei Chiosa și Mihail Vrancean cu

privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți, împărțirea în natură a bunului

proprietate comună pe cote-părți cu atribuirea bunului în proprietate, încasarea

cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională înaintată de Vera Chiosa și

Vrancean Mihail împotriva lui Gheorghe Balanici și Nina Balanici, intervenient

accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la recunoașterea nulității actelor juridice.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

6