3ra-365/17 — anularea deciziei de înregistrare în registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate, rectificarea prin radiere a înscrisurilor din registru

prima instanță: L. Holevițcaia (Jud. Rrîșcani mun. Chișinău) dosarul nr. 3ra-365/17

instanța de apel: M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, N. Traciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gontar

Stanislav și Gontar Vera,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gontar Stanislav

și Gontar Vera împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru, Întreprinderii de

Stat „Cadastru”, OCT Chișinău, intervenient accesoriu Gontari Constantin, cu

privire la anularea deciziei de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate asupra bunului imobil, rectificarea prin radiere a înscrisurilor din

Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Gontar Stanislav și Gontar Vera și menținută

hotărârea Judecătorii Rîșcani mun. Chișinău din 27 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2014 Gontar Stanislav și Gontar Vera au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru, Întreprinderii

de Stat „Cadastru”, OCT Chișinău, intervenient accesoriu Gontari Constantin, cu

privire la anularea deciziei de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate asupra bunului imobil, rectificarea prin radiere a înscrisurilor din

Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că conform certificatului de

moștenitor legal nr. 29820 din 25 noiembrie 2010, în Registrul bunurilor imobile

ținut de OCT, a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din

mun. Chișinău. str. Lipcani 26 pe numele lui Gontari Constantin.

Consideră reclamanții că înscrierea, în baza acestui certificat de moștenitor, a

fost efectuată cu erori, deoarece s-a constatat că conținutul lui nu corespunde

cerințelor legale și acesta nu certifică dreptul de proprietate asupra cotei părți de ½

din proprietatea comună, iar OCT Chișinău și Agenția Relații Funciare poartă

răspundere pentru înscrierea unor drepturi eronate. Susțin că cererea de înregistrare

a titlului de proprietate asupra cotei-părți de ½, ce constituie patrimoniul succesoral,

urma a fi refuzată, înscrierea lui Gontari Constantin în Registrul bunurilor imobile

în calitate de proprietar cu dreptul de proprietate asupra cotei-părți de 1/2 din

proprietatea comună pe cote-părți în temeiul certificatului de moștenitor legal nr.

29820 din 25 noiembrie 2010 fiind o eroare, întrucît în certificat nu se indică cota

moștenită de acesta, iar descrierea bunului imobil pentru care s-a eliberat certificatul

nu corespunde conținutului acestuia, în certificat fiind indicat o parte din

patrimoniul succesoral și nu 1/2 cotă parte ideală din dreptul de proprietate asupra

bunului.

Susțin reclamanții că certificatul de moștenitor legal nr.29820 din 25

noiembrie 2010 nu poate servi drept document în temeiul căruia poate fi înscris

dreptul de proprietate asupra cotei-părți de 1/2 din proprietatea comună pe cote-părți

și din motivul că în certificat se indică „inclusiv 1/2 cotă-parte ideală, în vederea

renunțării în folosul lui a fiului defunctului, Gontar Stanislav”

Afirmă reclamanții că ÎS „Cadastru” și OCT Chișinău conștient și intenționat

au acționat contrar legii, cauzînd astfel prejudicii materiale și morale.

Prin cererea suplimentară din 22 iunie 2015 reclamanții au indicat că Agenția

Relații Funciare și ÎS „Cadastru” filiala OCT Chișinău prin decizia de înregistrare a

unui drept proprietate în temeiul unui act defectuos întocmit și eliberat de notarul

Semionova Rodica, se fac responsabili de faptul că pînă în prezent dînșii sunt lipsiți

de dreptul de proprietate, prin ce le-a fost cauzat un prejudiciul material și moral ce

constă din venitul ratat, venitul efectiv și toate cheltuielile suportate pe parcursul

examinării dosarelor.

Susțin reclamanții că înregistrarea în mod fraudulos a dreptului de proprietate

le-a îngrădit dreptul lor de a se folosi de bun și de a fi dat în locațiune partea lor, în

urma cărui fapt ar fi obținut un venit, ce acum poate fi considerat un venit ratat, iar

deoarece nu au avut acces la bunul lor pe parcursul a 5 ani și 10 luni, consideră că

compensația pretinsă în mărime de 260 000 ca prejudiciu material și moral este una

reală.

Cu referire la venitul ratat reclamanții solicită încasarea sumei de 9285 euro,

reieșind din următorul calcul: a) 40 luni (01.09.2009 - 31.12.2012) x 120 euro

(costul mediu al chiriei lunare conform certificatului eliberat de Bursa imobiliară

LARA) = 4800 euro; b) 39 luni (01.01.2013 -03.03.2016) x 115 euro = 4485 euro,

în total 4800 euro + 4485 euro = 9285 euro.

Referitor la prejudiciul efectiv, reclamanții solicită încasarea sumei de 56000

lei, invocînd că pîrîtul poartă răspunderea pentru acest prejudiciu, ce constă din

cheltuielile ce urmează a fi suportate pentru restabilirea bunului - a anexei Al (01) și

a terenului aferent, ce a fost folosit cu neglijență de coproprietarul Gontari

Constantin și care s-a uzat destul de mult, precum și din plata impozitului pe bunul

imobil pe perioada anilor 2010-2015, ce constituie 1734 lei.

Solicită reclamanții anularea deciziei de înregistrare în Registrul bunurilor

imobile nr.0100511195, subcapitolul II pct.2.8 a dreptului de proprietate asupra 1/2

cotă-parte din bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Lipcani 26, încasarea de la

ÎS „Cadastru” a venitului ratat în sumă de 9285 euro sau în lei moldovenești la

cursul oficial, a venitului efectiv în sumă de 56000 lei și 1734 lei cu titlu de impozit

pe imobil, a prejudiciului moral în sumă de 500000 lei, a cheltuielilor de judecată

(taxa de stat, servicii de asistență juridică, cheltuielile pentru serviciile OCT

Chișinău, cheltuieli pentru transport și xerocopii) în sumă totală de 51815,79 lei

(20899,79 lei + 20500 lei + 516 lei + 10000 lei).

2

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 aprilie 2016 acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Gontar Stanislav și Gontar Vera

au declarat apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de Gontar Stanislav și Gontar Vera și menținută hotărârea primei

instanțe.

Prima instanță și instanța de apel au concluzionat că nu există temei de anulare

a deciziei registratorului ÎS Cadastru” de înregistrare în Registrul bunurilor imobile

a dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din bunul imobil situat în mun.

Chișinău, str. Lipcani, 26 după Gontari Constantin. Or, înregistrarea s-a efectuat în

temeiul unui act legal generator de drepturi și obligații, neexistînd astfel, temei de a

radia dreptul de proprietate a lui Gontari Constantin.

În susținea acestei concluzii s-a menționat că legalitatea certificatului de

moștenitor, care a constituit temei de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din bunul imobil situat în mun.

Chișinău, str. Lipcani 26, după Gontari Constantin, a fost verificat pe cale

judecătorească, instanțele de judecată confirmînd legalitatea lui. Or, prin hotărîrea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 mai 2013, rămasă irevocabilă , acțiunea

lui Gontar Stanislav cu privire la nulitatea declarației privind renunțarea la

succesiune și cu privire la nulitatea certificatului de moștenitor legal nr. 29820 din

25.11.2010 a fost respinsă.

Subsecvent, dat fiind că pretențiile nominalizate ale apelanților sunt nefondate,

prin prisma art.25 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, art. art. 1398 alin.

(1) și (2), 1404. 1422 Cod Civil, instanța de apel a constatat și imposibilitatea

admiterii pretențiilor privind repararea prejudiciului material și moral. Or, din

conținutul normelor legale reiese cert că pentru survenirea răspunderii delictuale

civile este necesară întrunirea cumulativă a tuturor elementelor constitutive ale

acestei răspunderi.

Instanța de apel a menționat că intimații nu au comis o faptă ilicită în raportul

cu apelanții, situație ce exclude răspunderea delictuală civilă, astfel încît expunerea

asupra celorlalte elemente nu este necesară.

La 12 ianuarie 2017 Gontar Stanislav și Gontar Vera, în termenul prevăzut de

lege, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea

hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele judecătorești nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, interpretînd eronat legea, a admis alte încălcări

procedurale care au dus la soluționarea greșită a pricinii, prin aprecierea arbitrară și

eronată a probelor prezentate.

Susține că instanța de judecată, făcînd trimitere la art. 123 alin. (2), art. 240

alin. (3) CPC, apreciind probele după intima convingere, a respins apelul, fără a se

baza pe cercetarea multilaterală, completă, nepărtinitoare a tuturor probelor din

dosar în ansamblu și interconexiunea lor, fără a determina circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, fără a stabili caracterul raportului juridic

dintre părți, neaplicînd legea soluționării pricinii. Astfel, instanțele de judecată au

3

lăsat nesoluționată problema cu privire la reglementarea rapoartelor juridice privind

bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Lipcani 26.

Prin recursul suplimentar recurenții menționează că instanța de apel nu

constată că hotărîrile judecătorești irevocabile nu existau la momentul înregistrării

dreptului în Registrul bunurilor imobile în temeiul certificatului de moștenitor legal,

că aceste hotărîri s-au luat în lipsa reprezentantului ARF Cadastru Îs „Cadastru”,

care fiind citat legal nu s-a prezentat în instanță.

Susține că certificatul de moștenitor legal nr. 29820 din 25.11.2010, fiind

eliberat doar pentru o „parte din patrimoniul succesoral”, moștenirea fiind

universală, unitară și indivizibilă, se consideră un act nevalabil, nu corespunde

exigențelor legii, prin urmare reprezintă temei pentru refuzul înregistrării

drepturilor.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gontar Stanislav și Gontar

Vera, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

4

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Gontar Stanislav și Gontar Vera ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Gontar Stanislav și Gontar Vera se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5