2ri-98/17 — validarea propririi

2ri-98/17 — validarea propririi (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: I. Muruianu dosarul nr.2ri-98/17

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Valeriu Oloinic,

în pricina civilă la cererea lichidatorului Societății cu răspundere limitată

„Transvio” în proces de insolvabilitate, Dorin Ciobanu, împotriva lui Valeriu

Oloinic cu privire la validarea popririi și încasarea datoriei,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2016, prin care

cererea de validare a popririi a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2014, SRL „Transvio” s-a adresat instanței de insolvabilitate cu

cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine

însuși, invocând incapacitatea de plată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2014 a fost admisă spre

examinare cererea introductivă a SRL „Transvio” privind intentarea procesului de

insolvabilitate.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2014 a fost intentat

procesul de insolvabilitate în privința SRL „Transvio”, fiind desemnat în funcția de

administrator al insolvabilității ÎI „Ciobanu Dorin”, deținătorul certificatului nr.

11550 eliberat la 10 noiembrie 2008.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2015 a fost intentat față

de SRL „Transvio” (IDNO - 1008600004674, sediul - mun. Chișinău, str. Alba

Iulia nr.85/2 of. 16) procedura de faliment și a desemnat administratorul autorizat

Ciobanu Dorin în funcția de lichidator al societății insolvabile.

În cadrul procedurii de faliment lichidatorul Ciobanu Dorin a înaintat o

cerere, prin care a solicitat validarea popririi asupra automobilului de marca „Dacia

Logan” nr./î CMF 023, ce face parte din masa debitoare a SRL „Transvio” și

revendicarea acestui automobil din posesia terțului poprit Valeriu Oloinic, iar în

cazul în care acest automobil nu se mai află în posesia terțului poprit sau nu mai

poate fi preluat în natură, încasarea în beneficiul SRL „Transvio” de la terțul poprit

a mijloacelor bănești în sumă de 36.650 lei, care constituie contravaloarea

automobilului nominalizat.

1

Întru argumentarea cerințelor sale, lichidatorul a menționat, că potrivit

informației nr. 08/4789 eliberate de ÎS „CRIS Registru” la data de 31.10.2014 după

SRL „Transvio” sunt înregistrate cu drept de proprietate privată 64 de unități de

transport, care la 02 februarie 2015 au fost anunțate în căutare de către instanța de

insolvabilitate, pe motivul că în urma inventarierii nu a fost posibilă determinarea

locului de amplasare a acestor automobile și respectiv nu au fost cunoscute

persoanele terțe care le posedă în realitate aceste unități de transport.

Susține că, în vederea identificării posesorilor de vehicule incluse în masa

debitoare a SRL „Transvio” (în faliment) și anunțate în căutare de către instanța de

insolvabilitate, lichidatorul la data de 30 septembrie 2016 a interpelat stațiile de

testare tehnică, privind datele referitoare la ultima inspecție tehnică efectuată la

vehiculele anunțate în căutare, precum și datele referitoare la posesorii de vehicule

care au prezentat aceste automobile la stația de testare tehnică pentru inspectare.

Afirmă că, la 05 octombrie 2016 stația de testare tehnică „Auto Revizor-

Centru” SA a prezentat lichidatorului rapoartele date din 11 martie 2014 și 11

septembrie 2014 privind verificarea tehnică a automobilului de marca „Dacia

Logan”, cu numărul de înmatriculare CMF 023, care este unul din automobilele

incluse în masa debitoare a SRL „Transvio” (în faliment) și anunțate în căutare.

Relevă că, conform rapoartelor de verificare tehnică nominalizate,

proprietarul automobilului „Dacia Logan” nr./î CMF 023 este SRL „Transvio”, iar

posesorul care a prezentat acest automobil spre verificare tehnică figurează Valeriu

Oloinic.

Menționează că, în vederea înființării popririi, lichidatorul a înaintat la

adresa terțului poprit somație, pin care i-a adus la cunoștință despre faptul

înființării popriri și a solicitat, ca în termen de 5 zile de la data comunicării popririi

să predea automobilul poprit sau să achite la contul de acumulare a lichidatorului

contravaloarea acestui automobil în sumă de 36 650 lei.

Indică lichidatorul, că la data înaintării cererii de validare a popririi, terțul

poprit nu a restituit în masa debitoare a societății insolvabile automobilul poprit și

respectiv nu a achitat pe contul de acumulare a lichidatorului contravaloarea

acestui automobil și nu a consemnat suma datorată.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2016 a fost admisă

cererea lichidatorului SRL „Transvio”, în proces de insolvabilitate, Dorin Ciobanu

împotriva terțului poprit Valeriu Oloinic privind validarea popririi înființată asupra

automobilului de model „Dacia Logan” nr/î CMF 023, tipul caroseriei –Autoturism

Universal, nr. motorului UC45132, nr. caroseriei UU1KSDAD538150271, anul

fabricării 2007, culoarea alb, ce face parte din masa debitoare a SRL „Transvio”, în

proces de faliment, și asupra mijloacelor bănești în sumă 36650 lei deținute în

proprietate de către terțul poprit, care constituie contravaloarea automobilului

nominalizat, în cazul în care acesta nu se mai află în posesia terțului poprit, sau nu

mai poate fi preluat în natură.

A fost validată poprirea „SRL „Transvio” în proces de insolvabilitate către

terțul poprit Valeriu Oloinic înființată asupra automobilului de model „Dacia

Logan” nr/î CMF 023, tipul caroseriei –Autoturism Universal, nr. motorului

UC45132, nr. caroseriei UU1KSDAD538150271, anul fabricării 2007, culoarea

Alb, ce face parte din masa debitoare a SRL „Transvio”, în proces de faliment, și

asupra mijloacelor bănești în sumă 36650 lei deținute în proprietate de către terțul

2

poprit Valeriu Oloinic, care constituie contravaloarea automobilului nominalizat,

în cazul în care acesta nu se mai află în posesia terțului poprit, sau nu mai poate fi

preluat în natură.

A fost dispusă revendicarea din posesia terțului poprit Valeriu Oloinic cu

predarea în masa debitoare a SRL „Transvio”, în proces de faliment, a

automobilului de model „Dacia Logan” nr/î CMF 023, tipul caroseriei –Autoturism

Universal, nr. motorului UC45132, nr. caroseriei UU1KSDAD538150271, anul

fabricării 2007, culoarea alb sau încasarea în beneficiul SRL „Transvio”, în proces

de faliment, de la terțul poprit a mijloacelor bănești în sumă de 35650 lei, care

constituie contravaloarea automobilului nominalizat, în cazul în care acesta nu se

mai află în posesia terțului poprit sau nu mai poate fi preluat în natură. A fost

încasat de la terțul poprit Valeriu Oloinic în folosul statului taxa de stat în sumă de

1099,50 lei.

La 22 decembrie 2016, Valeriu Oloinic a declarat recurs împotriva hotărârii

Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2016, cerând admiterea acestuia, casarea

hotărârii instanței de insolvabilitate cu restituirea pricinii spre rejudecare, sau

emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii cu privire la validarea popririi.

Recurentul Valeriu Oloinic în motivarea recursului a indicat că nu este de

acord cu hotărârea instanței de insolvabilitate, o consideră neîntemeiată și emisă cu

aprecierea eronată a materialului probator administrat, precum și a aplicat eronat și

interpretat greșit legea materială relevantă cazului din speță.

Consideră că la emiterea hotărârii instanța de insolvabilitate l-a lipsit de

posibilitatea de a-și apăra drepturile și interesele sale în cadrul unui proces bazat pe

principiul contradictorialității.

Totodată consideră că în cazul din speță nu poate avea calitatea de terț poprit

în dosarul de insolvabilitate a SRL „Transvio” deoarece a fost doar angajat la

întreprinderea respectivă în calitate de șofer taximetrist și nu are nici o tangență cu

automobilul de model „Dacia Logan”, nr. de înmatriculare CMF 023 nr. motorului

UC45132, nr. caroserieiUU1KSDAD538150271, anul fabricării 2007, culoare alb.

Ca temei de fapt reținut de instanța de insolvabilitate a servit informația

prezentată de stația de testare tehnică SA „Auto Revizor-Centru” prin care se

confirmă că dânsul a efectuat ultima verificare tehnică a automobilului de model

„Dacia Logan” nr./î CMF 023 a fost efectuată la 11 septembrie 2014. Însă lucrând

în calitate de taximetrist la întreprinderea dată, în baza foii de parcurs a mers la

stația de testare tehnică, la fel cum au procedat și alți taximetriști cu automobilele

pe care lucrau, însă proprietar a acestui automobil a fost și a rămas SRL

„Transvio”. După ce au încetat raporturile de muncă cu angajatorul a lăsat

automobilul la bază întreprinderii și după aceea nu a mai deținut automobilul în

posesie.

Astfel, concluzia instanței de insolvabilitate precum că ar poseda acest

automobil și trebuie să-l restituie, iar în caz că nu-l posedă să restituie valoarea

acestuia, o consideră una total eronată și abuzivă.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

La 14 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului lichidatorul SRL „Transvio” în proces de lichidare, Dorin Ciobanu,

cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

3

Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și încheierile

instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Din materialele dosarului și anume din scrisoarea Curții de Apel Chișinău

rezultă că la 02 decembrie 2016 a expediat în adresa lui Valeriu Oloinic copia

hotărârii din 14 noiembrie 2016, însă la actele pricinii lipsesc date în confirmarea

faptului recepționării hotărârii de către Valeriu Oloinic și prin urmare recursul

depus de către ultimul la 21 decembrie 2016 se consideră de către instanța de

recurs ca fiind depus în termenul prevăzut de lege.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanțe și remiterea pricinii

spre rejudecare în instanța de insolvabilitate din următoarele considerente.

Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul este

în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că lichidatorul SRL „Transvio”

SRL Ciobanu Dorin a înaintat o cerere, prin care a solicitat validarea popririi

asupra automobilului de model „Dacia Logan” nr./î CMF 023, ce face parte din

masa debitoare a SRL „Transvio” și revendicarea acestui automobil din posesia

terțului poprit Valeriu Oloinic, iar în cazul în care acest automobil nu se mai află în

posesia terțului poprit sau nu mai poate fi preluat în natură, încasarea în beneficiul

SRL „Transvio” de la terțul poprit a mijloacelor bănești în sumă de 36.650 lei, care

constituie contravaloarea automobilului nominalizat.

Fiind investită cu examinarea prezentei pricini, instanța de insolvabilitate

prin hotărârea din 14 noiembrie 2017 a admis cererea înaintată de lichidatorul

SRL „Transvio” SRL Ciobanu Dorin cu privire la validarea popririi față de terțul

poprit.

În susținerea concluziei sale instanța de insolvabilitate a menționat că de

către lichidator a fost prezentat informația stației de verificare tehnică a

automobilului model „Dacia Logan” nr./î CMF 023, iar posesorul care a prezentat

acest automobil spre verificare tehnică figurează – Valeriu Oloinic. Prin urmare,

acesta este ultimul posesor cunoscut, care și urmează să restituie debitorului în

automobilul în natură, sau daca nu există contravaloarea acestuia. A mai reținut

prima instanță că Valeriu Oloinic nu a prezentat instanței de judecată și nici

lichidatorului probe pertinente și concludente care ar demonstra restituirea bunului

proprietarului sau transmiterea acestuia altor persoane terțe.

La caz, instanța de recurs constată că, hotărârea primei instanțe este una

nemotivată, iar concluziile sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavînd

putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

prezentul litigiu în raport cu materialul existent la dosar, precum și normele de

drept ce reglementează acest aspect, fapt ce contravine prevederilor art. 239 CPC și

241 alin. (5) CPC.

4

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie

clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Conform art. 2 din Legea insolvabilității, poprirea constituie procedura prin

care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele

datorate debitorului de către a treia persoană.

Conform art. 126 alin.(1) din Legea insolvabilității, sânt supuse urmăririi

silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în monedă

națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale

care sânt datorate debitorului ori sânt deținute în numele său de un terț sau pe care

acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de

un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu

va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii

condiției.

Conform art. 126 alin. (12) din legea sus menționată dacă bunurile mobile

datorate debitorului nu se mai află la data validării în posesia terțului sau nu pot fi

predate în natură, acesta este obligat, prin hotărâre de validare, la plata

contravalorii acestor bunuri, caz în care va fi urmărit direct prin executorul

judecătoresc.

Instanța de recurs constată, însă că hotărârea instanței de insolvabilitate a

fost emisă fără a fi dată o apreciere corespunzătoare cererii supuse examinării în

raport cu materialul existent la dosar și normele de drept ce reglementează acest

aspect, precum și cu încălcarea regulilor de administrare și cercetare a probelor,

fapt ce a dus la încălcarea principiului contradictorialității, prevăzut la art. 26

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) și (5) CPC, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Proba este declarată ca fiind veridică

dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le

conține corespund realității.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că potrivit informației nr. 08/4789 eliberate de ÎS CRIS „Registru” la

data de 31 octombrie 2014, după SRL „Transvio” sunt înregistrate cu drept de

proprietate privată 64 de unități de transport, care la 02 februarie 2015 au fost

anunțate în căutare de către instanța de insolvabilitate, pe motivul că în urma

inventarierii nu a fost posibilă determinarea locului de amplasare a acestor

automobile și respectiv nu au fost cunoscute persoanele terțe care le posedă în

realitate.

În vederea identificării posesorilor de vehicule incluse în masa debitoare a

SRL „Transvio” (în faliment) și anunțate în căutare de către instanța de

insolvabilitate, lichidatorul la data de 30 septembrie 2016 a interpelat stațiile de

testare tehnică, privind datele referitoare la ultima inspecție tehnică efectuată la

vehiculele anunțate în căutare, precum și datele referitoare la posesorii de vehicule

care au prezentat aceste automobile la stația de testare tehnică pentru inspectare.

5

La data de 05 octombrie 2016 stația de testare tehnică „Auto Revizor-

Centru” SA a prezentat lichidatorului rapoartele din 11 martie 2014 și 11

septembrie 2014 privind verificarea tehnică a automobilului de marca „Dacia

Logan”, cu numărul de înmatriculare CMF 023, care este unul din automobilele

incluse în masa debitoare a SRL „Transvio” (în faliment) și anunțate în căutare.

Conform rapoartelor de verificare tehnică nominalizate, proprietarul

automobilului „Dacia Logan” nr./î CMF 023 este SRL „Transvio”, iar posesorul

care a prezentat acest automobil spre verificare tehnică figurează Valeriu Oloinic.

Prin urmare, proprietarul are dreptul să solicite revendicarea proprietății de

la terțul poprit și concomitent cu apărarea dreptului de posesie, cererea în

revendicare apărării dreptului de folosință și de dispoziție, întrucât proprietarul,

neavând în posesie bunul, nu are posibilitatea de a-1 folosi și a dispune de el.

Totodată prevederile art. 307 alin. (2) și art.311 alin. (1) Codul civil,

stipulează că posesorul de bună-credință va pierde dreptul de a poseda bunul din

momentul când a aflat despre formularea cerințelor întemeiate ale titularului

dreptului asupra bunului, or, din acest moment posesorul de bună-credință se

transformă în posesor de rea-credință, iar dacă titularul dreptului a cerut predarea

bunului, atunci posesorul de bună-credință este obligat să transmită bunul

persoanei îndreptățite, în caz contrar acesta din urmă va fi în drept să solicite

revendicarea bunului în mod forțat.

Instanța de recurs constată că la 12 februarie 2016, lichidatorul SRL

„Transvio” Dorin Ciobanu a expediat în adresa lui Valeriu Oloinic somație de

înființare a popririi asupra automobilului de model „Dacia Logan” nr/î CMF 023,

tipul caroseriei –Autoturism Universal, nr. motorului UC45132, nr. caroseriei

UU1KSDAD538150271, anul fabricării 2007, culoarea alb și asupra mijloacelor

bănești în sumă 36650 lei care constituie contravaloarea automobilului

nominalizat, în cazul în care acesta nu se mai află în posesia terțului poprit, sau nu

mai poate fi preluat în natură. Iar, potrivit cererii depuse în instanța de judecată

lichidatorul Dorin Ciobanu a înaintata aceleași cerințe.

Reieșind din specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține

că contrar acestor prevederi, prima instanță judecând pricina a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se în mod selectiv la unele

constatări invocate de lichidatorul debitorului, fără a examina pricina în raport cu

probele anexate.

În acest sens, se va remarca că în scopul stabilirii temeiniciei sau

netemeiniciei cererii de validare a popririi înaintate, era indispensabil, alături de

cele constatate, de a supune cercetării faptul dacă autoturismul Dacia Logan, nr./î

CMF 023 există în natură, precum și faptul dacă Valeriu Oloinic îl deține în

posesie.

Concluzionând la acest capitol, instanța de recurs menționează că unica

probă prezentată de către lichidatorul SRL „Transvio” prin care se pretinde că ar

demonstra transmiterea dreptului de posesie asupra automobilului litigios terțului

poprit Valeriu Oloinic sunt rapoartele de verificare tehnică a automobilului

nominalizat din 11 martie 2014 și 11 septembrie 2014 eliberate de stația de testare

tehnică SA „Auto Revizor-Centru”.

Or, conform art. 126 alin. (5) din Legea insolvabilității, în termen de 5 zile

de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor – de la

6

scadența acestora, terțul poprit este obligat să plătească direct pe conturile de

acumulare indicate de administratorul insolvabilității/lichidator ori să consemneze

suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să

indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada către

administratorul insolvabilității/lichidator pentru a fi preluate.

Însă, la examinarea pricinii date instanța de insolvabilitate s-a bazat doar pe

aprecierea unilaterală a probelor prezentate de către lichidatorul Dorin Ciobanu

fără a fi ascultată opinia terțului poprit, care nu a fost prezent în ședința de

judecată.

Totodată, instanța de recurs consideră că la actele cauzei lipsesc probe care

ar confirma cu certitudine că datoria solicitată de lichidator de la terțul poprit este

certa și exigibilă.

Astfel, instanța de recurs consideră că instanța de insolvabilitate urma să

verifice în cadrul examinării cauzei date dacă rapoartele de verificare tehnică a

automobilului nominalizat, reprezintă probe nepertinente în vederea demonstrării

transmiterii dreptului de folosință asupra mijloacelor de transport, proprietar al

cărora este debitorul insolvabil, având în vedere faptul că acest drept de folosință

urmează a fi transmis doar în temeiul unei împuterniciri exprese prin prisma

relațiilor de muncă între persoana juridică și persoana fizică care se pretinde că

posedă bunurile, sau eventual în temeiul unei procuri sau a unui contract care ar

prevedea transmiterea acestui drept de folosință.

Prin urmare, se constată că prima instanță nu a întreprins măsuri în vederea

soluționării litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care

instanța urma să contribuie, or, prin prisma art. 118 alin. (5) CPC, în caz de

necesitate instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și

altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să

dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de insolvabilitate

nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și

legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Pentru considerentele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa hotărârea instanței de insolvabilitate și a remite pricina spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de insolvabilitate.

Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) Legea insolvabilității, se va reține că

în cazul casării unei hotărâri a instanței de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la

rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Valeriu Oloinic.

Se casează hotărârea Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2016, în

pricina civilă la cererea lichidatorului Societății cu răspundere limitată „Transvio”

7

în proces de insolvabilitate, Dorin Ciobanu, împotriva lui Valeriu Oloinic cu

privire la validarea popririi și încasarea datoriei, cu remiterea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8