2rh-68/17 — Obligarea demolării construcției neautorizate

Dosarul nr. 2rh-68/17 Prima instanță: Jud. Centru, mun. Chișinău, G. Bivol Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție Î N C H E I E R E 29 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Iulia Sîrcu judecătorii: Tamara Chișca Doneva, Iurie Bejenaru Ion Druță, Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire depusă de Catrici Lidia împotriva deciziei Curții Supreme de Justiți din 21 decembrie 2016, prin care a fost respins recursul declarat de Vasile Catrici și menținută decizia instanței de apel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mislițchii Mihail către Vasile Catrici privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La 26 martie 2015 Mîslițchi Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Catrici Vasile privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, este vecin cu pârâtul, proprietari ai unei case de locuit la sol, împărțită în mai multe apartamente, lotul aferent fiind în proprietatea autorității publice locale. Invocă că, în anul 2014, pârâtul, fără acordul vecinilor și documentele necesare, fără autorizație de construire a edificat o construcție pe terenul ce le aparține, pereții construcției date fiind la o distanță infirmă de la geamul lui. Menționează că, la 08 aprilie 2014 Inspecția de Stat în Construcții a întocmit privința pârâtului un proces-verbal cu privire la contravenție, prin care a constatat că acesta a executat lucrări de construire a anexei lit.A9 și verandei lit.A2 la apartamentului nr.1 din str. Haltei 12, mun.

Chișinău în lipsa autorizației de construire, prin ce a comis contravenția prevăzută de art. 179 Cod contravențional, acesta fiind remis judecătoriei Râșcani mun. Chișinău pentru emiterea deciziei pe caz, iar prin hotărârea instanței din 20 ianuarie 2015 pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției imputate, însă procedura contravențională a fost încetată în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională. 1 Cu trimitere la dispozițiile art. 22 alin. (1) lit.(b) al Legii privind calitatea în construcție, art. 28 alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, art. 377, 379, 376, 11 lit.(b) Cod civil, reclamantul invocă că construcțiile realizate de pârât urmează a fi demolate.

Solicita obligarea lui Catrici Vasile de a demola construcțiile neautorizate și anume anexa lit. A9 și veranda lit.02, la apartamentul nr. 1 din str. Haltei 12, mun. Chișinău și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015, cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 20 noiembrie 2015, Mîslițchi Mihail - prin intermediul reprezentantului său avocatul Eugeniu Glușcenco - a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 a fost admis apelul declarat de Mîslițchi Mihail - prin intermediul reprezentantului său avocatul Eugeniu Glușcenco.

S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre potrivit căreia: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Mislițchii Mihail către Vasile Catrici privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a obligat Vasile Catrici să demoleze pe cont propriu construcțiile neautorizate și anume: anexa ,, lit.A9” și veranda ,,lit. a 2” la apartamentul nr.1 din str. Haltei 12, mun. Chișinău. S-a încasat din contul lui Vasile Catrici în beneficiul lui Mîslițchi Mihail cheltuielile de judecată în mărime de 175 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4200 lei. La 26 septembrie 2016 Vasile Catrici a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond (f.d.

83-87). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016 a fost respins recursul declarat de Vasile Catrici și menținută decizia instanței de apel. La 30 ianuarie 2017 Catrici Lidia a depus cerere de revizuire asupra deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016, solicitînd casarea deciziei instanței de recurs și remiterea cauzei la rejudecare în instanțele inferioare. În motivarea cererii de revizuire și-a exprimat dezacordul cu încheierea a cărei revizuire se solicită. Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire înaintată de către Catrici Lidia, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 2 Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Instanța de revizuire consideră că motivele invocate de către Catrici Lidia în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul cu soluția pronunțată pe parcursul examinării pricinii pe cale ordinară, și nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Astfel, pretinsele omisiuni de substanță și procedură comise de către instanța de recurs, invocate declarativ de către revizuent, precum că ar fi emis pripit și fără examinarea minuțioasă a circumstanțelor cauzei, decizia din 21 decembrie 2016, prin care a fost respins recursul declarat de Vasile Catrici și menținută decizia instanței de apel, nu pot fi admise ca temeiuri acceptabile și concludente în vederea admiterii cererii de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței 3 degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceiași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Catrici Lidia, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Completul Colegiului Civil comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră irelevant și lipsit de temei legal faptul invocat de Catrici Lidia referitor la încălcarea drepturilor unor persoane neantrenate în proces prin pronunțarea hotărîrii judecătorești și anume a drepturilor sale. Aceasta se atestă prin faptul că atît Curtea de Apel Chișinău la emiterea deciziei din 07 iunie 2016 cît și Curtea Supremă de Justiție la emiterea deciziei din 21 decembrie 2016 au luat în considerație faptul că inspecția în Construcții a Stabilit persoana care se face vinovată de construirea neautorizată a încăperilor în litigiu. Acesta este Catrici Vasile. Ultimul fiind obligat să demoleze imobilele din cont propriu.

Mai mult ca atît, construcțiile lit.A9 și lit. a 2 nu au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile și ele nu pot fi apreciate ca bunuri deținute în proprietate atît de Catrici Vasile cît și de Lidia Catrici. Acest lucru este confirmat prin planul contrucțiilor existente, unde anexa lit.A9 cu suprafața 20,1m2 și veranda a.2 cu suprafața 2,8 m2 sunt neautorizate ( f.d.116; 117). 4 Conform art.321 alin.(2) Cod Civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege. Suplimentar se menționează că extrasul din Registrul cadastral eliberat la 27 ianuarie 2017 ( f.d.161) confirmă că Lidia Catrici este proprietara bunului imobil din str-la.

Haltei nr.12 ap.1, mun.Chișinău cu suprafața de 43,5 m2. În această suprafață nu este inclusă suprafața anexei A9 și verandei a.2 construită de Catrici Vasile samovolnic. Edificarea și construirea neautorizată a anexei A9 și verandei a.2 de către Catrici Vasile se confirmă prin procesul verbal seria AA nr.0002423 din 08 aprilie 2014 și hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău nr.4A- 19/15 din 20 ianuarie 2015 (f.d.8-11), unde Catrici Vasile personal a recunoscut efectuarea lucrărilor de construcție fără autorizație de construire și certificat de urbanism. Astfel prin hotărîrile judecătorești menționate supra nu se încalcă careva drepturi a revizuientei Catrici Lidia. Scopul contestării fiind redeschiderea procesului judiciar.

Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de către revizuent sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Catrici Lidia ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Catrici Lidia împotriva deciziei Curții Supreme de Justiți din 21 decembrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mislițchii Mihail către Vasile Catrici privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chișca Doneva Iurie Bejenaru Ion Druță Nicolae Craiu 5