2ra-2638/16 — Demolarea construcției

2ra-2638/16 — Demolarea construcției (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-2638/16

Prima instanță: Jud. Centru, mun. Chișinău, G. Bivol

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Iulia Sîrcu

judecătorii: Tamara Chisca – Doneva, Iurie Bejenaru

Ion Druță, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Vasile Catrici, împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 07 iunie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de avocatul Eugeniu

Glușcenco în interesele lui Mislițchii Mihail, casată hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015,emisă o nouă hotărâre,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mislițchii Mihail

către Vasile Catrici privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 26 martie 2015 Mîslițchi Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

către Catrici Vasile privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, este vecin cu pârâtul, proprietari ai unei case

de locuit la sol, împărțită în mai multe apartamente, lotul aferent fiind în proprietatea

autorității publice locale.

Invocă că, în anul 2014, pârâtul, fără acordul vecinilor și documentele necesare,

fără autorizație de construire a edificat o construcție pe terenul ce le aparține, pereții

construcției date fiind la o distanță infirmă de la geamul ei.

Menționează că, la 08.04.2014 Inspecția de Stat în Construcții a întocmit privința

pârâtului un proces-verbal cu privire la contravenție, prin care a constatat că acesta a

1

executat lucrări de construire a anexei lit.A9 și verandei lit.a2 la apartamentul -.1 din

str. Haltei 12, mun. Chișinău în lipsa autorizației de construire, prin ce a comis

contravenția prevăzută de art. 179 Cod contravențional, acesta fiind remis judecătoriei

Râșcani mun. Chișinău pentru emiterea deciziei pe caz, iar prin hotărârea instanței din

20.01.2015 pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției imputate, însă

procedura contravențională a fost încetată în legătură cu expirarea termenului de

tragere la răspundere contravențională.

Cu trimitere la dispozițiile art. 22 alin. (1) lit.(b) al Legii privind calitatea în

construcție, art. 28 alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, art. 377, 379, 376, 11 lit.(b) Cod civil, reclamantul invocă că construcțiile

realizate de pârât urmează a fi demolate.

Solicită obligarea lui Catrici Vasile de a demola construcțiile neautorizate și

anume anexa lit. A9 și veranda lit.02, la apartamentul nr. 1 din str. Haltei 12, mun.

Chișinău și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015, cererea

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 20 noiembrie 2015, Mîslițchi Mihail - prin intermediul reprezentantului său

avocatul Eugeniu Glușcenco - a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 a fost admis apelul

declarat de Mîslițchi Mihail - prin intermediul reprezentantului său avocatul Eugeniu

Glușcenco.

S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 noiembrie

2015 și s-a emis o nouă hotărâre potrivit căreia:

S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Mislițchii Mihail către

Vasile Catrici privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea

cheltuielilor de judecată.

S-a obligat Vasile Catrici să demoleze pe cont propriu construcțiile neautorizate

și anume: anexa ,, lit.A9” și veranda ,,lit. a 2” la apartamentul nr.1 din str. Haltei 12,

mun. Chișinău.

S-a încasat din contul lui Vasile Catrici în beneficiul lui Mîslițchi Mihail

cheltuieli de judecată în mărime de 175 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime

de 4200 lei.

La 26 septembrie 2016 Vasile Catrici a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel, menținerea hotărârii instanței de fond, trimiterea cauzei la

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău (f.d. 83-87).

2

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiate,

ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece la examinarea pricinii nu au fost constatate

și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în

fond, inclusiv au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și de drept

procedural.

Consideră ca neîntemeiată concluzia instanței de apel, precum că la baza

hotărârii de admitere a acțiunii, în prezent contestată, se află hotărârea Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015, întrucât anularea autorizației de

construire și a certificatului de urbanism, nu are ca efect obligatoriu demolarea

construcției.

Or, întrucât recurentul, a acționat cu bună-credință și în termen a edificat

construcția, în temeiul unor acte perfect legale și valabile, are posibilitatea reală de a

recepționa bunul conform normelor generale în vigoare, fără a suporta pierderi

materiale considerabile.

Susține că, instanța de apel în concluzia sa s-a bazat pe prevederile art. 123 alin.

(3) al Codului de procedură civilă, afirmând că pronunțarea Hotărârii Judecătoriei

sect. Râșcani din 20.01.2015 într-o cauză contravențională determină degrevarea

reclamantului de probațiune a faptului edificării construcțiilor nelegitime (pag. 5).

Mai mult ca atât, menționează că există probele care nu au fost supuse

examinării în instanța de fond și cea de apel care combat concluziile instanței de apel,

potrivit cărora a fost săvârșită o contravenție și că săvârșirea contravenției a avut loc

la 08.04.2014, după cum este menționat în Hotărârea Judecătoriei sect. Râșcani nr. 4

A - 19/15 din 20.01.2015, pronunțate în procedura contravențională.

Indică că, probele respective nu au fost prezentate în instanța de fond și cea de

apel, deoarece partea reclamantă, în temeiul prevederilor art. 118 alin. (1) al Codului

de procedură civilă, urma să dovedească lezarea drepturilor și intereselor legitime ale

lui prin edificarea construcțiilor.

Explică că, M. Mîslițchii s-a limitat doar la afirmarea unilaterală a faptului că

Anexa lit. A 9 și veranda anexă lit. A 2 îi cauzează prejudicii, ceea ce reprezintă o

explicație dată de către reclamant, însă acesta urma să probeze cele invocate.

Or, potrivit, art. 131 alin. (1) al Codului de procedură civilă „explicațiile date de

părți, intervenienți asupra circumstanțelor care le sunt cunoscute și care au

importanță în proces urmează a fi verificate si evaluate deopotrivă cu celelalte

probe".

Ca urmare, consideră că instanța de apel a aplicat irațional legislația în vigoare,

fapt ce a dus la emiterea unei decizii neobiective.

3

La 19 octombrie 2016, în adresa lui Mislițchi Mihail a fost expediată copia

recursului f.d.122 cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței împotriva

recursului sus menționat.

La 16 noiembrie 2016, Mislițchi Mihail și-a valorificat dreptul procedural de a

depune referință în termen la recursul declarat de Vasile Catrici.

În motivarea referinței a indicat că, argumentele invocate în recursul declarat nu

au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea

deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Mai mult ca atât, argumentele invocate în recurs se axează doar pe dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Ca urmare solicită respingerea recursului declarat de Vasile Catrici ca fiind

nefondat, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Conform art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 07 iunie 2016, iar recursul a

fost declarat la data de 26 septembrie 2016, ceea ce denotă că recursul este în termen.

Conform art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016 recursul

declarat de Vasile Catrici a fost considerat admisibil și transmis în Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, pentru a

fi examinate în fond.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins,menținută decizia instanței de apel reieșind din următoarele

motive.

În conformitate cu art.445, alin.(1), lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

Din materialele dosarului rezultă că, Mîslițchi Mihail este locatar al

apartamentului nr. 3 din str. Haltei 12, mun. Chișinău, ce face parte dintr-un imobil cu

un nivel cu mai multe apartamente, cel cu nr. 1 aparținând lui Catrici Vasile. Terenul

4

aferent acestora este în posesia comună a proprietarilor apartamentelor amplasate pe

acest teren, fapt constatat prin prisma art. 123 alin. (6) CPC.

Materialele pricinii relevă că, recurentul Catrici Vasile a construit bunurile

imobile lit.A9 și lit.A2, ca fiind anexe la apartamentul ce-i aparține, cu încălcarea

legislației pertinente, în lipsa actelor permisive, fapt confirmat prin hotărârea

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015, pronunțată în cauza

contravențională nr. 4A-19/15, inițiată în privința lui Catrici Vasile, prin care ultimul

a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 179 Cod

contravențional pentru faptul edificării neautorizate a anexei nr.A9 și a verandei nr.

A2 la apartamentul nr. 1 din adresa indicată mai sus, fapt expus și în procesul-verbal

cu privire la contravenție, întocmit de Inspecția de Stat în Construcții seria AA nr.

0002423 din 08.04.2014. Procesul contravenționala a fost încetat din motivul expirării

termenului de atragere la răspundere contravențională, (f.d. 11).

Cu referire la argumentele recurentului precum că instanța de apel în decizia sa

neîntemeiat a făcut referire la hotărârea sus menționată deoarece procesul

contravențional intentat în privința sa a fost încetat, Colegiu relatează următoarele.

Procedura contravențională a fost încetată, deoarece, aplicarea dispozițiilor art.

30 Cod contravențional denotă imposibilitatea tragerii recurentului la răspundere

contravențională, adică aplicarea sancțiunii contravenționale, însă, încetarea pe acest

temei a procedurii respective nu combate concluzia referitoare la vinovăție și nici nu-i

anulează efectele.

Astfel, edificarea construcțiilor susmenționate în lipsa autorizației de construire

se atribuie la categoria celor neautorizate.

Or, potrivit art.28 alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, statuează că, construcțiile executate în lipsa certificatului de urbanism

pentru proiectare, a documentației de proiect și a autorizației de construire se

consideră construcții neautorizate.

În acest context se reține și art. 2 al Legii sus menționate, definește noțiunea de

autorizație de construire, ca fiind un act, eliberat de către emitent, prin care se

autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea

certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect elaborate și

verificate.

Analizând pretențiile înaintate, în raport cu materialul probator prezentat de părți,

instanța de recurs reiterează următoarele.

În conformitate cu art. 377 Cod civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor

bunuri imobile învecinate, pe lângă respectarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de

lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil

de unde se pot produce influențe reciproce.

5

Conform art. 379 alin. (1), (2) Cod civil, proprietarul poate cere interzicerea

ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre care se poate afirma cu

certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului

său.

Dacă construcția sau instalația a fost ridicată respectându-se distanța de la hotar

stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în

cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident.

Ridicarea unei construcții sau instalații cu respectarea distanței de la hotar nu

poate fi respectiv demolată sau interzisă exploatarea, chiar dacă se exercită o influență

inadmisibilă, cu excepția cazurilor când afectarea inadmisibilă s-a produs în mod

evident (vădit).

În cazul în care afectarea deși este inadmisibilă, dar nu s-a produs în mod

evident, proprietarul nu va fi în drept să ceară demolarea construcției sau interzicerea

exploatării instalațiilor.

Astfel,Colegiu reiterează că, argumentele recurentului Catrici Vasile cu privire

la dispozițiile art. 379 alin. (2) Cod civil, sunt neîntemeiate, deoarece din conținutul

acestei norme rezultă că ultima reglementează situația ce se referă la construcțiile

realizate pe terenul învecinat, doar în acest mod este posibilă aplicarea normei date cu

referire la distanța de hotar, aceasta nefiind aplicabilă în speța dată.

Raportând normele de drept la circumstanțele cauzei, Colegiul reține că instanța

de apel întru justificarea concluziei adoptate privind admiterea acțiunii înaintate de

Mîslițchi Mihail și obligarea lui Catrici Vasile de a demola pe cont propriu

construcțiile neautorizate și anume: anexa "lit. A9" și veranda "lit. a2" la apartamentul

nr. 1 din str. Haltei 12 mun. Chișinău, s-a bazat pe hotărârea irevocabilă a Judecătoriei

Râșcani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 și procesul-verbal cu privire la

contravenție întocmit de Inspecția de Stat în Construcții seria AA nr. 0002423 din

08.04.2014. Probele în cauză denotă caracterul neautorizat al acestor construcții,

situație ce intervine anume după reamenajările neautorizate ce au urmat începând cu

01.05.2003.

Mai mult ca atât, în speța dată, există o legătură indispensabilă între terenul din

adresa indicată mai sus, care reprezintă proprietatea autorității publice locale și

construcțiile realizate pe acesta - care sunt proprietate privată a părților litigioase, iar

în lipsa unei separări a modului de folosință asupra terenului dat - denotă că acesta se

află în posesie comună, părțile prezentului proces fiind coposesori, astfel încât aceștia

dispun de drepturi egale asupra modului de folosință și posesie asupra terenului dat.

Acesta rezidă din dreptul de proprietate asupra apartamentelor amplasate pe acest

teren.

6

Prin urmare, este cert că folosirea terenului în comun urmează a fi realizată cu

acordul comun al tuturor coposesorilor, realizarea unor acte de gestiune asupra

terenului aflat în folosință comună de către unul din proprietarii construcțiilor

amplasate pe teren, constituind o ingerință inadmisibilă în dreptul celorlalți

coposesori.

În această ordine de idei, rezultă că, construcțiile neautorizate realizate de către

Catrici Vasile pe terenul aflat în posesie și folosință comună - aduce o atingere directă

dreptul lui Mîslițchii Mihail atât în calitate de coposesor al terenului, cât și ca

proprietar al bunului imobil amplasat pe acest teren.

Or, potrivit art.376 alin.(l) și (2) Cod civil, dacă dreptul proprietarului este

încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul

poate cere autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri

pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri și în cazul în care nu se cere

încetarea încălcării sau executarea acestei cerințe este imposibilă. Dacă există temei

de a presupune că se vor face încălcări ulterioare, proprietarul poate intenta o acțiune

negatorie.

În corespundere cu art. l al Primului Protocol la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică sau juridică

are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa

decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de

principiile generale ale dreptului internațional.

Cu referire la argumentele recurentului precum că Mîslițchii Mihail a omis

termenul de prescripție pentru înaintarea acțiunii, Colegiu menționează următoarele.

La materialele cauzei lipsesc probe pertinente și admisibile în temeiul art. 121 și

art. 122 CPC ce ar dovedi momentul în care recurentul a finalizat construirea

neautorizată a bunurilor susmenționate, iar prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău din 20 ianuarie 2015 se constată că Catrici Vasile a comis contravenția la

08.04.2014 realizând neautorizat construcțiile în litigiu, astfel pornind de la aceste

constatări rezultă că la caz termenul de prescripție nu este omis.

Totodată, dreptul lui Mîslițchii Mihail de proprietate asupra imobilului său și,

respectiv, asupra accesoriilor, este perpetuu, astfel încât apărarea acestor drepturi nu

poate fi refuzată pe motivul omiterii termenului de prescripție, având în vedere că

încălcarea manifestată prin edificarea construcției are un caracter continuu și va

persista și în viitor.

Astfel, urmare a analizelor reflectate mai sus, Colegiul deduce cert, că instanța de

apel legal și întemeiat a concluzionat că pretențiile lui Mîslițchii Mihail sunt fondate

și urmează a fi admise.

7

Or, potrivit art. 416 Cod contravențional, competența constatării contravențiilor

privind construcțiile neautorizate aparține Inspecției de Stat în Construcții, unde se

indică că sunt în drept să constate contravenții și să încheie procese-verbale șeful

Inspecției de Stat în Construcții și adjuncții lui, șefii direcțiilor din cadrul inspecției,

șefii inspecțiilor teritoriale în construcții și adjuncții lor, inspectorii principali de stat

în construcții, specialiștii principali ai Inspecției de Stat în Construcții, procesele

verbale cu privire la contravenții fiind remise spre examinare în fond instanței de

judecată competente.

Colegiul remarcă că, demolarea poate fi dispusă în condițiile art. 379 Cod civil,

în cazul în care au fost stabilite careva încălcări pentru a solicita demolarea acesteia.

Colegiul mai precizează că, în perioada executării lucrărilor de construcției a

anexei, reclamantul nu a cunoscut despre încălcarea dreptului său din care

considerente nu a avut careva obiecții și nu a întreprins careva acțiuni întru stoparea

construcției litigioase, fapt ce nu poate fi apreciat că acesta a tolerat edificarea

construcției. Colegiul i-a în considerare și faptul că, Catrici Vasile nu a primit acordul

vecinilor pentru executarea construcției.

Mai mult ca atât, la materialele cauzei lipsesc declarațiile coproprietarilor,

autentificate notarial, prin care să se confirme faptul că aceștia și-au exprimat acordul

la construcția și legiferarea anexa "lit. A9" și veranda "lit. a2" la apartamentul nr. 1

din str. Haltei 12 mun. Chișinău și nu au careva pretenții materiale sau de alt gen pe

faptul dat.

În această ordine de idei, Colegiul relevă că pentru ridicarea construcției și

legiferarea acesteia nu și-a exprimat acordul nici Mîslițchii Mihail.

În consecință, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului, precum

că anexa din litigiu nu afectează în mod direct drepturile de proprietate a lui Mîslițchii

Mihail, în condițiile când proprietarii apartamentelor date nu și-au exprimat acordul la

edificarea construcției.

Colegiul reiterează că în baza răspunsurilor Primăriei mun. Chișinău, Inspecției

de Stat în Construcții, hotărârii judecătorești, au fost stabilite încălcări la executarea

lucrărilor de construcție și lezarea drepturilor intimatului.

Mai mult ca atât, prin certificatul nr. 33526 din 20 martie 2014 este menționat

că șura lit.5 a fost reamenajată neautorizat în anexa "lit. A9" și veranda "lit. a2" la

apartamentul nr. 1 din str. Haltei 12 mun. Chișinău construită neautorizat (f.d. 116).

Respectiv, nu putea fi recunoscut dreptul de proprietate asupra anexei "lit. A9" și

veranda "lit. a2" la apartamentul nr. 1 din str. Haltei 12 mun. Chișinău, după Catrici

Vasile.

8

În contextul celor menționate, Colegiul concluzionează că decizia din 07 iunie

2016 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată din care considerente

urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Catrici Vasile.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, adoptată în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mislițchii Mihail către Vasile

Catrici privind obligarea demolării construcției neautorizate și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul: Iulia Sîrcu

judecătorii:

Tamara Chișca - Doneva

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

9