2ra-2722/16 — demolarea constructiei

2ra-2722/16 — demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-2722/16

Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud. V. Pușcaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz)

DECIZIE

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ”Deservire” împotriva

deciziei din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Societatea pe Acțiuni ”Deservire” împotriva lui Cervac Vitali cu privire la

demolarea construcției, înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății prin

demolarea gardului și încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La data de 24 august 2011, SA „Deservire” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vitali Cervac solicitând obligarea demolării construcției

ilegale.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că este proprietarul construcției cu

5 etaje din mun. Bălți, str. Independenții, nr. 33, în incinta căreia sunt deschise oficii

și necesită lumină solară.

Susține că, pârâtul ilegal, cu încălcarea tuturor normelor tehnice de construcție,

sanitare și antiincendiare, a edificat o clădire cu 3 etaje amplasată în mun. Bălți, str.

Hotin, nr. 31/3 la o distanță de 2,3 m de la temelia clădirii SA „Deservire”, ceea ce

contravine Normativelor în Construcție (N.R.C.) 2.07.01-89 „Urbanistica,

Planificarea și construcția localităților urbane și rurale”.

Menționează că, ilegalitatea construcțiilor și încălcarea normelor tehnice de

construcție sanitare și antiincendiare au fost constatate de către Centrul de Sănătate

Publică a mun. Bălți și Inspecția de Stat în Construcție Teritorială Nord. Construcția

edificată de pârât, în opinia sa, reprezintă o atentare inadmisibilă la imobilul SA

„Deservire”, deoarece nu permite exploatarea bunului în mod obișnuit.

Indică că, demisolul și etajele 1 și 2 sunt iluminate insuficient, fiind îngrădită

iluminarea de construcția edificată, este îngrădit fluxul de aer, ceea ce duce la

apariția mucegaiului, umezelii și în consecință se distruge construcția.

Indică că, este necesară instalarea încălzirii, conectarea energiei electrice

pentru alte blocuri de iluminare, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare de

1

reparație capitală a clădirii pentru întărirea pereților în blocurile umede și pentru

evitarea ruinării, demolării clădirii.

La data de 20 decembrie 2012, SA „Deservire” a depus o cerere de chemare în

judecată suplimentară prin care a solicitat obligarea pârâtului de a elibera terenul ce

aparține SA „Deservire” ocupat ilegal, cu demolarea construcției ilegale cu trei etaje,

amplasată în mun. Bălți, str. Hotin, nr. 31/3, ce se află parțial pe teritoriul SA

„Deservire”, prin retragerea gardului amplasat între proprietatea sa și cea a pârâtului

cu stabilirea acestuia conform hotarului legal în baza titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, încasarea cheltuielilor de judecată constituite din

taxa de stat și cheltuielile pentru elaborarea dosarului tehnic în sumă de 731,78 lei.

În susținerea cererii suplimentare s-a invocat că prin acțiunile sale pârâtul-

proprietarul terenului învecinat a încălcat dreptul de proprietate asupra unei părți de

teren ce aparține cu drept de proprietate SA „Deservire”, ce se confirmă prin titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu număr cadastral 0300304134.

Remarcă că, hotarul este depășit în partea diminuării terenului SA „Deservire”

și se confirmă prin dosarul tehnic „transpunerea în teren a hotarelor” efectuat de

către Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, conform căruia se menționează că hotarul

juridic al terenului nu corespunde cu amplasarea reală a sectorului de teren pe

segmentele de hotar 2-3 și 5-6.

Declară că, din planul geometric este evident că este depășită limita de hotar a

terenului SA „Deservire” de către construcția și gardul construit de Vitali Cervac.

La data de 20 decembrie 2012, SA „Deservire” a depus o cerere prin care a

solicitat încasarea de la pârât a prejudiciului cauzat în sumă de 239385 lei și a

cheltuielilor de judecată, constituite din taxa de stat la depunerea cererii

suplimentare în sumă de 7181, 55 lei și a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei

în sumă de 1800 lei.

În motivarea cererii, SA „Deservire” a invocat că în rezultatul edificării

construcției din mun. Bălți, str. Hotin, nr.31/3, i-a fost cauzat un prejudiciu material

în sumă totală de 239385 lei, dintre care 89385 lei - pentru efectuarea reparației și

150000 lei - pentru înlăturarea umezelii și instalarea sistemului de ventilare.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Bălți s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de SA „Deservire” împotriva lui Vitali Cervac cu

privire la demolarea construcției, înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății

prin demolarea gardului, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de SA ”Deservire” și s-a menținut hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei

Bălți.

La data de 29 septembrie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.21), SA

„Deservire” a declarat recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2016 a Curții de Apel

Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să se dispună:

obligarea lui Vitali Cervac să elibereze lotul de teren a SA „Deservire” ocupat ilegal

de gard și construcția acestuia; demolarea construcției ilegale cu trei etaje amplasată

în mun. Bălți, str. Hotin, nr.31/3, număr cadastral 03003040101 amplasată parțial pe

teritoriul SA „Deservire”; demolarea gardului amplasat între proprietatea imobiliară

a SA „Deservire” și proprietatea imobiliară a lui Vitali Cervac amplasată pe terenul

2

SA „Deservire” cu stabilirea acestuia conform hotarului legal în baza titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren; încasarea de la Vitali Cervac în

beneficiul SA „Deservire” a prejudiciului în sumă de 239385 lei; încasarea

cheltuielilor de judecare a pricinii în sumă de 21139 lei, constituite din taxa de stat

achitată în primă instanță în sumă de 200 lei și respectiv în sumă de 7181, 55 lei,

taxa de stat la depunerea apelului în sumă de 5536 lei, taxa de stat la depunerea

recursului în sumă de 3690 lei, cheltuielile pentru executare în sumă 2000 lei,

cheltuielile pentru întocmirea dosarului tehnic de către Oficiul Cadastral Teritorial -

„transpunere în teren a hotarelor” în sumă de 731,78 lei și cheltuielile pentru

efectuarea expertizei în sumă de 1800 lei.

În motivarea recursului s-a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate ca fiind stabilite, au fost încălcate și aplicate

greșit normele de drept material.

Remarcă că, în contextul prevederilor art. 46 alin. (5) al Constituției Republicii

Moldova și art.377 Cod civil, dreptul de proprietate privată obligă asigurarea bunei

vecinătăți și respectarea reciprocă, pe lângă respectarea drepturilor și obligațiilor

prevăzute de lege. Vecinătatea generează anumite drepturi și obligații pentru

proprietarii terenurilor sau altor bunuri imobile de unde se pot produce influențe

reciproce.

În baza prevederilor art.379 Cod civil și art.389 alin.(1) Cod civil, proprietarul

poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre

care se poate afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod

inadmisibil asupra terenului său. Dacă construcția sau instalația a fost ridicată

respectându-se distanța de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea

exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a

produs în mod evident. Orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către

proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime față de linia de

hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului

locului, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.

Precizează că, dreptul de proprietate asupra terenului de pământ cu număr

cadastral 0300304134 confirmă prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, iar conform art. art. 316, 317 Cod civil dreptul de proprietate este garantat.

Menționează că, depășirea hotarului în partea diminuării terenului său se

confirmă prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

0300304134, dosarul tehnic „Transpunerea în teren a hotarelor” întocmit de către

Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, conform căruia se indică că hotarul juridic al

terenului nu corespunde cu amplasarea reală a sectorului de teren pe segmentele de

hotar pct. 2-3 și 5-6 și este evident conform planului geometric că este depășită limita

de hotar prin construcția și gardul edificat de către Vitali Cervac. În acest sens, a

invocat și raportul de constatare tehnico-științifică nr. 244 din 29 septembrie 2014,

conform căruia s-a stabilit că defectele și incomoditățile depistate la bunul mobil cu

numărul cadastral 0300304.134.01, amplasată în mun. Bălți, str. Independenței,

nr.33, au parvenit în urma executării lucrărilor de construcție în mod neautorizat la

construcția învecinată din mun. Bălti, str. Hotin, nr. 31/3.

Remarcă că, prin edificarea construcției neautorizate pe adresa din mun. Bălți

str. Hotin, nr. 31/3, a cărei demolare este solicitată, pârâtul atentează la dreptul de

3

proprietate asupra terenului de pământ, este pusă în pericol clădirea SA „Deservire”

atât sub aspectul nerespectării normelor legale în construcție, cât și sanitare și sub

aspectul nerespectării normelor antiincendiare.

Opinează că, existența construcției pârâtului în actuala formă din mun. Bălți,

str. Hotin, nr. 31/3, va fi pusă în pericol viața oamenilor care se află în apropierea

acestei construcții și în construcția SA „Deservire”.

Indică că, instanța de judecată și-a motivat respingerea cererilor de chemare în

judecată a SA „Deservire” referindu-se la acte normative, care le-a interpretat eronat.

Deși instanța de judecată reține că înregistrarea dreptului de proprietate a pârâtului

Vitali Cervac asupra reconstrucției apartamentului nr. ЗА din str. Hotin, nr. 31, mun.

Bălți, a fost efectuată legal în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 2 din 21

martie 2011, urma să se constate că recepția finală a fost efectuată ilegal. Instanța de

judecată a evitat să constate că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1892

din 01 iunie 2004, care a fost înregistrat în registrul bunurilor imobile la data de 11

iunie 2004 sub nr. 8426-1/2004, Vitali Cervac a procurat 18,3 m.p. din apartamentul

nr. 3 A din str. Hotin, nr. 31, mun. Bălți. Conform titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 16 octombrie 2006 Vitali Cervac deține în proprietate

comună 8% cote-părți din 0,0838 ha, ceea ce constituie 65 m.p. În circumstanțele

date, indică că pe terenul de 65 m.p., Vitalie Cervac a amplasat o construcție de

143,5 m.p. (I nivel - 65,1 m.p., II nivel 78,4 m.p.) și încă și-a lăsat loc (teren) în jurul

casei.

Invocă că, nu sunt de acord cu constatarea instanței de judecată precum că pe

parcursul examinării cauzei în fond nu au prezentat probe concludente și pertinente

pentru a demonstra că reconstrucția apartamentului nr. ЗА din str. Hotin, nr. 31, mun.

Bălți a fost realizată de către pârâtul Vitali Cervac ilegal, deoarece în acest sens au

fost prezentate un șir de acte de expertiză, de constatare tehnico-științifică, acte

cadastrale, s-a referit la actele normative și normele în construcție care confirmă

ilegalitatea construcției. Or, instanța de judecată stabilind că în virtutea dreptului de

proprietate titularul dreptului de proprietate poate oricând să construiască ceva pe

terenul său, însă să nu aducă atingere drepturilor proprietarilor vecini, nu a luat în

considerare că conform rapoartelor de expertiză, rapoartelor de constatare tehnico-

științifică și la dosarul tehnic „Transpunerea în teren a hotarelor”, efectuat de către

Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, sunt menționate încălcările în construcție admise

și faptul că s-au depășit limitele terenului de către Vitali Cervac cu diminuarea

terenului SA „Deservire”.

Consideră recurentul că instanța de judecată incorect a reținut ca fiind legal în

sensul stabilirii hotarelor terenului din str. Hotin, nr. 31, mun. Bălți, ce-i aparține cu

drept de proprietate lui Vitali Cervac, dosarul tehnic, inventarierea curentă a clădirii

din str. Hotin 31 mun. Bălți, efectuată de către reprezentanții Oficiul Cadastral

Teritorial Bălți, filiala ÎS „Cadastru”. Conform răspunsului ÎS „Cadastru” nr.

a07/46/1680 din 19 februarie 2013 cu referire la inventarierea curentă a clădirii

amplasate pe str. Hotin, nr. 31 executate la cererea lui Vitali Cervac, se menționează

că stabilirea hotarelor terenului nu poate fi efectuată prin lucrările de inventariere

curentă a construcțiilor.

Susține recurentul că, instanța de judecată incorect a reținut că în ședință de

judecată nu au fost stabilite circumstanțe care ar confirma că construcția edificată de

Vitali Cervac a fost efectuată cu depășirea limitelor de hotar, iar utilizarea acesteia

4

atentează în mod inadmisibil la folosirea construcției ce aparține SA „Deservire”. În

acest sens au fost prezentate: - extras din Registrul bunurilor imobile a SA

“Deservire”; - somația locatarului SA “Banca de Economii” din 17 martie 2011; -

somația locatarului ÎI “Rusnac Olesea” din 15 septembrie 2010; - somația locatarului

ÎI “Rusnac Olesea” din 10 martie 2011; -decizie igienică a Centrului de Sănătate

Publică din 30 martie 2011; -raportul de expertiză nr. 1406 din 28 iunie 2012; -

dosarul tehnic „Transpunerea în teren a hotarelor str. Independenței, nr. 33”; - titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 0300304134 a SA „Deservire”;

- planul terenului; - raportul de expertiză nr. 784 din 18 aprilie 2014; -raport de

constatare tehnico-științifică nr. 244 din 29 septembrie 2014; - răspunsului ÎS

„Cadastru” nr. a07/46/1680 din 19 februarie 2013; -fotografii ale SA “Deservire” -

aspect din exterior; -proces-verbal de audiere a expertului Achimov A.V. la 27

noiembrie 2014; - somația locatarului SA “Banca de Economii” din 11 februarie

2014; - somația locatarului SRL “MCS Clasic” din 27 martie 2014; - somația

locatarului SRL “Tellus” din 29 aprilie 2014; - somația locatarului SRL “Tellus” din

19 martie 2014; - raport de constatare tehnico-științifică nr. 422 din 29 octombrie

2015.

Remarcă că, instanța de judecată admite probabilitatea că a fost încălcată limita

de hotar stabilită între terenurile și construcțiile SA “Deservire” și Vitali Cervac.

Instanța de judecată a ignorat faptul că SA “Deservire” a adresat anterior, în anul

2010, cerere de chemare în judecată, care după un an de examinare a fost scoasă de

pe rol și a fost nevoită să adreseze o nouă cerere de chemare în judecată în anul 2011.

Referitor la cerința privind repararea prejudiciului material, instanța de judecată

a reținut prevederile art. 5 alin. (1) Cod de procedură civilă, art. art.14 alin.(1), 1398

alin.(1) Cod civil, însă nu le-a raportat la circumstanțele cauzei.

În susținerea poziției de respingere a acțiunii pe acest capăt de cerere instanța

de judecată a reținut că în baza procesului-verbal de examinare sanitaro-

epidemiologică a obiectivului din 17 decembrie 2014 întocmit de către Centrul de

Sănătate Publică а mun. Bălți în prezența reprezentantului SA „Deservire și a lui

Vitali Cervac s-a efectuat un control inopinat a încăperilor SA ,,Deservire ” din str.

Independenței, nr. 33, mun. Bălti, în rezultatul căruia s-a constatat că obiectivele

supuse expertizei sanitaro - igienice din interiorul SA „Deservire” (oficiul „Tehno-

M”, veceul, oficiul SRL „Prima”, frizeria pentru bărbați, restaurantul) corespund

regulilor sanitare în vigoare după factorii meteorologici. În oficiul SA „Banca de

Economii” s-a constatat un nivel sporit de umiditate relativă a aerului conform

N.R.C. 2.04.05.86 „încălzirea, ventilarea și condiționarea aerului”.

Consideră că, instanța de judecată greșit a făcut referire că amplasarea coșurilor

de evacuare a sistemului de ventilare mecanică nu corespunde normelor și rigorilor

în construcții în vigoare, or, acestea nu au format obiectul de cercetare sanitaro-

epidemiologic din procesul- verbal de examinare sanitaro-epidemiologică a

obiectivului din 17 decembrie 2014. Conform procesului-verbal nr. 02/63 de

măsurare a factorilor meteorologici din 17 decembrie 2015, în rezultatul măsurărilor

instrumentale de laborator efectuate în încăperile SA „Deservire” s-a stabilit că nu

corespund N.R.C. 2.04.05- 86 „încălzirea, ventilarea și condiționarea aerului” în

oficiul „Băncii de Economii”, s-a constatat un nivel sporit de umiditate relativă a

aerului. Indicii microclimat (temperatura și umiditatea relativă a aerului, viteza de

5

mișcare a aerului în încăperi), celelalte încăperi verificate corespund N.R.C. 2.04.05-

86.

Indică că, procesul-verbal nr. 02/63 de măsurare a factorilor metrologici din

17 decembrie 2014 ilegal se face referire la N.R.C. 2.04.05-86 „încălzirea, ventilarea

și condiționarea aerului” care nu mai sunt actuale pentru astfel de măsurări și

constatări, existând normative din anul 1991 și în ședință de judecată aceasta a fost

demonstrat.

Precizează că, deși au fost reținute cele constatate în rezultatul controlului

sanitaro- epidemiologic, aceste încălcări normative au fost cauzate de construcția

neautorizată a lui Vitali Cervac. În alte încăperi care nu sunt umbrite de construcția

lui Vitali Cervac nu au fost constatate încălcarea normelor sanitare care ar pune în

pericol viața lucrătorilor și vizitatorilor construcției SA “Deservire”. Doar acest fapt

a fost constatat și prin raportul de expertiză și prin raportul de constatare tehnico-

științific.

Instanța de judecată indică că reprezentantul SA „Deservire” nu a prezentat

instanței probe ce combat cele relatate în procesul-verbal de examinare sanitaro-

epidemiologică a obiectivului, însă, instanța de judecată nu a luat în considerare că

a fost prezentat răspunsul Centrului de Sănătate Publică nr.02-158 din 17 martie

2015 prin care se anunță și se anexează acte de anulare a procesului verbal de

examinare sanitaro-epidemiologică a obiectivului din 06-08 octombrie 2014.

În opinia recurentului, instanța de judecată a reținut un act întocmit ilegal de

SRL ”Geo-Cad- Proiect”, care nu are nici autor și a fost efectuat la un nivel diletant,

sfidând orice normă legală pentru elaborarea unor constatări tehnico- științifice și

totodată instanța a ignorat raportul de constatare tehnico-științifică nr. 422 din 29

octombrie 2015 care are atât suport legal, logic, cât și suport științific, conform

căruia s-a constatat că încăperile ce-i aparțin cu drept de proprietate SA “Deservire”,

amplasate în mun. Bălți, str. Independenței, nr. 33, spațiile pentru oficii, sunt lipsite

în întregime de iluminare, insolare naturală total fapt ce provoacă atât incomodități

proprietarului, cât și depreciază valoarea bunului.

Instanța de judecată constată că debitor în cadrul obligației delictuale este,

conform regulii generale, autorul faptei ilicite în temeiul răspunderii delictuale.

Componența delictului civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită,

raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovația. Instanța de judecată incorect a

indicat că nu a fost demonstrată vinovăția pârâtului în cauzarea prejudiciului, dar nu

a luat în considerare decizia din 08 decembrie 2009 a Judecătoriei Bălți prin care

Vitali Cervac a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art.

179 Cod contravențional - construcții neautorizate și intervenții neautorizate la

construcțiile existente.

Consideră că, instanța de judecată eronat ajunge la concluzia că în cadrul

ședințelor de judecată s-a constatat cu certitudine că efectuarea lucrărilor de reparație

a construcției SA „Deservire” și anume reparația fațadei este necesară din cauza

scurgerii apelor de ploaie pe pereții clădirii, din lipsa canalelor de evacuare a apei

de pe acoperiș, iar instalarea sistemului de ventilare este necesară în rezultatul

amplasării restaurantului în demisolul clădirii și pârâtul nu se face vinovat de

cauzarea prejudiciului respectiv.

În acest sens afirmă că a prezentat probe incontestabile că probleme în privința

construcției SA “Deservire” au apărut doar din partea din spate a construcției, ce

6

vine în paralel cu construcția lui Vitali Cervac, iar pe fațada construcției SA

“Deservire” careva probleme la moment nu există. Instanța prematur, fără a face o

cercetare obiectivă a probelor, a ajuns la concluzii greșite. Instanța de judecată a

considerat declarative argumentele reclamantului, axându-se pe declarațiile

specialiștilor din cadrul Centrului de Sănătate Publică Bălți, care, în opinia

recurentului, sunt controversate și neargumentate legal.

Opinează că, instanța de apel nu a dat o apreciere tuturor argumentelor

apelantului și nu a apreciat corect toate probele prezentate de apelantul SA

“Deservire” și s-a axat la emiterea deciziei doar pe declarațiile lui Vitali Cervac.

Instanța de apel motivează că SA „Deservire” nu a putut proba cu nimic că

reconstrucția apartamentului nr. 3 din str. Hotin, nr. 31, mun. Bălți a fost efectuată

ilegal, însă, a ignorat că în acest sens a fost prezentat raportul de expertiză nr. 1406

din 28 iunie 2012, dosarul tehnic „Transpunerea în teren a hotarelor str.

Independenței, nr. 33”, decizia din 08 decembrie 2009 a Judecătoriei Bălți prin care

Vitali Cervac a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art.

179 Cod Contravențional, actele normative în construcție care obligă respectarea

unei anumite distanțe de la temelia construcțiilor învecinate și de la hotarul

terenurilor învecinate СНИП.

Invocă că, instanța de apel incorect indică în decizia sa precum că în Registrul

cadastral ar fi fost înregistrat la data de 16 octombrie 2006 un proces-verbal privind

reconstrucția apartamentului amplasat pe str. Hotin, nr. 31/3 A, mun. Bălți, or un

astfel de proces-verbal din 16 octombrie 2006 nu există.

De asemenea, instanța de apel ajunge la concluzia că nu s-au depistat încălcări

de hotar în gospodăria amplasată în mun. Bălți str. Hotin, nr. 31/3A, care-i aparține

lui Vitali Cervac, însă, confundă terenul pârâtului cu terenul învecinat al SA

“Deservire”, hotarul ultimului a fost diminuat ilegal de gardul mutat ilegal de Vitali

Cervac prin amplasarea acestuia pe teritoriul SA “Deservire”, dar nu pe linia de hotar

și de construcția ilegală a lui Vitali Cervac amplasată parțial pe terenul SA

“Deservire”.

Reiterează că, depășirea hotarului terenului SA “Deservire” s-a confirmat prin

raportul de constatare tehnico-științifică nr. 422 din 29 octombrie 2015, raportul de

expertiză nr. 1406 din 28 iunie 2012, dosarul tehnic „Transpunerea în teren a

hotarelor str. Independenței 33”, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. 0300304134 a SA „Deservire”, planul terenului.

Afirmă că, dosarul tehnic, inventarierea curentă a clădirii din str. Hotin, nr. 31,

mun. Bălți, efectuată de către reprezentanții ÎS „Cadastru”, Oficiul Cadastral

Teritorial Bălți, nu poate servi ca probă la stabilirea depășirii hotarelor de teren,

deoarece conform răspunsului ÎS “Cadastru” nr. a07/46/1680 din 19 februarie 2013

stabilirea hotarelor terenului nu poate fi efectuată prin lucrările de inventariere

curentă a construcțiilor.

Remarcă că, din actele prezentate de către părți este evident că a fost depășit în

interior și diminuat hotarul terenului SA „Deservire” de construcția lui Vitali

Cervac. Această construcție a fost zidită cu încălcarea normelor în construcție și fără

acte permisive de a construi. A fost demonstrat atât prin actele normative în vigoare,

cât și prin raportul de expertiză nr. 1406 din 28 iunie 2012 și prin raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 422 din 29 octombrie 2015, etc. că construcția lui

Vitali Cervac reprezintă o atentare inadmisibilă la construcția învecinată și pune în

7

pericol viața și sănătatea persoanelor terțe și imposibilitatea de intervenție a

serviciilor de reacționare urgentă în caz de necesitate.

Susține recurentul că, în acest proces de judecată i-а fost încălcat dreptul la un

proces echitabil, deoarece nu a fost auzit de nici o instanță de judecată și probele pe

care instanța urma să le pună în baza deciziei sale, au fost ignorate, iar actele care

nu sunt pertinente cazului, dar au fost prezentate de pârât pentru a multiplica dosarul

cu probe inutile cazului și a duce instanța în eroare, au fost puse în baza hotărîrilor

atât a primei instanțe, cât și a instanței de apel. Argumentele și probele legale,

obiective, concludente și pertinente cazului precum: raportul de expertiză, raportul

de constatare tehnico - științifică, dosarul tehnic „transpunere în teren a hotarelor”

au fost ignorate de instanța de judecată, nu li s-a dat nici o apreciere, a fost denaturată

realitatea și poziționarea părților, a fost încălcat dreptul de proprietate a SA

„Deservire” și incorect și eronat au fost aplicate normele legale.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 28 iunie 2016, iar SA

„Deservire” a declarat recurs la data de 29 septembrie 2016, conform sigiliului

oficiului poștal (f.d.21).

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data

de 29 iulie 2016, conform scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.195) și recepționată de SA

„Deservire” la data de 02 august 2016, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.196).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la data de 29

septembrie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.21) de către SA „Deservire”

împotriva deciziei din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de SA „Deservire” și va casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii

la rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

8

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel

de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor

reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,

instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale

privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de

judecată.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului

nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai

în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de

motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să

verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Din materiale pricinii și anume conform extrasului din Registrul bunurilor

imobile, eliberat la data de 12 octombrie 2010, se atestă că SA „Deservire” este

proprietarul terenului pentru construcții cu suprafața de 0, 0961 ha, număr cadastral

0300304.134 și a construcției cu suprafața de 2236,2 m.p., număr cadastral

0300304.134.01, amplasată în mun.Bălți, str. Independenței, nr.33, în baza

9

contractului de vânzare-cumpărare nr.2629 din 04 mai 2000 și în baza Adeverinței

de privatizare nr.117/03 din 16 iulie 2001 și contractului de asociere nr. 4 din 20

februarie 1998 (Vol.I, f.d.15).

Conform certificatului eliberat la data de 29 martie 2011, conform Registrului

bunurilor imobile, Vitali Cervac este proprietarul bunului imobil cu suprafața de

143,5 m.p., număr cadastral 0300304.101.01.008, amplasat în mun. Bălți, str. Hotin,

nr. 31, ap.3A, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1892 din 01 iunie 2004

și în baza procesului verbal de recepție nr. 02 din 21 martie 2011 (Vol.I, f.d.101).

Prin cererea de chemare în judecată înaintată, inclusiv și prin cererile

suplimentare, SA „Deservire” pretinde obligarea lui Vitali Cervac la demolarea

construcției ilegale, obligarea pârâtului de a elibera terenul ce aparține SA

„Deservire” ocupat ilegal, cu demolarea construcției ilegale cu trei etaje, amplasată

în mun. Bălți, str. Hotin, nr. 31/3, ce se află parțial pe teritoriul SA „Deservire”, prin

retragerea gardului amplasat între proprietatea sa și cea a pârâtului cu stabilirea

acestuia conform hotarului legal în baza titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, încasarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat

și cheltuielile pentru elaborarea dosarului tehnic în sumă de 731,78 lei și încasarea

de la pârât a prejudiciului cauzat în sumă de 239385 lei și a cheltuielilor de judecată,

constituite din taxa de stat la depunerea cererii suplimentare în sumă de 7181, 55 lei

și a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în sumă de 1800 lei (Vol.I, f.d.4-5, 115,

121).

Prin hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Bălți s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de SA „Deservire” împotriva lui Vitali Cervac cu

privire la demolarea construcției, înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății

prin demolarea gardului, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de

judecată (Vol.II, f.d.118, 123-127).

Prin decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de SA ”Deservire” și s-a menținut hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei

Bălți (Vol.II, f.d.190-194).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost adoptată arbitrar,

fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate de apelantul SA „Deservire”,

iar faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor

de drept procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului,

cât și a pricinii dedusă judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea

hotărârii contestate.

În acest sens, Colegiul remarcă că instanța de apel verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii primei instanțe, a constatat că SA „Deservire” nu ar fi putut

proba că reconstrucția apartamentului nr. 3A din str. Hotin, 31, mun.Bălți, ar fi fost

efectuată ilegal, deoarece procesul-verbal de recepție privind reconstrucția

apartamentului nu a fost contestat de nimeni.

La acest capitol, Colegiul consideră relevante argumentele recurentului precum

că instanța de apel nu ar fi constatat că în baza contractului de vânzare-cumpărare

nr. 1892 din 01 iunie 2004, care a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la

data de 11 iunie 2004 sub nr. 8426-1/2004, Vitali Cervac a procurat 18,3 m.p. din

apartamentul nr. 3 A din str. Hotin, nr. 31, mun. Bălți. Iar, conform titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 octombrie 2006, Vitali Cervac

10

deține în proprietate comună 8% cote-părți din 0,0838 ha, ceea ce constituie 65 m.p.

și că pe terenul de 65 m.p., Vitali Cervac ar fi amplasat o construcție de 143,5 m.p.

(I nivel - 65,1 m.p., II nivel 78,4 m.p.) și și-ar fi lăsat loc (teren) împrejurul casei.

Or, din textul deciziei contestate nu se distinge ipoteza instanței de apel prin

care ar fi fost supuse cel puțin aprecierii argumentele SA „Deservire” expuse în acest

sens în cererea de apel.

La fel, instanța de apel nu a supus aprecierii prin prisma pertinenței și

concludenței rapoartele de expertiză și de constatare tehnico-științifică, înscrisurile

eliberate de organul cadastral, care, în opinia recurentului, confirmă ilegalitatea

construcției.

Tot aici, este de menționat că nu se neagă faptul că titularul dreptului de

proprietate este în drept să construiască pe terenul său fără a aduce atingere

drepturilor proprietarilor vecini, însă, acest aspect nu exclude obligația instanței de

judecată de a supune aprecierii prin prisma probelor, argumentele participanților la

proces în raport cu normele de drept, obiecțiile SA „Deservire” înaintate în acest

sens, în condițiile când aceasta invocă atingerea dreptului său cu prezentarea

probelor în acest sens.

Mai mult, instanța de apel a generalizat că SA „Deservire” nu ar fi probat

ilegalitatea reconstrucției apartamentului nr. 3 A din str. Hotin, nr. 31, mun. Bălți,

însă nu s-a expus asupra relevanței la caz a circumstanțelor invocate și pertinenței

probelor prezentate.

De asemenea, instanța de apel a apreciat că nu s-ar fi depistat încălcări de hotar,

deoarece conform dosarului tehnic, inventarierea curentă a clădirii din str. Hotin,

nr.31, mun.Bălți s-ar fi constatat că hotarele terenului lui Vitali Cervac sunt conform

planului cadastral eliberat de Oficiul Teritorial Cadastral Bălți.

La caz, instanța de apel nu a luat în considerare și răspunsul ÎS „Cadastru” nr.

a07/46/1680 din 19 februarie 2013, conform căruia se menționează că stabilirea

hotarelor terenului nu poate fi efectuată prin lucrările de inventariere curentă a

construcțiilor (Vol.I, f.d.180), argument invocat și de recurent și nesupus căreiva

verificări prin prisma normelor de drept.

Colegiul reține că recurentul SA „Deservire” în cererea sa de apel a făcut

referire la un șir de înscrisuri, care în opinia sa, atestă că Vitali Cervac ar fi edificat

construcția ilegal și atentează inadmisibil în folosirea construcției sale, însă, din

textul decizii contestate nu se identifică careva ipoteze a instanței inferioare privind

pertinența și concludența acestora speței, rezultând din prevederile art. art. 121, 122,

130 Cod de procedură civilă.

Colegiul reiterează că în acțiunea înaintată SA „Deservire” pretinde încălcarea

dreptului său de proprietate prin edificarea construcției de către pârât și ca rezultat

cauzarea de prejudicii.

În atare condiții, instanța inferioară avea obligația rezultând din prevederile

art. 373 alin.(2) Cod de procedură civilă, de a da un răspuns cert referitor la

pertinența unui înscris sau altuia. Or, instanța de judecată este obligată să reflecte în

hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor

probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultînd din

prevederile art. 130 alin.(4) Cod de procedură civilă.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

11

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania,

1994).

CEDO reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze

hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61,

seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților,

dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii

și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro Balani

împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27).

La caz, înscrisurile prezentate de recurent stau la baza argumentelor acestuia

întru confirmarea poziției sale precum că în rezultatul edificării ilegale a construcției

se atentează la proprietatea sa și s-ar diminua suprafața terenului său deținut în

proprietate, ceea ce denotă că acest argument necesita un răspuns concret și cert.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.

Colegiul relevă că instanța de apel a respins argumentele recurentului precum

că instanța de fond nu ar fi luat în considerare procesul-verbal de examinare

epidemiologică a obiectivului întocmit de Centrul de Sănătate Publică și de procesul-

verbal de măsurare a factorilor meteorologici în care s-a constatat în care s-a

constatat un nivel sporit de umiditate a aerului în oficiul SA „Banca de Economii”

și în restaurantul ce arendează demisolul, axându-se pe declarațiile medicilor de la

Centrul de Sănătate Publică Municipal Bălți, audiați în calitate de specialiști în

cadrul ședinței de judecată, care au susținut că umiditatea și mucegaiul ar fi apărut

în lipsa mișcării aerului, în lipsa unui sistem de ventilare artificială sau naturală în

oficiul SA „Banca de Economii”, iar în celelalte încăperi, sistemul de ventilare nu

ar corespunde normelor în vigoare.

În acest sens, Colegiul remarcă că medicul Constantin Procopie a dat

explicații ca specialist ca rezultat al întocmirii procesului verbal de examinare-

epidemiologică a obiectivului din 06-08 octombrie 2014, însă, care a fost anulat în

rezultatul cercetărilor repetate conform procesului-verbal de examinare din 17

februarie 2015, ceea ce denotă din răspunsul Centrului de Sănătate Publică

Municipal Bălți nr. 02-158 din 17 martie 2015 (Vol.II, f.d.48), argument invocat și

de recurent.

În această ordine de idei, Colegiul decelează că instanța de apel nu a luat în

considerare acest aspect, ci s-a axat pe concluziile specialistului al cărui proces-

verbal întocmit în acest sens a fost anulat de însăși Centrul de Sănătate Publică

Municipal Bălți prin ordinul nr. 11b din 19 martie 2015 cu privire la anularea actului

administrativ (Vol.II, f.d.49).

La acest capitol, Colegiul apreciază ca fiind relevante și argumentele

recurentului precum că instanța de apel s-a axat doar pe poziția pârâtului , or, instanța

de apel s-a limitat la calificarea argumentelor expuse de SA „Deservire” în cererea

de apel ca fiind declarative, însă, a eludat de a le supune aprecierii în raport cu

12

circumstanțele pricinii, probele prezentate de ambele părți și normele de drept

aplicabile speței.

Totodată, Colegiul reiterează că, instanța de apel urma a supune aprecierii prin

prisma argumentelor recurentului SA „Deservire” de ce raportul de expertiză nr.

1406 din 28 iunie 2012, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 422 din 29

octombrie 2015, dosarul tehnic „transpunere în teren a hotarelor str. Independenței,

nr.33”, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele SA

„Deservire”, planul terenului nu ar putea servi ca probe în constatarea depășirii

hotarului terenului de către pârât, în condițiile când se insistă că aceste înscrisuri

confirmă depășirea hotarelor de către pârâtul Vitali Cervac și diminuarea terenului

SA „Deservire”. La fel, recurentul insistă că este confirmată și edificarea construcției

de către pârât cu încălcarea normelor legale.

Or, în conformitate cu art. 117 alin. (2) Cod de procedură civilă, în calitate de

probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților

și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.

Tot aici, este de menționat că în cadrul soluționării pricinii probele din dosar se

cercetează doar în ansamblul și în interconexiunea acestora, or, instanța de judecată

este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor

probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față

de altele.

Mai mult, în conformitate art. 390 alin. (1) lit. e), f) Cod de procedură civilă,

decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma examinării

apelului.

Or, în sensul art. 6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu

suficientă claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere

caracterul determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor

supuse examinării.

CtEDO, în cauza Suominen v. Finlanda, a reținut că „... o funcție a unei decizii

motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult ca atât, o

hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a

revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate

poate avea loc un control public a administrării justiției”.

Totodată, în cauza Van de Hurk v. Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994, și

cauza Dulaurans v. Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, paragraful 33, CtEDO a

statuat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă

cererile și observațiile părților sunt într-adevăr „auzite”, adică examinate conform

normelor de procedură de către tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 impune

„tribunalului” obligația de a proceda la o examinare efectivă a mijloacelor,

argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia

pertinența”.

CEDO nu își propune să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi

concrete și efective (cauza Artico v. Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr.

37, p. 16, paragraful 33). Astfel, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură

obligația legală de a motiva hotărârea luată și de a argumenta respingerea cererii

sale, dreptul său la un proces echitabil fiind lezat. Dreptul de a fi auzit, prin urmare,

13

a fost încălcat, or dreptul în cauză include nu doar posibilitatea de a aduce argumente

instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse,

ceea ce nu a fost îndeplinit de instanța de apel.

În consecință, Colegiul, verificând conținutul deciziei contestate, în raport cu

materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de apel,

s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a considerat

aplicabile speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și

probelor administrate în cadrul judecării pricinii pe care se întemeiază concluziile

privitoare la aceste circumstanțe și fără a indica motivele pentru care argumentele

invocate în cererea de apel nu au fost reținute. Mai mult, nici nu au fost supuse

aprecierii.

Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur

și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți. Mai mult, hotărârea

trebuie să se fondeze pe lege, trebuie să rezolve, într-o maniera certă, explicit sau

implicit, toate cererile invocate de părți, conform principiului nr. 6 al Recomandării

nr. 5 din 1984, adoptată la de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, privind

principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, ceea

ce în speță lipsește.

Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO,

motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu

atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care

judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare vor atrage casarea ei.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la

judecarea pricinii în instanțele ierarhic inferioare nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de SA

„Deservire” și a casa integral decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii civile la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma

argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția

adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de

judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii, probele

administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

14

Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ”Deservire”.

Se casează decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți, adoptată în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni

”Deservire” împotriva lui Cervac Vitali cu privire la demolarea construcției,

înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății prin demolarea gardului și încasarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea pricinii la

rejudecare în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

15