2rh-199/16 — obligarea demolării construcției neautorizate

prima instanță: D. Bosîu dosar nr.2rh-199/16

instanța de apel: G. Vavrin, T. Dimitriadi, I.Dănăilă

instanța de recurs: Iu. Sîrcu, Iu. Bejeneru, N.Craiu,

M. Pitic, T. Chișca-Doneva

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire depusă de către Smolinschii Alexei,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Smolinschii Alexei

împotriva Mariei Roșca, intervenient accesoriu Inspecția Teritorială în Construcții

,,Sud”, or. Cahul cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, prin care a fost

admis recursul declarat de către Roșca Maria, casată decizia Curții de Apel Cahul din

03 noiembrie 2015 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă,

constată:

La 23 iulie 2014, Smolinschii Alexei a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Mariei Roșca, intervenient accesoriu Inspecția Teritorială în Construcții

,,Sud”, or. Cahul cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate.

În motivarea acțiunii a indicat că la 26 aprilie 2013, de către agentul constatator

al Inspectoratului Principal de Stat al Inspecției Teritoriale în Construcții ,,Sud”, or.

Cahul a fost întocmit procesul-verbal seria AA nr. 0000816 în privința Mariei Roșca,

precum că a executat lucrări de construcție a balconului cu dimensiunile 6,0 X 1,6 m,

amplasat pe str. Constantin Negruzzi 135/3, or. Cahul, în lipsa autorizației de

construcție.

Susține reclamantul că temei pentru depunerea cererii de chemare în judecată a

servit faptul că prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 04 decembrie 2013 prin care,

Roșca Maria, a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art.

179 Cod contravențional, însă procedura de atragere la contravenție administrativă a

fost încetată pe motivul survenirii termenului de prescripție, care a devenit definitivă

și irevocabilă.

Astfel, afirmă că construcția este neautorizată și construită cu încălcarea

prevederilor legii privind calitatea în construcții, precum și cu încălcarea SNIP-lui,

deoarece distanța dintre fereastra apartamentului său și a construcției în cauză este

mai mică de un metru.

Insistă că Roșca Maria a efectuat o construcție ilegală chiar lîngă geamul

apartamentului său, din care considerent nu permite ca aerul să pătrundă în locuința

sa, din care cauză a apărut mucegai și umiditate a pereților apartamentului.

La fel, invocă că pîrîta pentru efectuarea construcției neautorizate a demolat

sistemul de ventilare a aerului din subsolul clădirii.

Solicită obligarea Mariei Roșca să demoleze lucrările de construcție

neautorizată a balconului cu dimensiunile în plan de 6 x1,60 m, amplasat pe str.

Constantin Negruzzi 135/3, or. Cahul.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 23 iunie 2015, acțiunea a fost admisă,

fiind obligată Roșca Maria să demoleze construcția neautorizată - balconul cu

dimensiunile în plan de 6 x 1,60 m, amplasat pe str. Constantin Negruzzi 135/3, or.

Cahul.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 03 noiembrie 2015, a fost respins apelul

declarat de către Roșca Maria și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 05 februarie 2016, Roșca Maria a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, a fost admis recursul

declarat de către Roșca Maria, casată decizia instanței de apel și hotărîrea primei

instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă.

La 23 august 2016, Smolinshii Alexei a depus cererea de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, solicitînd admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și menținerea deciziei instanței de apel,

pe care o consideră legală și întemeiată.

Drept temei al cererii de revizuire invocă prevederile art. 449 lit. e) CPC, care

admite declararea revizuirii în cazul în care, s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea,

sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea

hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere, reținînd în acest sens precum că,

instanța de recurs a concluzionat că balconul a fost construit în anul 1994, în temeiul

autorizației Primăriei or. Cahul din 14 octombrie 1994 nr.531/1, iar acest act

administrativ nu a fost contestat, totodată, instanța de fond și de apel, soluționînd

problema drepturilor Primăriei privind autorizarea lucrărilor de construcție, nu a

antrenat Primăria în proces ca persoana interesată.

Afirmă că concluzia instanței de recurs nu corespunde realității, luînd ca probă

veridică poziția recurentei, deoarece în cauză a fost dovedit certitudine că lucrările

anexei la balcon, dar nu balconul au fost începute în anul 1996 cu dimensiunile de

6,0x1,60 m. fără autorizația Primăriei or. Cahul.

În acest sens invocă că conform hotărîrii judecătoriei Cahul din 04 decembrie

2013, arhitector-șef al or. Cahul, Arseni Ion, a declarat că la cererea Măriei Roșca,

celei din urmă i-a fost prezentată o circulară, cum ar fi trebuit să se efectueze

reconstrucția balconului, însă această circulară nu este echivalentă cu un act juridic

eliberat de Primăria or. Cahul.

În afară de aceasta, relatează că intimata a primit circulara la 14 octombrie

1994 nr.531/1, însă instanța de r ecurs deja a decis că balconul a fost construit în anul

1994.

La fel, menționează că în hotărîrea irevocabilă a instanței de judecată din 04

decembrie 2013 s-a stabilit că în anul 1996 Roșea Măria a început efectuarea

lucrărilor asupra balconului în lipsa autorizației de construcție, iar finisarea lucrărilor

a avut loc în anul 2011.

Consideră că circulara nu constituie ca un act juridic și nu necesită să fie

contestat în instanța de contencios administrativ și de asemenea instanțele ierarhic

inferioare au aplicat Legi care trebuiau să fie aplicate, deoarece reconstrucția

balconului s-a efectuat în perioada cînd Legile aplicate erau în vigoare.

La 13 septembrie 2016, în adresa intimatei Roșca Maria a fost expediată spre

cunoștință copia prezentei cereri de revizuire cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

La 23 septembrie 2016 Roșca Maria a depus referință la cererea de revizuire, în

care a invocat caracterul neîntemeiat al acesteia și a solicitat respingerea ei ca fiind

inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că în susținerea cererii de revizuire Snolinschii Alexei

invocă ca temei de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016

prevederile art. 449 lit. e) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a

anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au

servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție remarcă că deși revizuentul face referire la art. 449 lit. e) CPC, în

motivarea cererii de revizuire nu a adus nici un argument care ar indica la anularea

ori modificarea unei hotărâri, sentințe sau decizii a instanței judecătorești care au

servit drept temei pentru emiterea deciziei a cărei revizuire se cere și care ar constituit

temei de revizuire conform acestei norme.

De altfel, la elucidarea sensului corect al temeiului de la art. 449 lit. e) Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ indică faptul că, în cazul în care s-a

anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au

servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, este

important ca actul de dispoziție în cauză să devină irevocabil și ca acest act să fi stat

la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii.

Nu este suficient ca aceste acte judecătorești, care au fost anulate, să fie

prezente pur și simplu în dosar, ci să se regăsească în motivarea acestuia sau să fi fost

luat în considerare de instanța de judecată în temeiul art.123 CPC. Simplul fapt că

cineva a anexat o hotărâre judecătorească, fie ea și irevocabilă, nu înseamnă neapărat

că instanța a ținut cont de ea, atunci când a pronunțat o hotărâre judecătorească

devenită irevocabilă.

Dat fiind aceste constatări, rezultă că cele arătate de către revizuent în

susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit.

e) CPC, deoarece circumstanțele invocate au constituit și temei al cererii de chemare

în judecată înaintată de către Smolinschii Alexei în prezenta cauză, iar copia hotărîrii

Judecătoriei Cahul din 04 decembrie 2013, servind drept probă al pretențiilor

înaintate, care este anexat la materialele dosarului (f.d. 6), respectiv a constituit obiect

de studiu pe parcursul examinării cauzei, căreia i-a fost dată apreciere

corespunzătoare.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că revizuentul Smolinscii Alexei în cererea de

revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în

baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări ce

țin de fondul cauzei.

În acest context, se constată și faptul că prin revizuirea în sensul declarat se

pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei

hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și

celor internaționale.

Prin urmare, având în vedere că revizuentul Smolinschii Alexei în cererea de

revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate

solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.

6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii

procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției,

care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor

Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității

lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată

de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii (Roșca v. Moldova, citată

mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova, Eugenia și Doina Duca vs Moldova).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire

nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Smolinschii Alexei, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui a lui Smolinschii Alexei

împotriva Mariei Roșca, intervenient accesoriu Inspecția Teritorială în Construcții

,,Sud”, or. Cahul cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva