2ra-322/17 — Anularea certificatului de moștenitor și a contractului de vânzare-cumpărare

2ra-322/17 — Anularea certificatului de moștenitor și a contractului de vânzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr. 2ra-322/17

prima instanță: Judecătoria Ungheni

Judecător: Lilia Dașchevici

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Iulia Grosu

Aliona Corcenco

Dumitru Corolevschi

D E C I Z I E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru

Judecătorii: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de avocatul lui Cerevati Alexandru - Struna

Pavel și de către avocatul Iuliei Bîrzoi – Guzun Vasile,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cerevatîi Iurie,

Cerevati Alexandru, Cerevati Mihail și Cerevati Parascovia împotriva Iuliei Bîrzoi,

Coșcodan Nadejda, intervenient accesoriu notarul public Ciorbă Valentina, privind

anularea certificatului de moștenitor și a contractului de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 13 octombrie 2016, prin care au

fost respinse cererea de apel declarată de către Struna Pavel in interesele lui

Cerevatîi Iurie, Cerevati Alexandru, Cerevati Parascovia și cererea de apel declarată

de avocatul Guzun Vasile în interesele Iuliei Bîrzoi,

c o n s t a t ă:

La data de 06 noiembrie 2014, avocatul Struna Pavel a depus cerere de

chemare în judecată în interesele lui Cerevatîi Iurie, Cerevati Alexandru, Cerevati

Mihail și Cerevati Parascovia împotriva Iuliei Bîrzoi, Coșcodan Nadejda,

intervenient accesoriu notarul public Ciorbă Valentina, privind anularea

certificatului de moștenitor și a contractului de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a indicat că, în luna noiembrie anul 2012 Bîrzoi Iulia a

depus cerere de chemare în judecată privind constatarea faptului acceptării

succesiunii după decesul lui Cerevati Dumitru și Cerevati Olga, care prin hotărârea

Judecătoriei Ungheni din 11 decembrie 2012, a fost admisă.

În baza acestei hotărâri, Bîrzoi Iulia a primit certificatul de moștenitor legal,

eliberat de notarul public Valentina Ciorba, prin care și-a înregistrat dreptul de

proprietate asupra casei de locuit din s. Todirești, r. Ungheni.

1

Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare din 23 aprilie 2012,

autentificat de notarul public Ciorba Valentina, Bîrzoi Iulia a vândut bunul imobil

Nadejdei Coșcodan.

Reclamanții după ce au aflat că Bârzoi Iulia a devenit moștenitoare asupra

averii părinților și a înstrăinat casa părintească, au depus cerere de revizuire asupra

hotărârii Judecătoriei Ungheni din 11 decembrie 2012, deoarece nu au fost atrași în

proces ca persoane cointeresate, iar Bîrzoi Iulia intenționat nu a comunicat instanței

de judecată despre existența altor moștenitori legali, știind cu certitudine că va exista

un litigiu de drept și cauza data va trebui examinată în procedură generală după cum

prevede art. 280 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Cererea de revizuire a fost admisă prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 mai

2014, fiind casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 11 decembrie 2012 cu

remiterea cauzei la rejudecare. La rejudecare, prin încheierea din 09 septembrie

2014 cererea privind constatarea faptului acceptării succesiunii depusă de către

Bîrzoi Iulia a fost scoasă de pe rol, devenind irevocabilă.

Astfel, socoate că atât certificatul de moștenitor legal cât și contractual de

vânzare-cumpărare cu nr.6581 din 23 aprilie 2013, urmează a fi anulate deoarece

sunt lovite de nulitate absolută, fiind încheiate în mod fictiv, dolosiv și ilegal de

către Bîrzoi Iulia.

Solicită reclamanții, admiterea acțiunii, anularea certificatului de moștenitor

legal eliberat pe numele Iuliei Bîrzoi de către notarul public Ciorba Valentina,

declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare din 23 aprilie 2013 cu nr. 6581

autentificat de notarul public Ciorba Valentina, repunerea părților în poziția inițială,

încasarea cheltuielilor de judecată și de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2016 acțiunea a fost admisă

parțial. A fost dispusă anularea certificatului de moștenitor testamentar nr. 5450 din

01 aprilie 2013 eliberat de notarul public Valentina Ciorba. A fost respinsă cerința

privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 6581 încheiat între

Bîrzoi Iulia și Coșcodan Nadejda la 23 aprilie 2013, autentificat de notarul public

Ciorba Valentina cu repunerea părților în poziția inițială. A fost dispusă încasarea de

la Bîrzoi Iulia în beneficiul lui Cerevatîi Iurie, Cerevati Alexandru, Cerevati Mihail,

Cerevati Parascovia a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1500 lei,

cheltuieli de executare în sumă de 1067,50 lei și taxa de stat în sumă de 100 lei. A

fost respinsă cerința avocatului Guzun Vasile în interesele Iuliei Bîrzoi cu privire la

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 octombrie 2016, a fost respins apelul

declarat de Pavel Struna în interesele lui Cerevatîi Iurie, Cerevati Alexandru,

Cerevati Mihail, Cerevati Parascovia și apelul declarat de către avocatul Guzun

Vasile în interesele Iuliei Bîrzoi, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Ungheni din

20 aprilie2016.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 08 decembrie 2016,

avocatul lui Cerevati Alexandru - Struna Pavel a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 13 octombrie 2016 și

casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2016 cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care să fie declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr.

6581 din 23 aprilie 2013 cu repunerea părților în poziția inițială și încasarea

cheltuielilor de judecată.

2

În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel prin care a

fost menținută hotărârea instanței de fond este pasibilă de a fi casată deoarece nu au

fost aplicate condițiile art. 219 alin. (3) din Codul civil, care prevede că partea și

terții de bună-credință au dreptul la recuperare a prejudiciului cauzat prin actul

juridic nul.

La 27 ianuarie 2017, avocatul Iuliei Bîrzoi – V. Guzun a depus cerere de

recurs prin intermediul oficiului poștal, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 13 octombrie 2016 și a hotărârii

Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii. Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență

juridică.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel la pronunțarea

deciziei a încălcat prevederile art. 377 lit. a) din Codul de procedură civilă,

neaplicând legea care trebuia a fi aplicată.

Studiind cererile de recurs în raport cu materialele cauzei Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 24 ianuarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d.225), însă, până la examinarea recursului intimații nu au depus

referință prin care să-și exprime opinia asupra cererii de recurs.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Bălți din 13 octombrie

2016 a fost expediată în adresa părților la data de 25 noiembrie 2016, fiind

recepționată de către recurentul Cerevati Alexandru la data de 30 noiembrie 2016 iar

de către recurenta Bîrzoi Iulia la data de 02 decembrie 2016, fapt confirmat prin

avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.207-208).

Prin urmare instanța de recurs constată că, recursurile depuse de Cerevati

Alexandtu și Birzoi Iulia au fost declarate în interiorul termenului de două luni.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2017, recursul

declarat de avocatul lui Cerevati Alexandru - Struna Pavel și de către avocatul Iuliei

Bîrzoi – Guzun Vasile împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din13 octombrie

2016, s-au considerat admisibile.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

3

de Justiție consideră cererile de recurs ca fiind neîntemeiate și care urmează a fi

respinse cu menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din 13 octombrie 2016, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu

recurs.

În conformitate cu art. 130 din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța

judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind

admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței

unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța

constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține

corespund realității.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Potrivit art. 241 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. În motivare se indică

circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

După cum reiese din actele cauzei, Cerevatîi Iurie, Cerevati Alexandru,

Cerevati Mihail și Cerevati Parascovia sunt copiii soților Cerevati Olga și Cerevati

Dumitru. Potrivit extrasului de pe actul de căsătorie nr.5, Cerevati Dumitru și

Cerevati Olga s-au aflat în căsătorie începând cu 24 mai 1957. Conform

certificatelor de deces, Cerevati Olga a decedat la 24 aprilie 1980, iar Cerevati

Dumitru a decedat la 25 aprilie 2011 (f.d.10-12).

Prin testamentul din 23 martie 2011, Cerevati Dumitru a testat nepoatei sale

Bîrzoi Iulia casa de locuit împreună cu construcțiile accesorii și terenul aferent

amplasat în s. Todirești. r-ul Ungheni (f.d.49).

Deoarece Bîrzoi Iulia nu s-a adresat la notar în termenul prevăzut de lege

pentru a primi certificatul de moștenitor testamentar, ultima s-a adresat instanței de

judecată, iar prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 11 decembrie 2012 s-a

constatat faptul acceptării succesiunii asupra patrimoniului succesoral rămas după

decesul lui Cerevati Olga de către Cerevati Dumitru Gheorghe prin intrarea în

posesie a bunurilor succesorale.

Astfel, la 01 aprilie 2013, de către notarul public Valentina Ciorba, a fost

eliberat certificatul de moștenitor testamentar pe numele Iuliei Bîrzoi.

4

La data de 23 aprilie 2013 prin contractul de vânzare-cumpărare, Bîrzoi Iulia

a vândut bunurile ce îi aparțin în baza certificatului de moștenitor testamentar din 01

aprilie 2013, iar Coșcodan Nadejda a cumpărat și și-a înregistrat dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile (f.d.24-26, 59).

Ulterior, hotărârea Judecătoriei Ungheni din 11 decembrie 2012 prin care a

fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Bîrzoi Iulia și în baza căreia a

fost eliberat certificatul de moștenitor testamentar, a fost casată prin decizia Curții

de Apel Bălți din 14 mai 2014, cauza fiind trimisă la rejudecare (f.d.19-22).

La rejudecare, prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 09 septembrie 2014,

cererea de chemare în judecată a Irinei Bîrzoi cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii, examinată în procedura specială, în temeiul art. 280 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, a fost scoasă de pe rol din motiv că s-a constatat un

litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești. Această încheiere nu

a fost contestată de către părți.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, instanțele ierarhic inferioare corect au

concluzionat că, deși reclamanții și reprezentantul acestora au invocat nulitatea

certificatului de moștenitor testamentar în baza art.221 alin. (2) Cod civil, nu a fost

dovedită prin probe pertinente, concludente și nu a fost constatată existența

condițiilor prevăzute de acest articol, deoarece actul juridic simulat este încheiat de

părți pentru a da terților impresia creării unei situații juridice diferite de cea reală,

consemnată într-un act secret, încheiat concomitent și nedivulgat terților, fapt care la

caz nu a fost stabilit. Suplimentar se menționează că nici una din părți nu obiectează

asupra legalității testamentului întocmit de Cerevati Dumitru.

Cât privește anularea certificatului de moștenitor testamentar din 01 aprilie

2013 se menționează că, în urma anulării hotărârii Judecătoriei Ungheni din 11

decembrie 2012, a survenit efectul legal al nulității prevăzut de art. 219 alin. (1) din

Codul civil, potrivit căruia actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din

momentul încheierii. Dacă din conținutul său rezultă că poate înceta numai pentru

viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor (f.d.19-22).

Astfel, referitor la cerința privind declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare nr. 6581 din 23 aprilie 2013, încheiat între Bîrzoi Iulia și Coșcodan

Nadejda, autentificat de notarul public Valentina Ciorba, se menționează că la caz

sunt aplicabile prevederile art. 307 alin. (1) din Codul civil, potrivit căruia este

considerată posesor de bună-credință persoana care posedă legitim sau care se poate

considera îndreptățită să posede în urma unei examinări diligente, necesare în

raporturile civile, a temeiurilor îndreptățirii sale. Buna-credință este prezumată.

Sânt irelevante afirmațiile recursului vis-a-vis de faptul că la momentul

încheierii contractului de vânzare-cumpărare, Bîrzoi Iulia nu avea dreptul să

înstrăineze aceste bunuri, deoarece la 23 aprilie 2013, ultima dispunea atât de

testament cât și de certificatul de moștenitor testamentar.

Acest lucru încă odată confirmă că Coșcodan Nadejda este dobânditor de

bună credință, fapt confirmat și de reclamanți, care au indicat pe tot parcursul

examinării cauzei, că careva pretenții față de cumpărătorul Coșcodan Nadejda nu au.

În asemenea circumstanțe și având în vedere faptul că, de către instanțele

ierarhic inferioare au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele pricinii și

nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul Civil și de

5

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

respinge recursurile declarate de avocatul lui Cerevati Alexandru - Struna Pavel și

de către avocatul Iuliei Bîrzoi – Guzun Vasile, cu menținerea deciziei Curții de Apel

Bălți din 13 octombrie 2016.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se resping recursurile declarate de avocatul lui Cerevati Alexandru - Struna

Pavel și de către avocatul Iuliei Bîrzoi – Guzun Vasile.

Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 13 octombrie 2016, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Cerevatîi Iurie, Cerevati Alexandru,

Cerevati Mihail și Cerevati Parascovia împotriva Iuliei Bîrzoi, Coșcodan Nadejda,

intervenient accesoriu notarul public Ciorbă Valentina, privind anularea

certificatului de moștenitor și a contractului de vânzare-cumpărare.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii: Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6