2ra-1910/19 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1910/19 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1910/19
Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central, judecător – R. Costru
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan
Î N C H E I E R E
27 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Dumitru Mardari
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Cerevati, Iurie
Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile
Lupu,
în cauza civilă la cererea înaintată de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail
Cerevati și Parascovia Cerevati către Iulia Bîrzoi cu privire la încasarea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel depusă de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail
Cerevati și Parascovia Cerevati, fiind menținută hotărârea din 08 aprilie 2019 a
Judecătoriei Ungheni, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 18 aprilie 2018, Cerevati Alexandru, Cerevatîi Iurie, Cerevati Mihail și
Cerevati Parascovia s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei
Bîrzoi cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au indicat că, Cerevati
Alexandru, Cerevatîi Iurie, Cerevati Mihail și Cerevati Parascovia, sunt feciorii lui
Cerevati Dumitru, decedat la data de 25 aprilie 2011, iar, pârâta Iulia Bîrzoi este
nepoata lor, care la data de 11 decembrie 2012, prin hotărâre judecătorească a fost
recunoscută că ar fi acceptat patrimoniul succesoral după decesul tatălui lor -
Cerevati Dumitru, și în baza acestei hotărâri și-a perfectat certificatul de moștenitor
testamentar cu nr. 5450 din 01 aprilie 2013, eliberat de notarul Valentina Ciorbă.
Ulterior, a vândut casa obținută prin moștenire Nadejdei Coșcodan contra sumei de
3000 dolari SUA.
La 18 decembrie 2013, aflând despre această hotărâre, reclamanții au formulat o
cerere de revizuire a hotărârii din 11 decembrie 2012 a Judecătoriei Ungheni, însă
această cerere a fost respinsă.
Prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Bălți, a fost admis recursul
1
reclamanților, a fost casată încheierea din 13 februarie 2014 Judecătoriei Ungheni
de respingere a cererii de revizuire, casată hotărârea din 11 decembrie 2012 a
Judecătoriei Ungheni, cu restituirea la rejudecare a cererii formulate de Iulia Bîrzoi
privind constatarea faptului acceptării succesiunii.
Prin încheierea din 09 septembrie 2014 a Judecătoriei Ungheni, cererea Iuliei
Bîrzoi privind constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul lui Cerevati
Dumitru și Cerevati Olga a fost scoasă de pe rol, devenind irevocabilă.
Prin hotărârea din 20 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni s-a admis parțial
cererea reclamanților către Iulia Bîrzoi și Nadejda Coșcodan și s-a anulat certificatul
de moștenitor testamentar cu nr. 5450 din 01 aprilie 2013, eliberat de notarul
Valentina Ciorbă, pe numele Iuliei Bîrzoi. Această hotărâre a fost menținută prin
decizia din 13 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți și decizia din 29 martie 2017 a
Curții Supreme de Justiție.
Potrivit reclamanților, încercând soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară, au
expediat la 29 martie 2018 în adresa pârâtei o notificare, solicitând de a le restitui
suma încasată în urma înstrăinării casei părintești, această notificare, însă, a rămas
fără răspuns. Respectiv, reclamanții au hotărât a se adresa în instanța de judecată cu
o cerere, pentru a fi restabiliți în drepturile lor și a încasa prejudiciul cauzat de pârâtă.
Reieșind din cele expuse, reclamanții Cerevati Alexandru, Cerevatîi Iurie,
Cerevati Mihail și Cerevati Parascovia au solicitat încasarea din contul Iuliei Bîrzoi
a prejudiciului material în sumă de 3000 dolari SUA și a prejudiciului moral în sumă
de 50 000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 4485 lei.
Prin hotărârea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel depusă de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia
Cerevati, fiind menținută hotărârea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Ungheni,
sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, pretențiile
reclamanților cu privire la cauzarea prejudiciilor materiale și morale lor de către Iulia
Bîrzoi nu și-au găsit confirmarea pe parcursul examinării cauzei, or nu au fost
probate. Totodată, anularea certificatului de moștenitor nr. 5450 din 01 aprilie 2013
nu denotă și acțiunile pretins ilegale ale intimatei, iar nerealizarea de către reclamanți
a dreptului și a vocației succesorale, nu poate fi pusă pe seama intimatei Iulia Bîrzoi.
La 14 august 2019, Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati și
Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile Lupu, au contestat cu recurs
decizia din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare
în judecată și cererea de apel.
Astfel, recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 20
iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din din 08 aprilie 2019 a
Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să
fie admise integral pretențiile formulate în cererea de chemare în judecată.
2
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia Cerevati, prin
intermediul avocatului Vasile Lupu este neîntemeiat și urmează a fi declarat
inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 20 iunie 2019 și expediată participanților la proces la 29 iulie 2019 (f.d. 92, 93),
însă la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul
recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul
declarat împotriva deciziei din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost
înregistrat la 14 august 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură
civilă, acesta se consideră declarat în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
3
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati
și Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile Lupu.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Cerevati, Iurie
Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile
Lupu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Dumitru Mardari,
Maria Ghervas
4