2ra-1910/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-1910/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central, judecător – R. Costru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Cerevati, Iurie

Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile

Lupu,

în cauza civilă la cererea înaintată de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail

Cerevati și Parascovia Cerevati către Iulia Bîrzoi cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail

Cerevati și Parascovia Cerevati, fiind menținută hotărârea din 08 aprilie 2019 a

Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 18 aprilie 2018, Cerevati Alexandru, Cerevatîi Iurie, Cerevati Mihail și

Cerevati Parascovia s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei

Bîrzoi cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au indicat că, Cerevati

Alexandru, Cerevatîi Iurie, Cerevati Mihail și Cerevati Parascovia, sunt feciorii lui

Cerevati Dumitru, decedat la data de 25 aprilie 2011, iar, pârâta Iulia Bîrzoi este

nepoata lor, care la data de 11 decembrie 2012, prin hotărâre judecătorească a fost

recunoscută că ar fi acceptat patrimoniul succesoral după decesul tatălui lor -

Cerevati Dumitru, și în baza acestei hotărâri și-a perfectat certificatul de moștenitor

testamentar cu nr. 5450 din 01 aprilie 2013, eliberat de notarul Valentina Ciorbă.

Ulterior, a vândut casa obținută prin moștenire Nadejdei Coșcodan contra sumei de

3000 dolari SUA.

La 18 decembrie 2013, aflând despre această hotărâre, reclamanții au formulat o

cerere de revizuire a hotărârii din 11 decembrie 2012 a Judecătoriei Ungheni, însă

această cerere a fost respinsă.

Prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Bălți, a fost admis recursul

1

reclamanților, a fost casată încheierea din 13 februarie 2014 Judecătoriei Ungheni

de respingere a cererii de revizuire, casată hotărârea din 11 decembrie 2012 a

Judecătoriei Ungheni, cu restituirea la rejudecare a cererii formulate de Iulia Bîrzoi

privind constatarea faptului acceptării succesiunii.

Prin încheierea din 09 septembrie 2014 a Judecătoriei Ungheni, cererea Iuliei

Bîrzoi privind constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul lui Cerevati

Dumitru și Cerevati Olga a fost scoasă de pe rol, devenind irevocabilă.

Prin hotărârea din 20 aprilie 2016 a Judecătoriei Ungheni s-a admis parțial

cererea reclamanților către Iulia Bîrzoi și Nadejda Coșcodan și s-a anulat certificatul

de moștenitor testamentar cu nr. 5450 din 01 aprilie 2013, eliberat de notarul

Valentina Ciorbă, pe numele Iuliei Bîrzoi. Această hotărâre a fost menținută prin

decizia din 13 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți și decizia din 29 martie 2017 a

Curții Supreme de Justiție.

Potrivit reclamanților, încercând soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară, au

expediat la 29 martie 2018 în adresa pârâtei o notificare, solicitând de a le restitui

suma încasată în urma înstrăinării casei părintești, această notificare, însă, a rămas

fără răspuns. Respectiv, reclamanții au hotărât a se adresa în instanța de judecată cu

o cerere, pentru a fi restabiliți în drepturile lor și a încasa prejudiciul cauzat de pârâtă.

Reieșind din cele expuse, reclamanții Cerevati Alexandru, Cerevatîi Iurie,

Cerevati Mihail și Cerevati Parascovia au solicitat încasarea din contul Iuliei Bîrzoi

a prejudiciului material în sumă de 3000 dolari SUA și a prejudiciului moral în sumă

de 50 000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 4485 lei.

Prin hotărârea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia

Cerevati, fiind menținută hotărârea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Ungheni,

sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, pretențiile

reclamanților cu privire la cauzarea prejudiciilor materiale și morale lor de către Iulia

Bîrzoi nu și-au găsit confirmarea pe parcursul examinării cauzei, or nu au fost

probate. Totodată, anularea certificatului de moștenitor nr. 5450 din 01 aprilie 2013

nu denotă și acțiunile pretins ilegale ale intimatei, iar nerealizarea de către reclamanți

a dreptului și a vocației succesorale, nu poate fi pusă pe seama intimatei Iulia Bîrzoi.

La 14 august 2019, Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati și

Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile Lupu, au contestat cu recurs

decizia din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare

în judecată și cererea de apel.

Astfel, recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 20

iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din din 08 aprilie 2019 a

Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să

fie admise integral pretențiile formulate în cererea de chemare în judecată.

2

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia Cerevati, prin

intermediul avocatului Vasile Lupu este neîntemeiat și urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 20 iunie 2019 și expediată participanților la proces la 29 iulie 2019 (f.d. 92, 93),

însă la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 14 august 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

3

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Alexandru Cerevati, Iurie Cerevatîi, Mihail Cerevati

și Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile Lupu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Cerevati, Iurie

Cerevatîi, Mihail Cerevati și Parascovia Cerevati, prin intermediul avocatului Vasile

Lupu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Maria Ghervas

4