2ra-156/17 — declararea nulității testamentului, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, constatarea faptului acceptării succesiunii

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-156/17 Judecător: A. Catană Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu D E C I Z I E 22 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Ion Druță examinând recursul declarat de către Novosiolova Galina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrca Elena împotriva Galinei Novosiolova, intervenient accesoriu notarul public Kiseliova Olga, privind declararea nulității testamentului, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Bîrca Elena, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 15 februarie 2016 și emisă hotărîre nouă, c o n s t a t ă La 26 februarie 2013, Bîrcă Elena s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Novosiolova, intervenient accesoriu notarul Kiseliova Olga, solicitînd recunoașterea nulității testamentului autentificat notarial la data de 13 septembrie 2012, prin care Serghei Bîrca, decedat la 16.09.2012, a testat averea sa - apartamentul nr. 42 din str. Drumul Viilor, 39, mun. Chișinău, Galinei Novosiolova; constatarea faptului acceptării de către Bîrca Serghei a averii succesorale rămase după decesul lui Bîrca Constantin, decedat la 07.09.2012, care constă din apartamentul nr. 42 din str. Drumul Viilor, 39, mun. Chișinău.

Ulterior, Bîrcă Elena a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat și prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către ea după decesul tatălui Bîrca Serghei Constantin, decedat la 16.09.2012 (f.d. 55-57 vol. I). În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 16 septembrie 2012, a decedat tatăl său, Bîrca Serghei, care a locuit în apartamentul nr. 42 din str. Drumul Viilor, 39, mun. Chișinău. Adresîndu-se notarului în vederea eliberării certificatului de moștenitor legal în privința averii succesorale a tatălui său, i s-a refuzat în eliberarea actului, indicându-se motivul că există un testament din numele tatălui său pe numele mătușii sale, Novosiolova Galina.

Afirmă reclamanta că, succesor de clasa I este ea, iar mătușa este succesor de clasa III și din informația de la Centrul de evidentă a actelor notariale a Ministerului Justiției despre înregistrarea testamentelor în registrul rezultă că, la data de 19 septembrie 2012 de către notarul Kiseliova Olga, la cererea Galinei Novosiolova, a fost deschis dosarul succesoral nr. 418767, în urma decesului lui Serghei Bîrca. Relevă că, notarul Kiseliova Olga a refuzat să elibereze copia testamentului, însă a comunicat că testamentul este perfectat la data de 13 septembrie 2012. Afirmă reclamanta, că tatăl său nu avea motive să o dezmoștenească, ea fiind unica fiica a decedatului, tata o iubea, și el, și bunelul spuneau la toți că apartamentul va rămâne ei.

Invocă că, avea grijă de ei și îi vizita des, iar în apartamentul tatălui său, până în prezent sunt lucrurile sale personale. Menționează că, testamentul pe numele Galinei Novosiolova, urmează a fi declarat nul, întrucât a fost întocmit cu încălcarea prevederilor legale și anume din considerentul că, testamentul a fost întocmit de către testator fără conștientizarea acțiunilor sale, în momentul întocmirii testamentului tatăl său Bîrca Serghei nu avea discernământ. Susține că, anterior, la 07 septembrie 2012, a decedat bunelul său Bîrca Constantin, care este tatăl lui Bîrca Serghei și tatăl ei era într-o stare gravă la momentul decesului bunelului, aproape nu vorbea, se mișca foarte greu, era slab de tot, n-a fost în stare măcar să-1 petreacă pe tatăl său decedat Constantin Bîrca până la scară.

Consideră reclamanta că, Novosiolova Galina, după înmormântarea lui Bîrca Constantin, decedat la 07 septembrie 2012, și cu două zile pînă la decesul lui Bîrca Serghei, profitând de faptul că, Bîrca Serghei se afla într-o stare fizică și psihică grea, care îl lipsea de capacitatea de a înțelege acțiunile sale și a dirija cu ele, nu putea reacționa cu discernământ, l-a impus să întocmească un testament pe numele său, or, tatăl Bîrca Serghei consuma frecvent băuturi alcoolice și în cele mai multe situații se afla sub influența acestora, a stat la evidență și a primit tratament la Dispensarul Narcologic. Explică că, acesta s-a tratat de boală canceroasă, folosea medicamente stupefiante, care îl împiedicau să-și dea seama de acțiunile pe care le făcea la întocmirea testamentului, cu atât mai mult să aprecieze efectele juridice ale acțiunilor lor.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 februarie 2016, s-a respins integral, ca fiind nefondată, acțiunea Elenei Bîrca către Novosiolova Galina privind nulitatea testamentului nr. 3249 din 13.09.2012 din numele lui Bîrca Serghei, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după decesul tatălui Bîrca Serghei și constatarea faptului acceptării succesiunii de către Bîrca Serghei după decesul tatălui Bîrca Constantin. S-a încasat din contului Elena Bîrca, în beneficiul Galinei Novosiolova suma de 24 620 (douăzeci și patru mii patru sute douăzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, a fost admis apelul declarat de reprezentantul apelantei Bîrca Elena, avocatul Hriplivaia Valentina și apelanta Bîrca Elena, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 15 februarie 2016 și s-a adoptat o nouă hotărâre prin care: -S-a admis integral cererea de chemare în judecată intentată de Bîrca Elena către Novosiolova Galina și notarul public Kiseliova Olga privind nulitatea testamentului nr. 3249 din 13.09.2012 din numele lui Bîrca Serghei, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după decesul tatălui Bîrca Serghei și constatarea faptului acceptării succesiunii de către Bîrca Serghei după decesul tatălui Bîrca Constantin; -S-a declarat nul testamentului nr. 3249 din 13.09.2012, întocmit din numele lui Bîrca Serghei pe numele Galinei Novosiolova și autentificat de notarul public Kiseliova Olga; -S-a prelungit termenul de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după decesul la 16 septembrie 2012 a tatălui ei Bîrca Serghei; -S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Bîrca Serghei după decesul la 07 septembrie 2012 a tatălui lui Bîrca Constantin; -S-a încasat din contul Galinei Novosiolova în beneficiul Elenei Bîrca cheltuielile de judecată în sumă totală de 10 924 (zece mii nouă sute douăzeci și patru), constituite din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 lei, suma de 3 849 pentru expertiză grafoscopică și suma de 2 075 cu titlu de taxă de stat pentru instanța de apel.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 05 decembrie 2016, în termenul prevăzut de lege, Novosiolova Galina prin intermediul avocatului Balan Angela (mandat nr. 1003029) a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept material. Concluzia este una arbitrară, contrară prevederilor legale, probelor și circumstanțelor de fapt din materialele cauzei civile date, fiind violat dreptul fundamental de proprietate a recurentei.

La 27 ianuarie 2017, Bîrca Elena prin intermediul avocatului Hriplivaia Valentina a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia ca fiind inadmisibil. La 31 ianuarie 2017, notarul public Kiseliova Olga a prezentat referință la recursul declarat de Novosiolova Galina, solicitînd admiterea acestuia ca fiind întemeiat. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2017, recursul depus de Novosiolova Galina a fost declarat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără prezenta părților.

Examinând motivele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și referințele prezentate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Colegiul menționează că conform materialelor dosarului, la 03 octombrie 1995, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare (transmitere-primire), în rezultatul căruia Bîrca Constantin, Bîrca Olga și Bîrca Serghei au devenit coproprietari al apartamentului nr. 42 din str. Drumul Viilor, 49, mun. Chișinău, dreptul de proprietate fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 20.08.2003. La data de 16 august 2006, a decedat Bîrca Olga, iar la data de 20 februarie 2007, notarul privat Elena Constantinescu a emis un certificat cu privire la dreptul de proprietate asupra cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie, potrivit căruia a atestat că cetățenilor, Bîrca Serghei, Bîrca Constantin și Bîrca Olga (decedată la 16.08.2006), le aparține dreptul de proprietate la câte 1/3 cotă parte fiecăruia din bunul proprietatea comună în devălmășie.

La data de 28 februarie 2007, certificatul respectiv a fost înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile, iar la 26 martie 2007, notarul privat Elena Constantinescu a emis certificat de moștenitor legal, potrivit căruia, moștenitor al averii defunctei Bîrca Olga a devenit soțul ei Bîrca Constantin, certificatul de moștenitor legal fiind la fel înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile la data de 28 martie 2007. Materialele dosarului atestă și faptul că Bîrca Constantin, a decedat la data de 07 septembrie 2012 în or. Chișinău, iar fiul acestuia Bîrca Serghei, născut la 29 august 1958, a decedat la data de 16 septembrie 2012, la fel în or. Chișinău. Totodată, conform certificatului de naștere anexat la materialele cauzei, se atestă că Bîrca Elena, născută la 19 iunie 1994, este fiica defunctului Bîrca Serghei (f.d.

7 vol. I). În acest sens, Colegiul menționează că în speță, activul succesoral îl constituie apartamentul nr. 42 din str. Drumul Viilor, 49, mun. Chișinău, nr. cadastral 010021111801042, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 20 august 2003. Conform art. 1500 alin. (1) Cod civil al RM, în cazul succesiunii legale, moștenitori cu drept de cotă egală sânt: a) de clasa I - descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea. Totodată, conform art. 1499 alin. (1) Cod civil al RM moștenirea legală, adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege, se aplică în cazul în care: a) cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că prin testamentul autentificat notarial la notarul public Olga Kiseliova cu nr. 3249 la 13.09.2012, Bîrca Serghei i-a testat toată averea sa Galinei Novosiolova, născută la 08 decembrie 1951 (f.d. 47 vol. I), iar moștenitorul legal Bîrca Elena a contestat legalitatea acestui testament, invocând lipsa de discernământ a testatorului la momentul întocmirii actului notarial. Ulterior, a fost înaintată cerere de concretizare a cerințelor, prin care temei de nulitate s-a invocat faptul că testamentul nu a fost semnat de testatorul Bîrca Serghei.

Suplimentar, a fost înaintată o solicitare cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după decesul tatălui său Bîrca Serghei decedat la 16 septembrie 2012. Colegiul menționează că, prin raportul de expertiză nr. 298 din 18 februarie 2014 dispus de instanța de fond, s-a constatat că semnăturile din cele două exemplare a testamentului din numele lui Bîrca Serghei, datat cu 13 septembrie 2012, autentificat și înregistrat de notarul public Olga Kiseliova au fost executate de una și aceiași persoană, de către însuși Bîrca Serghei. Prin raportul de expertiză nr. 584 din 17 aprilie 2015 s-a constatat, că semnăturile îi aparțin lui Bîrca Serghei, fiind efectuare în stare de boală.

În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind neîntemeiate argumentele reclamantei-intimat conform cărora testamentul nu a fost semnat de testatorul Bîrca Serghei, în situația în care prin expertiza dispusă s-a constatat contrariul. Cu referire la pretinsa lipsă de discernământ a testatorului Bîrca Serghei la momentul întocmirii actului notarial, invocat de către fiica acestuia - Bîrca Elena, Colegiul menționează că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că testatorul Bîrca Serghei la data de 13 septembrie 2012 nu putea acționa cu discernământ, respectiv, de către instanța de fond justificat au fost respinse aceste argumente din considerentele ce urmează: Conform prevederilor art. 225 Cod civil al RM, actul juridic încheiat de o persoană cu capacitate de exercițiu deplină într-un moment în care nu putea să conștientizeze acțiunile sale ori să le dirijeze poate fi declarat nul de instanța de judecată.

În sensul prezentului articol, Colegiul menționează că nulitatea actului juridic poate fi solicitată în cazul în care se va demonstra că o parte era lipsită de discernământ, adică nu avea facultatea de a pătrunde, de a judeca și a aprecia lucrurile la justa lor valoare, sau nu era în stare să înțeleagă sensul acțiunilor sale sau să le dirijeze. Respectiv, cauzele care pot genera asemenea stare a persoanei pot fi de diferită natură, acestea neavând importantă juridică, în situația în care legislatorul nu lea prevăzut expres. Astfel, potrivit art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Potrivit art. 130 Cod de procedură civilă al RM, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. În acest context, Colegiul menționează că conform raportului de constatare medico-legală nr. 1806 din 27 septembrie 2012, moartea lui Bîrca Serghei a survenit în rezultatul insuficienței cardio-vasculare acute, ca urmare a infarctului miocardic acut, instalat pe fundal de boală ischemică a inimii, ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverite histopatologic.

Potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală post mortem nr. 218f/f- 2015 din 03 noiembrie 2015, comisia de expertiză a constatat că Bîrca Serghei Constantin pe parcursul vieții de careva maladie psihică cronică nu a suferit, însă în ultima perioadă de viață, inclusiv pe data de 13 septembrie 2012, Bîrca Serghei a manifestat tulburări psihice severe sub formă de astenie pronunțată, provocată de complexul maladiilor somatice cronice (cardiopatie ischemică, arterioscleroza vaselor cerebrale, cancer al laringelui, hepatită toxică). În instanța de judecată, expertul Elena Mardari a concretizat că în stare de tulburare psihică severă, Bîrca Serghei s-a aflat în ultimele 2-3 luni până la semnarea testamentului și în timpul semnării testamentului.

Totodată, conform cartelei medicale a defunctului Bîrca Serghei Constantin, la data de 04 august 2012 a fost consultat de către medicul de serviciu, care a stabilit: „acuză la slăbiciune generală..., dureri în regiunea membrilor inferioare și a epigastrului...”. La 08 august 2012 medicul de familie la domiciliu a stabilit: „acuză slăbiciune generală, oboseală, dereglări de somn. De 2 ani pacientul n-a fost în sector, nu s-a adresat după ajutor medical la medicul de familie, a făcut chemarea de serviciu. Starea generală medie”. În aceiași ordine de idei, pe parcursul examinării pricinii au fost interogați în calitate de martori: Furduiu Dumitru, Jelezcov Igor, Bîrcă Vladlena, Cominenco Dumitru, Vozniuc Gheorghina și Roitburg Cezar.

Sintetizând aceste declarații, Colegiul menționează că conform acestora, Bîrca Serghei, până la decesul său, fizic era slăbit dar înțelegea și conștientiza acțiunile. Colegiul reține ca fiind relevant la caz și faptul că, în ziua întocmirii testamentului, defunctul Bîrca Serghei a mai solicitat legalizarea a două procuri de reprezentare a intereselor, iar cererea de întocmire a testamentului a fost scrisă personal de către acesta (f.d. 33 vol. 2), conform căreia a solicitat întocmirea testamentului în favoarea mătușii sale Novosiolova Galina.

Cu referire la probatoriul respectiv a cauzei, Colegiul menționează că în rezultatul aprecierii probelor, instanța de fond, a reflectat în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe, și anume care atestă că Bîrca Serghei, până la decesul său, fizic era slăbit dar înțelegea și conștientiza acțiunile, și respectiv temeiurile de respingere a probelor care atestă contrariu și anume raportului de expertiză psihiatrico-legală post mortem nr. 218f/f-2015 din 03.11.2015, în strică conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă al RM, din considerentele ce urmează: Concluzia experților psihiatri, vine în contradicție cu întreg materialul probator și anume declarațiile martorilor, explicațiile notarului în fața căruia s-a prezentat Bîrca Serghei, fiind liniștit, conștient și semnând un șir de acte notariale, concluziile medicului de serviciu și a medicului de familie din 04 august 2012 și respectiv din 08 august 2012, care au stabilit slăbiciuni generale, și nicidecum tulburare psihică severă.

Colegiul menționează că instanța de fond întemeiat a constatat că expertiza psihiatrico-legală post mortem nr. 218f/f-2015 din 03 noiembrie 2015, a fost efectuată cu încălcarea cadrului legal, mai mult ca atât conține concluzii contradictorii si calificări eronate, având în vedere următoarele: Capacitatea de exercițiu constituie o stare de drept, pe când discernământul este o stare de fapt, astfel încât, persoana are capacitate de exercițiu deplină, însă în rezultatul unor împrejurări (de obicei de ordin psihic sau mental) întru-n moment nu poate conștientiza acțiunile sale cât și a dirija cu acestea. Conform expertizei respective, cât și declarațiilor expertului în instanța de judecată, doar existența unei astenii pronunțate a servit temei de a concluziona asupra lipsei capacității de discernământ la momentul semnării testamentului.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 1086 din 23.06.2000 activitatea în domeniul expertizei judiciare se desfășoară în baza principiilor legalității, independenței, obiectivității și plenitudinii cercetărilor efectuate. În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (4) al aceleiași legi, expertiza medico-legală se efectuează de către Centrul de Medicină Legală de pe lângă Ministerul Sănătății, în baza regulamentului aprobat de Guvern, iar expertiza psihiatrico-legală se efectuează în unitățile medico-sanitare din sistemul Ministerului Sănătății Potrivit Clasificatorului Internațional al Maladiilor (CIM), astenia este o oboseală fiziologică care se manifestă întru-n mod intens și prelungit în timp. Astfel, astenia nu se regăsește în compartimentele bolilor psihice sau mentale, care pot influența capacitatea de discernământ a persoanei.

În acest sens, expertul a explicat instanței, că în activitatea sa se folosesc de acest clasificator, însă el nu este obligatoriu, fiind obligatoriu doar un regulament intern, care nu este opozabil terților în condițiile legii. Potrivit ordinului Ministerului Sănătății al RM nr. 381 din 24.08.1995, Clasificatorului Internațional al Maladiilor (CIM) este obligatoriu pentru utilizare, în vederea clasificării și codificării unitare a bolilor la nivelul tuturor instituțiilor medico-sanitare. Spitalul Clinic de Psihiatrie este o instituție medico-sanitară din cadrul Ministerului Sănătății al RM și toate ordinile Ministerului Sănătății al RM sânt obligatorii. În acest context, Colegiul reține că expertul Elena Mardari, în ședință de judecată, nu a putut explica instanței de fond legătura de cauzalitate între maladia „asteniei pronunțată” și bolile psihice și mentale, starea psihică severă, constatată la Bîrca Serghei doar drept rezultat al asteniei pronunțate.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează că, este relevant la caz și faptul că expertul nu a putut aduce explicații cum s-a ajuns la concluzia că defunctul Bîrca Serghei anume la 13 septembrie 2012, când a semnat testamentul nu avea facultatea de a pătrunde, de a judeca și a aprecia lucrurile la justa lor valoare, sau nu era în stare să înțeleagă sensul acțiunilor sale sau să le dirijeze, nu au fost determinate cauzele care au generat asemenea stare a persoanei doar decât constatarea asteniei, care conform dicționarului explicativ este o slăbire generală a organismului, aceasta traducându-se printr-o stare de oboseală, care poate antrena insuficiențe funcționale multiple.

Concluzionând, Colegiul reține că instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia că raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie, post-mortem nr. 218 f/f- 2015, contravine cadrului normativ ce reglementează modul de stabilire a lipsei capacității de discernământ a persoanei, mai mult ca atât, acest raport de expertiză post mortem vine în contradicție cu întreg materialul probatoriu. Conform art. 1523 alin. (1) Cod civil al RM „Dacă moștenitorul a decedat după deschiderea succesiunii și până la acceptarea moștenirii, dreptul de a primi cotă succesorală trece la moștenitorii săi (transmisia succesorală). Succesorii moștenitorului decedat trebuie să accepte moștenirea în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare.

Dacă acest termen este mai mic de 3 luni, el se prelungește până la 3 luni.” Cu referire la solicitările reclamantei-intimatei Bîrca Elena privind constatarea faptului acceptării de către Bîrca Serghei a averii rămase după decesul lui Bîrca Constantin, cât și prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către ea după decesul tatălui Bîrca Serghei Constantin, Colegiul menționează că acestea sunt la fel neîntemeiate, în situația în care s-a constatat legalitatea testamentului lui Bîrca Serghei, care a decedat în termen de opțiune succesorală după decesul tatăl lui Bîrca Constantin, iar dreptul de a primi cota succesorală a trecut la succesorul testamentar Novosiolova Galina, respectiv Bîrca Elena nu are calitate de moștenitor.

Având în vedere cele expuse mai sus, Colegiul califică decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 ca fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material menționate anterior, urmând a fi casată, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 februarie 2016 prin care s-a respins integral, ca fiind nefondată acțiunea Elenei Bîrca împotriva Galinei Novosiolova privind nulitatea testamentului nr. 3249 din 13.09.2012 din numele lui Bîrca Serghei, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după decesul tatălui Bîrca Serghei și constatarea faptului acceptării succesiunii de către Bîrca Serghei după decesul tatălui Bîrca Constantin. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Novosiolova Galina.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 și se menține hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 februarie 2016, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrca Elena împotriva Galinei Novosiolova, intervenient accesoriu notarul public Kiseliova Olga, privind declararea nulității testamentului, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și constatarea faptului acceptării succesiunii. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Mariana Pitic Ion Druță