2ra-156/17 — declararea nulității testamentului, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, constatarea faptului acceptării succesiunii

2ra-156/17 — declararea nulității testamentului, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, constatarea faptului acceptării succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-156/17

Judecător: A. Catană

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

D E C I Z I E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas,

Mariana Pitic, Ion Druță

examinând recursul declarat de către Novosiolova Galina,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrca Elena

împotriva Galinei Novosiolova, intervenient accesoriu notarul public Kiseliova

Olga, privind declararea nulității testamentului, prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii și constatarea faptului acceptării succesiunii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de Bîrca Elena, casată hotărîrea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 15 februarie 2016 și emisă hotărîre nouă,

c o n s t a t ă

La 26 februarie 2013, Bîrcă Elena s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Galinei Novosiolova, intervenient accesoriu notarul Kiseliova

Olga, solicitînd recunoașterea nulității testamentului autentificat notarial la data

de 13 septembrie 2012, prin care Serghei Bîrca, decedat la 16.09.2012, a testat

averea sa - apartamentul nr. 42 din str. Drumul Viilor, 39, mun. Chișinău, Galinei

Novosiolova; constatarea faptului acceptării de către Bîrca Serghei a averii

succesorale rămase după decesul lui Bîrca Constantin, decedat la 07.09.2012, care

constă din apartamentul nr. 42 din str. Drumul Viilor, 39, mun. Chișinău.

Ulterior, Bîrcă Elena a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a

solicitat și prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către ea după

decesul tatălui Bîrca Serghei Constantin, decedat la 16.09.2012 (f.d. 55-57 vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 16 septembrie 2012, a

decedat tatăl său, Bîrca Serghei, care a locuit în apartamentul nr. 42 din str.

Drumul Viilor, 39, mun. Chișinău.

Adresîndu-se notarului în vederea eliberării certificatului de moștenitor legal

în privința averii succesorale a tatălui său, i s-a refuzat în eliberarea actului,

indicându-se motivul că există un testament din numele tatălui său pe numele

mătușii sale, Novosiolova Galina.

Afirmă reclamanta că, succesor de clasa I este ea, iar mătușa este succesor

de clasa III și din informația de la Centrul de evidentă a actelor notariale a

Ministerului Justiției despre înregistrarea testamentelor în registrul rezultă că, la

data de 19 septembrie 2012 de către notarul Kiseliova Olga, la cererea Galinei

Novosiolova, a fost deschis dosarul succesoral nr. 418767, în urma decesului lui

Serghei Bîrca.

Relevă că, notarul Kiseliova Olga a refuzat să elibereze copia testamentului,

însă a comunicat că testamentul este perfectat la data de 13 septembrie 2012.

Afirmă reclamanta, că tatăl său nu avea motive să o dezmoștenească, ea fiind

unica fiica a decedatului, tata o iubea, și el, și bunelul spuneau la toți că

apartamentul va rămâne ei. Invocă că, avea grijă de ei și îi vizita des, iar în

apartamentul tatălui său, până în prezent sunt lucrurile sale personale.

Menționează că, testamentul pe numele Galinei Novosiolova, urmează a fi

declarat nul, întrucât a fost întocmit cu încălcarea prevederilor legale și anume din

considerentul că, testamentul a fost întocmit de către testator fără conștientizarea

acțiunilor sale, în momentul întocmirii testamentului tatăl său Bîrca Serghei nu

avea discernământ.

Susține că, anterior, la 07 septembrie 2012, a decedat bunelul său Bîrca

Constantin, care este tatăl lui Bîrca Serghei și tatăl ei era într-o stare gravă la

momentul decesului bunelului, aproape nu vorbea, se mișca foarte greu, era slab

de tot, n-a fost în stare măcar să-1 petreacă pe tatăl său decedat Constantin Bîrca

până la scară.

Consideră reclamanta că, Novosiolova Galina, după înmormântarea lui Bîrca

Constantin, decedat la 07 septembrie 2012, și cu două zile pînă la decesul lui

Bîrca Serghei, profitând de faptul că, Bîrca Serghei se afla într-o stare fizică și

psihică grea, care îl lipsea de capacitatea de a înțelege acțiunile sale și a dirija cu

ele, nu putea reacționa cu discernământ, l-a impus să întocmească un testament pe

numele său, or, tatăl Bîrca Serghei consuma frecvent băuturi alcoolice și în cele

mai multe situații se afla sub influența acestora, a stat la evidență și a primit

tratament la Dispensarul Narcologic.

Explică că, acesta s-a tratat de boală canceroasă, folosea medicamente

stupefiante, care îl împiedicau să-și dea seama de acțiunile pe care le făcea la

întocmirea testamentului, cu atât mai mult să aprecieze efectele juridice ale

acțiunilor lor.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 februarie 2016, s-a

respins integral, ca fiind nefondată, acțiunea Elenei Bîrca către Novosiolova

Galina privind nulitatea testamentului nr. 3249 din 13.09.2012 din numele lui

Bîrca Serghei, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca

Elena după decesul tatălui Bîrca Serghei și constatarea faptului acceptării

succesiunii de către Bîrca Serghei după decesul tatălui Bîrca Constantin. S-a

încasat din contului Elena Bîrca, în beneficiul Galinei Novosiolova suma de

24 620 (douăzeci și patru mii patru sute douăzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, a fost admis

apelul declarat de reprezentantul apelantei Bîrca Elena, avocatul Hriplivaia

Valentina și apelanta Bîrca Elena, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 15 februarie 2016 și s-a adoptat o nouă hotărâre prin care:

-S-a admis integral cererea de chemare în judecată intentată de Bîrca Elena

către Novosiolova Galina și notarul public Kiseliova Olga privind nulitatea

testamentului nr. 3249 din 13.09.2012 din numele lui Bîrca Serghei, prelungirea

termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după decesul tatălui

Bîrca Serghei și constatarea faptului acceptării succesiunii de către Bîrca Serghei

după decesul tatălui Bîrca Constantin;

-S-a declarat nul testamentului nr. 3249 din 13.09.2012, întocmit din numele

lui Bîrca Serghei pe numele Galinei Novosiolova și autentificat de notarul public

Kiseliova Olga;

-S-a prelungit termenul de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după

decesul la 16 septembrie 2012 a tatălui ei Bîrca Serghei;

-S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Bîrca Serghei după

decesul la 07 septembrie 2012 a tatălui lui Bîrca Constantin;

-S-a încasat din contul Galinei Novosiolova în beneficiul Elenei Bîrca

cheltuielile de judecată în sumă totală de 10 924 (zece mii nouă sute douăzeci și

patru), constituite din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 lei, suma de

3 849 pentru expertiză grafoscopică și suma de 2 075 cu titlu de taxă de stat

pentru instanța de apel.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 05 decembrie 2016, în termenul

prevăzut de lege, Novosiolova Galina prin intermediul avocatului Balan Angela

(mandat nr. 1003029) a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că

instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele

de drept material. Concluzia este una arbitrară, contrară prevederilor legale,

probelor și circumstanțelor de fapt din materialele cauzei civile date, fiind violat

dreptul fundamental de proprietate a recurentei.

La 27 ianuarie 2017, Bîrca Elena prin intermediul avocatului Hriplivaia

Valentina a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitînd

declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

La 31 ianuarie 2017, notarul public Kiseliova Olga a prezentat referință la

recursul declarat de Novosiolova Galina, solicitînd admiterea acestuia ca fiind

întemeiat.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 01 februarie 2017, recursul depus de Novosiolova Galina a fost

declarat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără

prezenta părților.

Examinând motivele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și referințele prezentate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat,

care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează:

În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și

în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Colegiul menționează că conform materialelor dosarului, la 03 octombrie

1995, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare (transmitere-primire), în

rezultatul căruia Bîrca Constantin, Bîrca Olga și Bîrca Serghei au devenit

coproprietari al apartamentului nr. 42 din str. Drumul Viilor, 49, mun. Chișinău,

dreptul de proprietate fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de

20.08.2003.

La data de 16 august 2006, a decedat Bîrca Olga, iar la data de 20 februarie

2007, notarul privat Elena Constantinescu a emis un certificat cu privire la dreptul

de proprietate asupra cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie, potrivit

căruia a atestat că cetățenilor, Bîrca Serghei, Bîrca Constantin și Bîrca Olga

(decedată la 16.08.2006), le aparține dreptul de proprietate la câte 1/3 cotă parte

fiecăruia din bunul proprietatea comună în devălmășie.

La data de 28 februarie 2007, certificatul respectiv a fost înregistrat în

Registrul Bunurilor Imobile, iar la 26 martie 2007, notarul privat Elena

Constantinescu a emis certificat de moștenitor legal, potrivit căruia, moștenitor al

averii defunctei Bîrca Olga a devenit soțul ei Bîrca Constantin, certificatul de

moștenitor legal fiind la fel înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile la data de

28 martie 2007.

Materialele dosarului atestă și faptul că Bîrca Constantin, a decedat la data

de 07 septembrie 2012 în or. Chișinău, iar fiul acestuia Bîrca Serghei, născut la

29 august 1958, a decedat la data de 16 septembrie 2012, la fel în or. Chișinău.

Totodată, conform certificatului de naștere anexat la materialele cauzei, se

atestă că Bîrca Elena, născută la 19 iunie 1994, este fiica defunctului Bîrca

Serghei (f.d. 7 vol. I).

În acest sens, Colegiul menționează că în speță, activul succesoral îl

constituie apartamentul nr. 42 din str. Drumul Viilor, 49, mun. Chișinău, nr.

cadastral 010021111801042, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de

20 august 2003.

Conform art. 1500 alin. (1) Cod civil al RM, în cazul succesiunii legale,

moștenitori cu drept de cotă egală sânt: a) de clasa I - descendenții (fiii și fiicele

celui ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei

înfiați), soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce

a lăsat moștenirea.

Totodată, conform art. 1499 alin. (1) Cod civil al RM moștenirea legală,

adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege, se

aplică în cazul în care: a) cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că prin testamentul

autentificat notarial la notarul public Olga Kiseliova cu nr. 3249 la 13.09.2012,

Bîrca Serghei i-a testat toată averea sa Galinei Novosiolova, născută la 08

decembrie 1951 (f.d. 47 vol. I), iar moștenitorul legal Bîrca Elena a contestat

legalitatea acestui testament, invocând lipsa de discernământ a testatorului la

momentul întocmirii actului notarial.

Ulterior, a fost înaintată cerere de concretizare a cerințelor, prin care temei

de nulitate s-a invocat faptul că testamentul nu a fost semnat de testatorul Bîrca

Serghei. Suplimentar, a fost înaintată o solicitare cu privire la prelungirea

termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca Elena după decesul tatălui

său Bîrca Serghei decedat la 16 septembrie 2012.

Colegiul menționează că, prin raportul de expertiză nr. 298 din 18 februarie

2014 dispus de instanța de fond, s-a constatat că semnăturile din cele două

exemplare a testamentului din numele lui Bîrca Serghei, datat cu 13 septembrie

2012, autentificat și înregistrat de notarul public Olga Kiseliova au fost executate

de una și aceiași persoană, de către însuși Bîrca Serghei. Prin raportul de

expertiză nr. 584 din 17 aprilie 2015 s-a constatat, că semnăturile îi aparțin lui

Bîrca Serghei, fiind efectuare în stare de boală.

În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind neîntemeiate argumentele

reclamantei-intimat conform cărora testamentul nu a fost semnat de testatorul

Bîrca Serghei, în situația în care prin expertiza dispusă s-a constatat contrariul.

Cu referire la pretinsa lipsă de discernământ a testatorului Bîrca Serghei la

momentul întocmirii actului notarial, invocat de către fiica acestuia - Bîrca Elena,

Colegiul menționează că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că testatorul

Bîrca Serghei la data de 13 septembrie 2012 nu putea acționa cu discernământ,

respectiv, de către instanța de fond justificat au fost respinse aceste argumente din

considerentele ce urmează:

Conform prevederilor art. 225 Cod civil al RM, actul juridic încheiat de o

persoană cu capacitate de exercițiu deplină într-un moment în care nu putea să

conștientizeze acțiunile sale ori să le dirijeze poate fi declarat nul de instanța de

judecată.

În sensul prezentului articol, Colegiul menționează că nulitatea actului

juridic poate fi solicitată în cazul în care se va demonstra că o parte era lipsită de

discernământ, adică nu avea facultatea de a pătrunde, de a judeca și a aprecia

lucrurile la justa lor valoare, sau nu era în stare să înțeleagă sensul acțiunilor sale

sau să le dirijeze. Respectiv, cauzele care pot genera asemenea stare a persoanei

pot fi de diferită natură, acestea neavând importantă juridică, în situația în care

legislatorul nu lea prevăzut expres.

Astfel, potrivit art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu dispune altfel.

Potrivit art. 130 Cod de procedură civilă al RM, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de

probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura

lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii

probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele

concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum

și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind

veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele

pe care le conține corespund realității.

În acest context, Colegiul menționează că conform raportului de constatare

medico-legală nr. 1806 din 27 septembrie 2012, moartea lui Bîrca Serghei a

survenit în rezultatul insuficienței cardio-vasculare acute, ca urmare a infarctului

miocardic acut, instalat pe fundal de boală ischemică a inimii, ce se confirmă prin

datele necropsiei și adeverite histopatologic.

Potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală post mortem nr. 218f/f-

2015 din 03 noiembrie 2015, comisia de expertiză a constatat că Bîrca Serghei

Constantin pe parcursul vieții de careva maladie psihică cronică nu a suferit, însă

în ultima perioadă de viață, inclusiv pe data de 13 septembrie 2012, Bîrca Serghei

a manifestat tulburări psihice severe sub formă de astenie pronunțată, provocată

de complexul maladiilor somatice cronice (cardiopatie ischemică, arterioscleroza

vaselor cerebrale, cancer al laringelui, hepatită toxică). În instanța de judecată,

expertul Elena Mardari a concretizat că în stare de tulburare psihică severă, Bîrca

Serghei s-a aflat în ultimele 2-3 luni până la semnarea testamentului și în timpul

semnării testamentului.

Totodată, conform cartelei medicale a defunctului Bîrca Serghei Constantin,

la data de 04 august 2012 a fost consultat de către medicul de serviciu, care a

stabilit: „acuză la slăbiciune generală..., dureri în regiunea membrilor inferioare și

a epigastrului...”. La 08 august 2012 medicul de familie la domiciliu a stabilit:

„acuză slăbiciune generală, oboseală, dereglări de somn. De 2 ani pacientul n-a

fost în sector, nu s-a adresat după ajutor medical la medicul de familie, a făcut

chemarea de serviciu. Starea generală medie”.

În aceiași ordine de idei, pe parcursul examinării pricinii au fost interogați în

calitate de martori: Furduiu Dumitru, Jelezcov Igor, Bîrcă Vladlena, Cominenco

Dumitru, Vozniuc Gheorghina și Roitburg Cezar. Sintetizând aceste declarații,

Colegiul menționează că conform acestora, Bîrca Serghei, până la decesul său,

fizic era slăbit dar înțelegea și conștientiza acțiunile.

Colegiul reține ca fiind relevant la caz și faptul că, în ziua întocmirii

testamentului, defunctul Bîrca Serghei a mai solicitat legalizarea a două procuri

de reprezentare a intereselor, iar cererea de întocmire a testamentului a fost scrisă

personal de către acesta (f.d. 33 vol. 2), conform căreia a solicitat întocmirea

testamentului în favoarea mătușii sale Novosiolova Galina.

Cu referire la probatoriul respectiv a cauzei, Colegiul menționează că în

rezultatul aprecierii probelor, instanța de fond, a reflectat în hotărâre motivele

concluziilor sale privind admiterea unor probe, și anume care atestă că Bîrca

Serghei, până la decesul său, fizic era slăbit dar înțelegea și conștientiza acțiunile,

și respectiv temeiurile de respingere a probelor care atestă contrariu și anume

raportului de expertiză psihiatrico-legală post mortem nr. 218f/f-2015 din

03.11.2015, în strică conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă

al RM, din considerentele ce urmează:

Concluzia experților psihiatri, vine în contradicție cu întreg materialul

probator și anume declarațiile martorilor, explicațiile notarului în fața căruia s-a

prezentat Bîrca Serghei, fiind liniștit, conștient și semnând un șir de acte

notariale, concluziile medicului de serviciu și a medicului de familie din 04

august 2012 și respectiv din 08 august 2012, care au stabilit slăbiciuni generale, și

nicidecum tulburare psihică severă.

Colegiul menționează că instanța de fond întemeiat a constatat că expertiza

psihiatrico-legală post mortem nr. 218f/f-2015 din 03 noiembrie 2015, a fost

efectuată cu încălcarea cadrului legal, mai mult ca atât conține concluzii

contradictorii si calificări eronate, având în vedere următoarele:

Capacitatea de exercițiu constituie o stare de drept, pe când discernământul

este o stare de fapt, astfel încât, persoana are capacitate de exercițiu deplină, însă

în rezultatul unor împrejurări (de obicei de ordin psihic sau mental) întru-n

moment nu poate conștientiza acțiunile sale cât și a dirija cu acestea.

Conform expertizei respective, cât și declarațiilor expertului în instanța de

judecată, doar existența unei astenii pronunțate a servit temei de a concluziona

asupra lipsei capacității de discernământ la momentul semnării testamentului.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 1086 din 23.06.2000 activitatea în domeniul

expertizei judiciare se desfășoară în baza principiilor legalității, independenței,

obiectivității și plenitudinii cercetărilor efectuate.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (4) al aceleiași legi, expertiza

medico-legală se efectuează de către Centrul de Medicină Legală de pe lângă

Ministerul Sănătății, în baza regulamentului aprobat de Guvern, iar expertiza

psihiatrico-legală se efectuează în unitățile medico-sanitare din sistemul

Ministerului Sănătății

Potrivit Clasificatorului Internațional al Maladiilor (CIM), astenia este o

oboseală fiziologică care se manifestă întru-n mod intens și prelungit în timp.

Astfel, astenia nu se regăsește în compartimentele bolilor psihice sau mentale,

care pot influența capacitatea de discernământ a persoanei. În acest sens, expertul

a explicat instanței, că în activitatea sa se folosesc de acest clasificator, însă el nu

este obligatoriu, fiind obligatoriu doar un regulament intern, care nu este opozabil

terților în condițiile legii.

Potrivit ordinului Ministerului Sănătății al RM nr. 381 din 24.08.1995,

Clasificatorului Internațional al Maladiilor (CIM) este obligatoriu pentru utilizare,

în vederea clasificării și codificării unitare a bolilor la nivelul tuturor instituțiilor

medico-sanitare. Spitalul Clinic de Psihiatrie este o instituție medico-sanitară din

cadrul Ministerului Sănătății al RM și toate ordinile Ministerului Sănătății al RM

sânt obligatorii.

În acest context, Colegiul reține că expertul Elena Mardari, în ședință de

judecată, nu a putut explica instanței de fond legătura de cauzalitate între maladia

„asteniei pronunțată” și bolile psihice și mentale, starea psihică severă, constatată

la Bîrca Serghei doar drept rezultat al asteniei pronunțate.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează că, este relevant la caz și faptul că

expertul nu a putut aduce explicații cum s-a ajuns la concluzia că defunctul Bîrca

Serghei anume la 13 septembrie 2012, când a semnat testamentul nu avea

facultatea de a pătrunde, de a judeca și a aprecia lucrurile la justa lor valoare, sau

nu era în stare să înțeleagă sensul acțiunilor sale sau să le dirijeze, nu au fost

determinate cauzele care au generat asemenea stare a persoanei doar decât

constatarea asteniei, care conform dicționarului explicativ este o slăbire generală

a organismului, aceasta traducându-se printr-o stare de oboseală, care poate

antrena insuficiențe funcționale multiple.

Concluzionând, Colegiul reține că instanța de fond întemeiat a ajuns la

concluzia că raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie, post-mortem nr.

218 f/f- 2015, contravine cadrului normativ ce reglementează modul de stabilire a

lipsei capacității de discernământ a persoanei, mai mult ca atât, acest raport de

expertiză post mortem vine în contradicție cu întreg materialul probatoriu.

Conform art. 1523 alin. (1) Cod civil al RM „Dacă moștenitorul a decedat

după deschiderea succesiunii și până la acceptarea moștenirii, dreptul de a primi

cotă succesorală trece la moștenitorii săi (transmisia succesorală). Succesorii

moștenitorului decedat trebuie să accepte moștenirea în partea rămasă din

termenul stabilit pentru acceptare. Dacă acest termen este mai mic de 3 luni, el se

prelungește până la 3 luni.”

Cu referire la solicitările reclamantei-intimatei Bîrca Elena privind

constatarea faptului acceptării de către Bîrca Serghei a averii rămase după decesul

lui Bîrca Constantin, cât și prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de

către ea după decesul tatălui Bîrca Serghei Constantin, Colegiul menționează că

acestea sunt la fel neîntemeiate, în situația în care s-a constatat legalitatea

testamentului lui Bîrca Serghei, care a decedat în termen de opțiune succesorală

după decesul tatăl lui Bîrca Constantin, iar dreptul de a primi cota succesorală a

trecut la succesorul testamentar Novosiolova Galina, respectiv Bîrca Elena nu are

calitate de moștenitor.

Având în vedere cele expuse mai sus, Colegiul califică decizia Curții de

Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 ca fiind emisă cu aplicarea eronată a

normelor de drept material menționate anterior, urmând a fi casată, cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 februarie 2016 prin care s-a

respins integral, ca fiind nefondată acțiunea Elenei Bîrca împotriva Galinei

Novosiolova privind nulitatea testamentului nr. 3249 din 13.09.2012 din numele

lui Bîrca Serghei, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de către Bîrca

Elena după decesul tatălui Bîrca Serghei și constatarea faptului acceptării

succesiunii de către Bîrca Serghei după decesul tatălui Bîrca Constantin.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Novosiolova Galina.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 și se

menține hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 februarie 2016,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrca Elena

împotriva Galinei Novosiolova, intervenient accesoriu notarul public Kiseliova

Olga, privind declararea nulității testamentului, prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii și constatarea faptului acceptării succesiunii.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Mariana Pitic

Ion Druță