2ra-1650/17 — Declararea nulitătii actelor juridice, declararea persoanei ca succesor nedemn

Dosarul nr. 2ra–1650/17

Instanța de fond: R. Țurcanu

Instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Radu Constantin,

În cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Radu Constantin către Radu Nicolae și Radu Tatiana, intervenient accesoriu

notarul public Mihailic Olga cu privire la anularea testamentului și acțiunea

reconvențională depusă de Radu Nicolae și Radu Tatiana către Radu Constantin,

intervenient accesoriu Radu Serghei, cu privire la declararea ca succesor nedemn,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Radu Nicolae și Radu Tatiana, casată parțial

hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 mai 2016 în partea admiterii

acțiunii inițiale și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care

acțiunea inițială a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 27 noiembrie 2014, Radu Constantin s-a adresat cu o cerere de

chemare în judecată către Radu Nicolae și Radu Tatiana, intervenient accesoriu

notarul public Mihailic Olga, solicitând declararea nulității testamentului nr. 1062,

întocmit la data de 20 aprilie 2009 de către Radu Eugenia, decedată la data de 25

martie 2013, pe numele pârâților Radu Nicolae și Radu Tatiana și autentificat de

notarul public Mihailic Olga.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 25 martie 2013 a fost înregistrat

de către OSC mun. Chișinău, cu nr. 1229, certificatul de deces a defunctei Radu

Eugenia. În timpul vieții sale, defuncta, în temeiul hotărârii Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 11 noiembrie 2004, a devenit proprietară a 1/3 cotă-parte ideală

din apartamentul nr. XX, amplasat pe str. XXXX, mun. Chișinău. În conformitate

cu hotărârea nominalizată, au fost recunoscuți proprietari a câte 1/3 cotă-parte din

apartament, doi feciori ai defunctei și anume, Radu Constantin și Radu Sergiu.

La fel, reclamantul a indicat că, la biroul notarial a aflat că de către notarul

Mihailic Olga, la data de 20 aprilie 2009, a fost întocmit testamentul cu nr. 1062,

semnat de către defuncta Radu Evghenia, prin care aceasta a testat întreaga sa

avere pârâților Radu Tatiana și Radu Nicolae.

În opinia lui Radu Constantin, pârâții au profitat de starea de sănătate a

defunctei și au determinat-o să consimtă la încheierea unui astfel de act, or, la data

semnării testamentului defuncta Radu Eugenia nu vedea de mai bine de șase ani,

iar acest fapt este confirmat în extrasul medical eliberat de Centrul Medical de

Familie sectorul Botanica din data de 05.05.2009. Medicul oftalmolog a stabilit

XXXX. Având în vedere starea de sănătate a Radu Evgheniei, în testament este

indicat că, defuncta Radu Evghenia, în prezența notarului, a citit și a semnat acest

testament, fapt care în realitate nu putea avea loc din cauza stării de sănătate a

persoanei.

Totodată, reclamantul a menționat că pârâții Radu Tatiana și Radu Nicolae

niciodată nu au îngrijit de defuncta Radu Evghenia, nu i-au procurat

medicamentele necesare și nici nu participau la achitarea serviciilor comunale.

Toate cheltuielile sus indicate erau suportate de către Radu Constantin, iar acest

fapt poate fi confirmat inclusiv prin procesul-verbal de ridicare a mijloacelor

bănești din 18.07.2013, întocmit de executorul judecătoresc Nelea Sărătură, prin

care se atestă faptul că Radu Constantin a achitat suma necesară, inclusiv pentru

defuncta Radu Eugenia.

Ulterior, la data de 09 martie 2015, Radu Nicolae și Radu Tatiana au înaintat

cerere de chemare în judecată reconvențională către Radu Constantin, intervenient

accesoriu Radu Serghei, solicitând repunerea în termenul de procedură pentru

înaintarea acțiunii și declararea lui Radu Constantin ca succesor nedemn al masei

succesorale rămase după decesul defunctei Radu Evghenia, cu decăderea din

dreptul de succesor.

În motivarea acțiunii au indicat că, în anul 2004 Radu Constantin, cu rea-

credință și viclenie, a însușit banii din vânzarea apartamentului ce a aparținut

mamei lor Radu Evghenia, lui Radu Serghei și altor copii ai săi, bani cu care a

procurat imobilul litigios, situat pe str. XXXX, mun. Chișinău, inițial înregistrând

dreptul de proprietate doar pe numele său, procedând imoral față de mama lor.

Au menționat reclamanții că, în 2004, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău, contractul de vânzare-cumpărare eliberat pe numele lui Radu

Constantin a fost anulat, bunul imobil fiind recunoscut ca proprietate în devălmășie

pe numele lui Radu Constantin, Radu Oxana, soția acestuia, Radu Evghenia și

Radu Serghei, un alt frate al reclamanților.

Au mai indicat reclamanții că în timpul vieții, Radu Constantin nu a avut grijă

de mama lor Radu Evghenia, aceasta locuind la reclamanți și fiind chiar

înregistrată la medicul de familie de pe adresa lor, deoarece în ultimii ani a fost

bolnavă și a stat și în spital, reclamanții având grijă de ea.

La data de 23 martie 2013 mama lor, Radu Evghenia a decedat, iar masa de

pomenire și toate cheltuielile legate de înmormântare au fost suportate de aceștia.

După decesul mamei, Radu Constantin a luat cheile de la casă, interzicându-le să

se apropie de casa mamei lor, la fel, punând piedici în realizarea ultimei voințe a

mamei lor, de intrare în posesia moștenirii lăsate prin testament, refuzând să le

prezinte fraților certificatul de deces al defunctei în original. Aceste acțiuni imorale

ale pârâtului în privința voinței defunctei Radu Evghenia, în opinia reclamanților

pe acțiunea reconvențională, îl privează de dreptul de a pretinde la averea

succesorală, fiind necesară recunoașterea acestuia ca succesor nedemn.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 mai 2016 acțiunea

lui Radu Constantin a fost admisă și s-a declarat nul testamentul întocmit la data de

30 aprilie 2009 de către defuncta Radu Evghenia, autentificat de notarul Mihailic

Olga cu nr. 1062 din 30 aprilie 2009, înregistrat în registrul notarial cu nr. 16 și s-a

încasat, în mod solidar, din contul lui Radu Nicolae și Radu Tatiana, în beneficiul

lui Radu Constantin cheltuieli sub formă de taxă de stat în sumă de 150 lei, suma

de 80 lei pentru citarea martorilor și 1170 lei pentru efectuarea expertizei. Cererea

reconvențională depusă de Radu Nicolae și Radu Tatiana a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, a fost admisă cererea

de apel depusă de Radu Nicolae și Radu Tatiana, casată parțial hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 mai 2016 în partea admiterii acțiunii

inițiale și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea

inițială a fost respinsă. În rest hotărârea s-a menținut.

La data de 02 iunie 2017, Radu Constantin a depus cerere de recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului declarat, Radu Constantin a invocat că instanța de

apel la pronunțarea deciziei a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material

și norme de drept procedural.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Radu Constantin, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Radu Constantin, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Radu Constantin.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Radu Constantin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari

Copia corespunde originalului

Judecător Svetlana Filincova