2ri-101/17 — privind validarea popririi

2ri-101/17 — privind validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2ri-101/17

prima instanță – M. Ciugureanu

Curtea de Apel Chișinău

D E C I Z I E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței Valentina Clevadî

judecători Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Ion Druță

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Marian Bucătaru în interesele

societății cu răspundere limitată ”Almos-Com”,

în cadrul procesului de insolvabilitate a societății cu răspundere limitată ”Osiris

Com”,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 prin care s-a

admis cererea administratorului procesului de insolvabilitate a societății cu

răspundere limitată ”Osiris Com”, Palade Dionisie cu privire la validarea popririi

societății cu răspundere limitată ”Osiris Com” față de terțul poprit societatea cu

răspundere limitată ”Almos Com” și s-a validat poprirea față de terțul poprit societate

cu răspundere limitată ”Almos Com” și s-a încasat de la terțul poprit în beneficiul

societății cu răspundere limitată ”Osiris Com” suma de 530 609,64 lei cu titlul de

datorie,

c o n s t a t ă:

La 26 aprilie 2016 societatea cu răspundere limitată ”Osiris Com” a depus

cerere de validare a popririi în cadrul procesului de insolvabilitate a societății cu

răspundere limitată ”Osiris-Com” prin care a solicitat validarea popririi cu privire la

încasarea forțată din contul terțului poprit a societății cu răspundre limitată ”Almos-

Com” în favoarea societății cu răspundere limitată ”Osiris-Com” a datoriei în sumă

de 530 609,64 lei.

În motivarea cererii a indicat că, în baza facturilor fiscale, de la 01 ianuarie

2010 pînă la 04 decembrie 2012, societatea cu răspundere limitată ”Almos-Com” a

primit de la societatea cu răspundere limitată ”Osiris-Com” valori de mărfuri

materiale în sumă de 1 836 164,45 lei.

Pînă la momentul înaintării cererii, societatea cu răspundere limitată ”Almos-

Com” nu a achitat costul mărfurilor, astfel suma datoriei constituie 530 609,64 lei.

1

La 23 septembrie 2013 prin hotărârea Curții de Apel Chișinău s-a constatat

insolvabilitatea societății cu răspundere limitată ”Osiris-Com” și s-a intentat procesul

de insolvabilitate față de această întreprindere.

În temeiul art. 126 din Legea insolvabilității, administratorul insolvabilității

societății cu răspundere limitată ”Osiris-Com” la 24 noiembrie 2014 și la 16

noiembrie 2015 a expediat în adresa debitorului societatea cu răspundere limitată

”Almos-Com” o somație privind achitarea datoriei în sumă de 530 609,64 lei cu

solicitatea de achitare a sumelor pe conturile bancare ale societății cu răspundere

limitată ”Osiris-Com”.

Debitorul, societatea cu răspundere limitată ”Almos-Com” a fost somată cu

privire la înființarea popririi, însă notificarea a rămas fără răspuns, cu toate că timp de

5 zile terțul poprit este obligat să plătească direct pe conturile de acumulare ori să

consemneze suma de bani societății cu răspundere limitată ”Osiris-Com”, datoria a

rămas nestinsă.

A mai invocat că, în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația de

plată ce îi revine, administratorul insolvabilității prezintă instanței de insolvabilitate,

documentele ce confirmă datoria, sesizînd instanța despre validarea popririi.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 s-a admis

cererea înaintată de adminstratorul insolvabilității societății cu răspundere limitată

”Osiris Com”, Palade Dionisie cu privire la validarea popririi societății cu răspundere

limitată ”Osiris Com” față de terțul poprit societate cu răspundere limitată ”Almos

Com” și s-a validat poprirea față de terțul poprit societate cu răspundere limitată

”Almos Com” cu încasarea de la terțul poprit, societate cu răspundere limitată

”Almos Com” în beneficiul societății cu răspundere limitată ”Osiris Com” suma de

530 609,64 lei, cu titlul de datorie.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de insolvabilitate la 22 decembrie 2016

avocatul Marian Bucătaru în interesele societății cu răspundere limitată ”Almos-

Com” a depus cerere de recurs prin care a solicitat casarea hotărârii Curții de Apel

Chișinău din 29 noiembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie

respinsă cererea de validare a popririi depusă de administratorul insolvabilității

societate cu răspundere limitată ”Osiris Com” față de terțul poprit societate cu

răspundere limitată ”Almos-Com” cu desființarea popririi.

La 10 ianuarie 2017, avocatul Marian Bucătaru în interesele societății cu

răspundere limitată ”Almos-Com” a depus cerere de recurs motivată prin care a

solicitat repunerea în termen a recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău

din 29 noiembrie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă

cererea de validare a popririi și desființată poprirea.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, despre existența hotărîrii Curții de

Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 a aflat la 22 decembrie 2016, fără a fi înștiințat

în mod legal despre ședința de judecată, fără a primi cererea de validare a popririi.

A mai menționat că, însăși societatea cu răspundere limitată ”Almos-Com” nu

a primit nici o notificare despre validarea popririi.

Totodată, au relevat că, în textul hotărârii recurate, au fost stabilite unele

inexactități, în partea ce ține de înaintarea somației de validare a popririi.

2

Respectiv, instanța de insolvabilitate indică două date: 16 iunie 2015 și 24

aprilie 2016.

În același timp, potrivit art. 126 alin. (9) din Legea insolvabilității, Palade

Dionisie urma să sesizeze instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi în

cel mult o lună din momentul expirării termenului de plată a sumei datorate, însă

termenul a expirat la 21 noiembrie 2015, cu condiția că la materialele cauzei există

confirmarea primirii somației de către societatea cu răspundere limitată ”Almos-

Com” în ziua de 16 noiembrie 2015.

Prin urmare, deoarece administratorul insolvabilității a înaintat cererea de

validare popririi la data de 26 aprilie 2016, pe cînd termenul de sesizare a expirat la

21 noiembrie 2015, respectiv, au concluzionat că, cererea de validare a popririi a fost

înaintată peste termenul stabilit de lege și urma a fi respinsă ca tardivă, și aceste

circumstanțe sunt temei suplimentar de casarea a hotărîrii judecătorești.

De asemenea, au menționat că, creanța în sumă de 530 609,64 lei, înaintată de

către societatea cu răspundere limitată ”Osiris-Com” nu este lichidă, certă și

exigibilă, deoarece nu se confirmă prin probele și argumentele invocate și

administrate, iar confirmarea acestea presupune diverse acțiuni procesuale, care

urmează a fi apreciate de către instanța de judecată.

Suplimentar au menționat că, însăși administratorul insolvabilității anterior a

insistat asupra datoriei în mărime de 202 636, 39 lei, fapt confirmat prin încheierea

irevocabilă a Curții de Apel din 23 decembrie 2014.

Prin urmare, creanța înaintată nu este lichidă, certă și exigibilă și în legătură cu

existența între părți a unui litigiu examinat de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Au mai indicat că, instanța de insolvabilitate greșit a validat poprirea deoarece

termenul de creanță a expirat, creanța fiind consituită la 01 ianuarie 2010 – 04

decembrie 2012.

În final au invocat că, instanța de insolvabilitate nu a luat în considerație

prevederile contractului de distribuție nr. 03/01K din 25 august 2010 încheiat între

societatea cu răspundere limitată ”Osiris-Com” și societatea cu răspundere limitată

”Almos-Com” și a ordonanței Procuraturii Botanica, mun. Chișinău din 30 mai 2014

de scoatere de sub urmărire penală a dlui Aliohin Oleg.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs relevă că,

dispozitivul hotărârii a fost emis de Curtea de Apel Chișinău la 29 noiembrie 2016.

Cererea de recurs nemotivat a fost depusă la 22 decembrie 2016, iar cererea de

recurs motivat a fost depusă la 03 ianuarie 2017.

În conformitate cu art. 356 Codul de procedură civilă, cererea de declarare a

insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din acest cod, cu

excepțiile și completările stabilite în legislația insolvabilității

Potrivit art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2002

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, nr. 149 din 29 iunie

2012, hotărîrile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în

3

termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute

expres de prezenta lege.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) Codul de procedură civilă, pot fi atacate cu

recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cît și

hotărârile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Luînd în considerație prevederile art. 8 din Legea insolvabilității, instanța de

recurs urmează să se expusă asupra termenul de depunerea a recursului.

Prin urmare, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 29 noiembrie

2016 societatea cu răspundere limitată ”Almost-Com”, nu s-a prezentat la ședință din

motive necunoscute instanței, deși a fost citată legal.

Potrivit scrisorii Curții de Apel Chișinău nr. 9837, copia hotărîrii motivate a

fost expediată părților la 20 decembrie 2016, deși la materialele cauzei nu este nici o

probă cu privire la recepționarea acesteia de către părți.

Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 22 decembrie 2016.

Respectiv, instanța de judecată consideră cererea de recurs depusă în termenul

prevăzut de lege și nu este necesar de repunere în termen a recursului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărîre.

Analizînd legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs, Colegiul consideră recursul drept întemeiat și care urmează a fi

admis din următoarele motive.

În acest sens, se menționează că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Curtea a reiterat că, nu este sarcina sa de a substitui instanțele judecătorești naționale

în procesul de interpretare a legislației naționale. Le revine, în primul rând,

autorităților naționale, îndeosebi instanțelor judecătorești, să soluționeze problemele

apărute la interpretarea acesteia. Acest principiu se aplică, în special, interpretării de

către instanțele judecătorești a prevederilor cu caracter procedural, cum ar fi termenul

de prescripție pentru inițierea acțiunilor judecătorești. Sarcina Curții se rezumă la

stabilirea faptului dacă efectele unei asemenea interpretări sunt compatibile cu

Convenția, în general, și cu principiul securității raporturilor juridice garantat de

articolul 6, în special (a se vedea, mutatis mutandis, Platakou v. Greece, nr. 38460/97,

§ 37, ECHR 2001-I).

În acest sens, în cauza Perez de Rada Cavanilles c. Spaniei (cererea nr.

28090/95), în care Curtea a afirmat că, stabilirea bazei legale a unei acțiuni, de către

instanța și termenele-limită pentru introducerea unei acțiuni, se numără printre

limitările permise, ale dreptului de acces la o instanță.

În cauza Popov v. Moldova (nr. 2), (nr. 19960/04, § 53, 6 decembrie 2005),

Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor pentru repunerea pârâtului în

4

termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural, instanțele naționale au

încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil.

Luînd în considerație că recurentul a invocat în cererea de recurs tardivitatea

validării popririi, instanța de recurs menționează următoarele.

În conformitate art. 126 alin. (1) și (2) din Legea insolvabilității, nr. 149 din 29

iunie 2012, sînt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și

fără numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri

mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un

terț sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi

juridice existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale

debitorului deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În

acest caz, poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la

data îndeplinirii condiției.

Poprirea se înființează prin somație a administratorului insolvabilității/

lichidatorului și se comunică terțului menționat la alin. (1) împreună cu o copie

certificată de pe hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra

debitorului.

Potrivit actului de verificare privind decontările pe perioada de la 01 ianuarie

2011 pînă la 31 martie 2016, încheiat între societatea cu răspundere limitată ”Osiris

Com” și societatea cu răspundere limitată ”Almos-Com”, societatea cu răspundere

limitată ”Almos-Com” a acumulat față de societatea cu răspundere limitată ”Osiris

Com” o datorie în sumă de 530 609, 64 lei.

Potrivit pretenției din 16 noiembrie 2015 administratorul procesului de

insolvabilitate a societății cu răspundere limitată ”Osiris-Com”, Palade Dionisie a

solicitat societății cu răspundere limitată ”Almos-Com” să achite timp de 5 zile

datoria în sumă de 530 609,64 lei, indicînd datele bancare.

Pe somație, nu este indicată adresa unde a fost expediată pretenția, însă este

indicată inscripția ”Primit la data de 17 noiembrie 2015”, administratorul societății cu

răspundere limitată ”Almos-Com” Utica Vadim, semnătura”.

De asemenea, este anexat la materialele cauzei, un extras din Registrul

corespondenței a societății cu răspundere limitată ”Osiris Com” în proces de

insolvabilitate, potrivit căruia societății cu răspundere limitată ”Almos-Com”, la

adresa mun. Chișinău, str. Alecu-Russo, 7/1, ap. 37 i-a fost expediată o scrisoare și

potrivit unui bon de plată a Poștei Moldovei, la 24 noiembrie 2014, a fost expediată

o scrisoare.

În conformitate cu art. 126 alin. (5) din Legea insolvabilității, în termen de 5

zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor – de la

scadența acestora, terțul poprit este obligat să plătească direct pe conturile de

acumulare indicate de administratorul insolvabilității/lichidator ori să consemneze

suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze

bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada către administratorul

insolvabilității/lichidator pentru a fi preluate.

Tot în acest context, art. 126 alin. (9) din Legea insolvabilității prevede că,

dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi,

5

administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la care

terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza

instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi.

Cererea de validare a popririi a fost înaintată în instanța de insolvabilitate la 26

aprilie 2016.

În acest sens, instanța de recurs menționează, că somațiile de către

administratorul insolvabilității au fost înaintate la 16 noiembrie 2015 și la 24

noiembrie 2014.

Pe somația din 16 noiembrie 2015 este inscripția, potrivit căruia

administratorul societății cu răspundere limitată ”Almos-Com” la 17 noiembrie 2015

a recepționat somația, deși alte probe de recepționare cum ar fi avizul de recepție, nu

a fost anexat la materialele cauzei.

În partea ce ține de somația expediată la 24 noiembrie 2014, instanța de recurs

menționează că, de către societatea cu răspundere limitată ”Osiris-Com” în proces de

lichidare nu a fost prezentată nici o probă cu privire la conținutul somației, cui i-a fost

expediată somația, la ce adresă și în genere dacă această somație a fost recepționată

de către recurent.

Prin urmare instanța de recurs va calcula termenul reieșind din inscripția de pe

somația din 16 noiembrie 2015 și anume din data de 17 noiembrie 2015.

În acest sens, reținem că, din momentul recepționării somației debitorul, terțul

poprit urma să achite datoria în termen de 5 zile din data recepționării adică pînă la

22 noiembrie 2015, iar în caz de neachitare societatea cu răspundere limitată ”Osiris

Com” în proces de insolvabilitate urma în termen de o lună de zile să înainteze cerere

de validare a popririi în instanța de insolvabilitate, adică pînă la 23 decembrie 2015.

Cererea de validare a popririi a fost înaintată la 26 aprilie 2016, respectiv, peste

termenul prevăzut de lege.

În cazul în care cererea de validare a popririi a fost respinsă și desființată

poprirea în temeiul încălcării de către administratorul / lichidatorul insolvabilității a

prevederilor art.126 alin. (9) din Lege – nu a sesizat instanța de judecată în cel mult o

lună de la data la care terțul poprit trebuia să execute poprirea, ultimul nu este lipsit

de dreptul de a repeta această procedură cu respectarea condițiilor stipulate în art. 126

alin. (2); (5); (9) din Lege.

De asemenea Colegiul menționează că, în conformitate cu prevederile art.116

alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, persoanele, care din motive întemeiate

au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură, pot fi repuse în termen de

către instanța. La cererea de repunere în termen se anexează probe ce demonstrează

faptul imposibilității îndeplinirii actului.

Această prevedere se încadrează în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului unde s-a reiterat, că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare

privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță ( a se vedea cauza Van Ham vs.

Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Distinct de cele relatate, se reține că termenul de o lună prevăzut de art. 126

alin. (9) din Legea insolvabilității în interiorul căruia administratorul

insolvabilității/lichidatorul poate sesiza instanța de insolvabilitate în vederea validării

6

popririi nu este un termen de prescripție, dar unul de procedură obligatoriu expres

prevăzut de lege.

Prin urmare, instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile legale ce

țin de termenul de înaintare a cererii de validare a popririi în instanța de

insolvabilitate.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 29

noiembrie 2016 este neîntemeiată, fiind adoptată cu aplicarea eronată a normelor de

drept material și urmează a fi casate, pronunțînd o nouă hotărîre de desființare a

popririi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Marian Bucătaru în interesele societății

cu răspundere limitată ”Almos-Com”.

Se casează hotărârii Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016.

Se desființează poprirea constituită de societatea cu răspundere limitată ”Osiris

Com” în proces de insolvabilitate față de terțul poprit societatea cu răspundere

limitată ”Almos Com în sumă de 530 609,64 lei, ca fiind depusă cu omiterea

termenului prevăzut la art. 126 alin. (9) din Legea insolvabilității.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Ion Druță

Dumitru Mardari

7

8