3ra-265/17 — contestarea ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

Prima instanță: Judecătoria Nisporeni Dosarul nr. 3ra-265/17 Judecător: G. Șișcanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 15 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Drumea Mihail împotriva Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului privind contestarea ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016, c o n s t a t ă La 17 mai 2016, Drumea Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova cu privire la contestarea ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că începând cu 16 iulie 2010, a activat în cadrul Serviciului Piscicol, ca inspector principal la Inspecția Piscicolă Nisporeni - Hîncești, iar prin ordinul pârâtului nr. 31-P din 15 aprilie 2016, a fost destituit din funcția. Consideră reclamantul că, ordinul de concediere nr. 31-P din 15 aprilie 2016, este ilegal și bazat pe criterii politice. Astfel susține că, până la finele anului 2015, și-a onorat atribuțiile nestingherit, fără piedici și nemulțumiri din partea autorității angajatoare. Menționează, că imediat după alegerile din vara anului 2015, a fost invitat la sediul Partidului Liberal Nisporeni, unde președintele fracțiunii teritoriale i-a solicitat să depună cerere de demisie din funcția de inspector principal de stat al Serviciului Piscicol, invocând că funcția respectivă trebuie să-i revină unuia dintre susținătorii Partidului Liberal, cu ce reclamantul nu a fost de acord.

Mai indică că în ianuarie 2016 au început brusc controalele asupra activității sale și i s-a imputat tot felul de neregularități și învinuiri deplasate. Controlul din ianuarie a culminat cu Ordinul nr. 09-P din 1 februarie 2016, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „avertisment”. La doar câteva zile a fost supus unui control, inopinat, efectuat de către directorul adjunct al Serviciului Piscicol. Mai indică reclamantul că, nici de această dată reproșurile nu au fost legate de atribuțiile sale directe ca inspector piscicol, ci de detalii administrative, logistice, cum ar fi: că telefonul ar fi deconectat, că barca de serviciu este ținută necorespunzător. A fost ridicat autoturismul de serviciu, pe motiv că ar fi în stare rea, deși niciodată nu au fost alocați bani pentru repararea acestuia.

Ulterior, la 1 martie 2016, a fost întocmit un raport cu încălcările sesizate și a fost invitat în fața Comisiei de disciplină la sediul Serviciului Piscicol pentru a da explicații. Menționează, că atât în raport, cât și în procesul-verbal al ședinței Comisiei de disciplină nr. 2 din 9 martie 2016, la pct. 3 și 5, au fost incluse și acuzele efectuate la controlul din ianuarie, pentru care deja fusese sancționat disciplinar. O altă dovadă de abuz este acuzația de la pct. 2 din același proces-verbal, precum că ar fi comis abateri de la acțiunile zilnice în perioada 8-14 februarie 2016, deși el li-a explicat că în perioada de 11-17 februarie a fost în concediu medical, fapt confirmat prin certificatul de concediu medical eliberat de Centrul de sănătate Nisporeni, iar în consecință, a fost emis ordinul nr. 15-P din 12 martie 2016, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare aspră”.

În aceeași zi a fost emis ordinul nr. 26 din 12 martie 2016 - cu privire la regimul său de lucru, deși acesta este indicat în fișa de post. Totodată, i s-a ordonat să conlucreze cu inspectorii de la Inspecția Ecologică Nisporeni și să se prezinte la sediul acestora în fiecare zi la ora 08:00. La data de 12 aprilie 2016, s-a efectuat un nou control al activității sale și i s- au imputat din nou abateri disciplinare și anume: refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu, acuzări combătute de rapoartele săptămânale îndeplinite de el și prezentate serviciului. La data de 14 aprilie 2016, a fost telefonat de directorul adjunct al Serviciului Piscicol, care 1-a invitat să discute în privat asupra cazului.

Acesta i-a propus că spre binele său ar fi indicat să depună cererea de demisie, pentru a nu-i păta carnetul de muncă, deoarece decizia privind demiterea sa este luată deja, dându-i de înțeles că este o comandă politică. Relevă că, a doua zi s-a prezentat în fața comisiei de disciplină, unde i s-a adus la cunoștință pretinsele încălcări. Reclamantul a cerut să i se acorde două zile pentru a prezenta în scris explicațiile sale asupra acuzelor ce i se aduc și au convenit să prezinte explicațiile la data de 18 aprilie 2016. Afirmă reclamantul, că la data de 16 aprilie 2016, a fost telefonat de către o persoană necunoscută, care i-a comunicat că explicațiile sale vor fi zadarnice, deoarece comisia a luat decizia încă din ziua precedentă, iar la data de 18 aprilie 2016, când a mers la sediul Serviciului Piscicol să depună explicațiile sale pentru a fi analizate, i-a fost înmânat ordinul nr. 31-P din 15 aprilie 2016 - privind destituirea sa din funcție.

Atenționează, că ordinul avea data de emitere 15 aprilie 2016, deși era deja 18 aprilie 2016, iar faptul dat, după părerea sa, confirmă că decizia a fost dinainte stabilită, iar faptul că i s-au oferit 2 zile pentru a prezenta explicații, a fost din nou o batjocură față de el. Menționează că, ordinul nr. 31-P din 15 aprilie 2016 emis de pârât, privind destituirea sa din funcție, este un ordin politic. Din respectiva decizie se disting doar niște presupuse abateri prevăzute la art. 57 al Legii nr. 158 din 04.07.2008 - cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care nu sunt temeiuri pentru destituirea din funcție a funcționarilor. Acestea trebuiau probate, constatată gravitatea lor și consecințele survenite.

Așadar, neindicarea temeiului de destituire din funcție corespunzător art. 64 al Legii, este o gravă abatere de la lege. Mai invocă reclamantul, că abaterile imputate nu sunt argumentate, nu este indicată perioada la care se face referire, care după părerea sa este un aspect foarte important, deoarece în perioada de 14-30 martie 2016 se afla în concediu medical. Nu sunt indicate care anume sarcini și atribuții de serviciu ar fi refuzat să le îndeplinească. S-a ignorant procedura legală de aplicare a sancțiunii, lipsindu-1 de dreptul de a oferi explicații, fapt ce contravine art. 59 alin. (3) al Legii nr. 158 din 04.07.2008. De fapt, invocă că s-au omis total reglementările articolului 59 al Legii menționate, care reglementează procedura de aplicare a unei sancțiuni disciplinare indicate la articolul 58 lit. b)- f). Toate aceste fapte săvârșite împotriva sa au un caracter vădit discriminatoriu.

Drept urmare, contestă și condamnă modul cum a fost destituit din funcție, recurgându-se la hărțuire și presiuni. In atare condiții, se simte pe deplin îndreptățit să conteste ordinul privind destituirea sa din funcție. Susține, că prin acțiunile conducerii Serviciului Piscicol, care au urmărit intimidarea și într-un final destituirea sa din funcție, i-a fost prejudiciată grav integritatea psihică. In ultimele trei luni în care a fost supus presiunilor, a solicitat două concedii medicale, fiind slăbit fizic și moral. A pierdut încrederea în autoritățile publice. Având la întreținere trei copii, i-a fost frică pentru viitorul lor, a simțit neputință și nedreptate. Deoarece legea permite repararea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, reclamantul apreciază afecțiunile morale suportate sub forma unei daune de 50000 lei.

Solicită reclamantul, anularea ordinului nr. 31-P din 15 aprilie 2016, privind destituirea sa din funcția publică - inspector principal al Inspecției Piscicole, sectorul Nisporeni - Hîncești; restabilirea în funcția publică - inspector principal al Inspecției Piscicole, sectorul Nisporeni - Hîncești; repararea prejudiciului moral cauzat prin destituirea sa ilegală din funcție, prin compensa bănească în sumă de 50 000 lei. La 13 iulie 2016, reclamantul Drumea Mihail a depus cerere de majorare a pretențiilor, prin care a solicitat obligarea pârâtului să-i achite plata obligatorie ce constă în salariul său lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016: -S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Drumea Mihail împotriva Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al RM privind contestarea ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă; -S-a anulat ordinul nr. 31-P din 15 aprilie 2016, privind destituirea lui Drumea Mihail, din funcția publică - inspector principal al Inspecției Piscicole, sectorul Nisporeni - Hîncești, emis de către directorul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova, Ungurean Vlad; -S-a restabilit Drumea Mihail în funcția publică - inspector principal al Inspecției Piscicole, sectorul Nisporeni -Hîncești, începând cu 15 aprilie 2016; -S-a încasat din contul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova, cu sediul în mun.

Chișinău, str. Mereni, 8, IDNO 10076001001411, în beneficiul lui Drumea Mihail, plata obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în mărime de 19 358 (nouăsprezece mii trei sute cincizeci și opt) lei; -S-a încasat din contul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, str. Mereni, 8, IDNO 10076001001411, în beneficiul lui Drumea Mihail, prejudiciul moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei; -În rest, încasarea prejudiciului moral în sumă de 40 000 lei, s-a respins. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, s-a respins, din lipsă de temei, apelul declarat de către Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu.

S-a menținut hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în instanța de judecată intentată de Drumea Mihail împotriva Serviciului Piscicol al Ministerului Mediu privind contestarea ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de muncă. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 20 ianuarie 2017, în termenul prevăzut de lege, Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu al RM a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept material și procedural. La 09 martie 2017, Drumea Mihail a prezentat referință, solicitînd respingerea recursului. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu al RM ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță