3ra-265/17 — contestarea ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

Prima instanță: Judecătoria Nisporeni Dosarul nr. 3ra-265/17

Judecător: G. Șișcanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Drumea Mihail

împotriva Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului privind contestarea

ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului și a fost

menținută hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016,

c o n s t a t ă

La 17 mai 2016, Drumea Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova cu

privire la contestarea ordinului de destituire din funcție și perceperea plății

obligatorie pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că începând cu 16 iulie 2010, a

activat în cadrul Serviciului Piscicol, ca inspector principal la Inspecția Piscicolă

Nisporeni - Hîncești, iar prin ordinul pârâtului nr. 31-P din 15 aprilie 2016, a fost

destituit din funcția.

Consideră reclamantul că, ordinul de concediere nr. 31-P din 15 aprilie 2016,

este ilegal și bazat pe criterii politice.

Astfel susține că, până la finele anului 2015, și-a onorat atribuțiile

nestingherit, fără piedici și nemulțumiri din partea autorității angajatoare.

Menționează, că imediat după alegerile din vara anului 2015, a fost invitat la

sediul Partidului Liberal Nisporeni, unde președintele fracțiunii teritoriale i-a

solicitat să depună cerere de demisie din funcția de inspector principal de stat al

Serviciului Piscicol, invocând că funcția respectivă trebuie să-i revină unuia dintre

susținătorii Partidului Liberal, cu ce reclamantul nu a fost de acord.

Mai indică că în ianuarie 2016 au început brusc controalele asupra activității

sale și i s-a imputat tot felul de neregularități și învinuiri deplasate. Controlul din

ianuarie a culminat cu Ordinul nr. 09-P din 1 februarie 2016, prin care i s-a aplicat

sancțiunea disciplinară „avertisment”. La doar câteva zile a fost supus unui control,

inopinat, efectuat de către directorul adjunct al Serviciului Piscicol.

Mai indică reclamantul că, nici de această dată reproșurile nu au fost legate de

atribuțiile sale directe ca inspector piscicol, ci de detalii administrative, logistice,

cum ar fi: că telefonul ar fi deconectat, că barca de serviciu este ținută

necorespunzător. A fost ridicat autoturismul de serviciu, pe motiv că ar fi în stare

rea, deși niciodată nu au fost alocați bani pentru repararea acestuia.

Ulterior, la 1 martie 2016, a fost întocmit un raport cu încălcările sesizate și a

fost invitat în fața Comisiei de disciplină la sediul Serviciului Piscicol pentru a da

explicații.

Menționează, că atât în raport, cât și în procesul-verbal al ședinței Comisiei de

disciplină nr. 2 din 9 martie 2016, la pct. 3 și 5, au fost incluse și acuzele efectuate

la controlul din ianuarie, pentru care deja fusese sancționat disciplinar.

O altă dovadă de abuz este acuzația de la pct. 2 din același proces-verbal,

precum că ar fi comis abateri de la acțiunile zilnice în perioada 8-14 februarie 2016,

deși el li-a explicat că în perioada de 11-17 februarie a fost în concediu medical,

fapt confirmat prin certificatul de concediu medical eliberat de Centrul de sănătate

Nisporeni, iar în consecință, a fost emis ordinul nr. 15-P din 12 martie 2016, prin

care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare aspră”.

În aceeași zi a fost emis ordinul nr. 26 din 12 martie 2016 - cu privire la

regimul său de lucru, deși acesta este indicat în fișa de post. Totodată, i s-a ordonat

să conlucreze cu inspectorii de la Inspecția Ecologică Nisporeni și să se prezinte la

sediul acestora în fiecare zi la ora 08:00.

La data de 12 aprilie 2016, s-a efectuat un nou control al activității sale și i s-

au imputat din nou abateri disciplinare și anume: refuzul nejustificat de a îndeplini

sarcinile și atribuțiile de serviciu, acuzări combătute de rapoartele săptămânale

îndeplinite de el și prezentate serviciului. La data de 14 aprilie 2016, a fost telefonat

de directorul adjunct al Serviciului Piscicol, care 1-a invitat să discute în privat

asupra cazului. Acesta i-a propus că spre binele său ar fi indicat să depună cererea

de demisie, pentru a nu-i păta carnetul de muncă, deoarece decizia privind

demiterea sa este luată deja, dându-i de înțeles că este o comandă politică.

Relevă că, a doua zi s-a prezentat în fața comisiei de disciplină, unde i s-a

adus la cunoștință pretinsele încălcări. Reclamantul a cerut să i se acorde două zile

pentru a prezenta în scris explicațiile sale asupra acuzelor ce i se aduc și au

convenit să prezinte explicațiile la data de 18 aprilie 2016.

Afirmă reclamantul, că la data de 16 aprilie 2016, a fost telefonat de către o

persoană necunoscută, care i-a comunicat că explicațiile sale vor fi zadarnice,

deoarece comisia a luat decizia încă din ziua precedentă, iar la data de 18 aprilie

2016, când a mers la sediul Serviciului Piscicol să depună explicațiile sale pentru a

fi analizate, i-a fost înmânat ordinul nr. 31-P din 15 aprilie 2016 - privind

destituirea sa din funcție.

Atenționează, că ordinul avea data de emitere 15 aprilie 2016, deși era deja 18

aprilie 2016, iar faptul dat, după părerea sa, confirmă că decizia a fost dinainte

stabilită, iar faptul că i s-au oferit 2 zile pentru a prezenta explicații, a fost din nou o

batjocură față de el.

Menționează că, ordinul nr. 31-P din 15 aprilie 2016 emis de pârât, privind

destituirea sa din funcție, este un ordin politic. Din respectiva decizie se disting

doar niște presupuse abateri prevăzute la art. 57 al Legii nr. 158 din 04.07.2008 - cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care nu sunt temeiuri

pentru destituirea din funcție a funcționarilor. Acestea trebuiau probate, constatată

gravitatea lor și consecințele survenite. Așadar, neindicarea temeiului de destituire

din funcție corespunzător art. 64 al Legii, este o gravă abatere de la lege.

Mai invocă reclamantul, că abaterile imputate nu sunt argumentate, nu este

indicată perioada la care se face referire, care după părerea sa este un aspect foarte

important, deoarece în perioada de 14-30 martie 2016 se afla în concediu medical.

Nu sunt indicate care anume sarcini și atribuții de serviciu ar fi refuzat să le

îndeplinească. S-a ignorant procedura legală de aplicare a sancțiunii, lipsindu-1 de

dreptul de a oferi explicații, fapt ce contravine art. 59 alin. (3) al Legii nr. 158 din

04.07.2008. De fapt, invocă că s-au omis total reglementările articolului 59 al Legii

menționate, care reglementează procedura de aplicare a unei sancțiuni disciplinare

indicate la articolul 58 lit. b)- f). Toate aceste fapte săvârșite împotriva sa au un

caracter vădit discriminatoriu. Drept urmare, contestă și condamnă modul cum a

fost destituit din funcție, recurgându-se la hărțuire și presiuni. In atare condiții, se

simte pe deplin îndreptățit să conteste ordinul privind destituirea sa din funcție.

Susține, că prin acțiunile conducerii Serviciului Piscicol, care au urmărit

intimidarea și într-un final destituirea sa din funcție, i-a fost prejudiciată grav

integritatea psihică. In ultimele trei luni în care a fost supus presiunilor, a solicitat

două concedii medicale, fiind slăbit fizic și moral. A pierdut încrederea în

autoritățile publice. Având la întreținere trei copii, i-a fost frică pentru viitorul lor, a

simțit neputință și nedreptate. Deoarece legea permite repararea prejudiciului moral

prin echivalent bănesc, reclamantul apreciază afecțiunile morale suportate sub

forma unei daune de 50000 lei.

Solicită reclamantul, anularea ordinului nr. 31-P din 15 aprilie 2016, privind

destituirea sa din funcția publică - inspector principal al Inspecției Piscicole,

sectorul Nisporeni - Hîncești; restabilirea în funcția publică - inspector principal al

Inspecției Piscicole, sectorul Nisporeni - Hîncești; repararea prejudiciului moral

cauzat prin destituirea sa ilegală din funcție, prin compensa bănească în sumă de 50

000 lei.

La 13 iulie 2016, reclamantul Drumea Mihail a depus cerere de majorare a

pretențiilor, prin care a solicitat obligarea pârâtului să-i achite plata obligatorie ce

constă în salariul său lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016:

-S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Drumea Mihail

împotriva Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al RM privind contestarea

ordinului de destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă;

-S-a anulat ordinul nr. 31-P din 15 aprilie 2016, privind destituirea lui Drumea

Mihail, din funcția publică - inspector principal al Inspecției Piscicole, sectorul

Nisporeni - Hîncești, emis de către directorul Serviciului Piscicol al Ministerului

Mediului al Republicii Moldova, Ungurean Vlad;

-S-a restabilit Drumea Mihail în funcția publică - inspector principal al

Inspecției Piscicole, sectorul Nisporeni -Hîncești, începând cu 15 aprilie 2016;

-S-a încasat din contul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al

Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, str. Mereni, 8, IDNO

10076001001411, în beneficiul lui Drumea Mihail, plata obligatorie pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă în mărime de 19 358 (nouăsprezece mii trei

sute cincizeci și opt) lei;

-S-a încasat din contul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al

Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, str. Mereni, 8, IDNO

10076001001411, în beneficiul lui Drumea Mihail, prejudiciul moral în sumă de

10 000 (zece mii) lei;

-În rest, încasarea prejudiciului moral în sumă de 40 000 lei, s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, s-a respins, din

lipsă de temei, apelul declarat de către Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu. S-a

menținut hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016, în pricina civilă la

cererea de chemare în instanța de judecată intentată de Drumea Mihail împotriva

Serviciului Piscicol al Ministerului Mediu privind contestarea ordinului de

destituire din funcție și perceperea plății obligatorie pentru întreaga perioadă de

absență forțată de muncă.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 20 ianuarie 2017, în termenul

prevăzut de lege, Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu al RM a declarat recurs,

solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01

decembrie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Nisporeni din 22 iulie 2016, cu emiterea

unei noi hotărîri de respingere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît

instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au aplicat eronat

normele de drept material și procedural.

La 09 martie 2017, Drumea Mihail a prezentat referință, solicitînd respingerea

recursului.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Piscicol al

Ministerului Mediu al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra

fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost

apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu al RM ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Serviciul Piscicol al Ministerului Mediu al Republicii

Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță