3ra-1695/16 — contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție

3ra-1695/16 — contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță, Jud. Rîșcani mun. Chișinău: O. Melniciuc dosarul nr. 3ra-1695/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

M. Ciugureanu, G. Dașchevici, Șt. Niță

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru

Ion Druță, Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către

Inspectoratul Ecologic de Stat,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Coadă Anatolie

împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

serviciu și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Coadă Anatolie, casată integral hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 10 mai 2016 și pronunțată o hotărâre nouă de admitere a

acțiunii,

c o n s t a t ă

La 09 martie 2016, Coadă Anatolie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

serviciu și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că a activat în funcția de șef al

Inspecției ecologice Căușeni, prin ordinul nr. 251-p din 22 decembrie 2015 fiind

suspendate raporturile de serviciu pe durata anchetei de serviciu începând cu 23

decembrie 2015. Prin ordinul nr. 22-p din 10 februarie 2016, a fost aplicată în

privința lui Coadă Anatolie sancțiunea disciplinară – destituirea din funcția publică

de șef al Inspecției ecologice Căușeni, pentru participarea la acțiunile de vânătoare

din 13 decembrie 2015 și 20 decembrie 2015 în componența grupului de vânători

„Toma Alimoș”, contrar indicației șefului Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 1357

din 20 august 2015.

Consideră Coadă Anatolie ilegal și neîntemeiat ordinul nr. 22-p din 10

februarie 2016, pasibil de a fi anulat, deoarece în motivarea aplicării sancțiunii

disciplinare se indică eronat precum că dânsul a încălcat prevederile art. 22 lit. c), f),

g) și art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, or nici în procedura disciplinară și nici în ordinul contestat nu se indică prin

care acțiuni sau inacțiuni concrete reclamantul nu ar fi fost loial autorității publice în

care-și exercită funcția și ar fi încălcat normele de conduită profesională, acestea

fiind de ordin general și care nu reflectă careva abateri disciplinare concrete.

Declară reclamantul că notificarea nr. 1357 din 20 august 2015 emisă de șeful

Inspectoratului Ecologic de Stat, nerespectarea căreia este imputată dânsului, nu

este o instrucțiune sau indicație, prin ea fiind solicitată colaboratorilor IES luarea

măsurilor de rigoare în vederea înlăturării conflictului de interese, fără a se indica,

după cum pretinde pârâtul, neparticiparea colaboratorilor la vânători sau

suspendarea calității de vânător. Notificarea dată este una ambiguă și fără suport

juridic și faptic cu invocarea doar a prevederilor art. 2 din Legea cu privire la

conflictul de interese, conform cărora organul abilitat în vederea constatării

conflictului de interese este Comisia Națională de Integritate, la caz nefiind

prezentat nici un act de constatare întocmit de către această autoritate privind

încălcarea conflictului de interese.

Indică Coadă Anatolie că la 14 septembrie 2015 a înregistrat la Societatea

Vânătorilor Căușeni o cerere, prin care a solicitat suspendarea sa din calitatea de

vânător pe perioada deținerii funcției de șef al ISE Căușeni și respectiv, dânsul s-a

conformat notificării din 20 august 2015. Mai mult ca atât, participarea

reclamantului la vânătorile din 14 și 20 decembrie 2016 sau neparticiparea la vreo

vânătoare nu are nici un efect atâta timp cât nu a fost suspendat din calitatea de

vânător, or, până la momentul emiterii actului de suspendare Coadă Anatolie

continua să aibă calitatea de vânător, iar faptul că Societatea Vânătorilor Căușeni

nu a examinat cererea din 14 septembrie 2015 în perioada imediat următoare, ci abia

la 25 decembrie 2015, nu poate fi imputată dânsului.

Menționează reclamantul că analizând legalitatea presupuselor indicații date

prin notificarea din 20 august 2015, constată că calitatea de vânător nu se încadrează

în noțiunea de conflict de interese, vânătoarea fiind un sport, iar interzicerea de a

practica un sport în legătură cu deținerea unei funcții publice nu este constituțională.

Consideră că calitatea de membru al asociației vânătorilor nu vine în contradicție cu

calitatea de șef al IES Căușeni și nici nu generează un conflict de interese.

Afirmă Coadă Anatolie că ordinul de sancționare disciplinară urmează a fi

declarat nul ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite în art. 209 alin. (1) Codul

muncii, conform căruia sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după

constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei.

Susține reclamantul că prin aplicarea sancțiunii disciplinare i-a fost cauzat un

prejudiciu moral, fiindu-i creată o situație materială grea familiei sale, dânsul având

la întreținere doi copii – unul elev și altul student, creșterea și educația cărora

necesită mijloace financiare considerabile.

La 27 aprilie 2016, Coadă Anatolie a depus cerere de concretizare a acțiunii,

2

invocând suplimentar că inițierea procedurii disciplinare și suspendarea din funcție

a dânsului a fost făcută publică pe site-urile media, prin ce i-a fost creat un

disconfort psihologic enorm și frustrare.

Solicită anularea ordinului nr. 22-P din 10 februarie 2016 emis de către

Inspectoratul Ecologic de Stat, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 23 decembrie 2015 până la

data emiterii hotărârii în cuantum de 4254,90 lei pentru fiecare lună, repararea

prejudiciului moral în sumă de 75 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 03 mai 2016, Coadă Anatolie a depus o cerere de completare a acțiunii,

indicând că la baza emiterii ordinului nr. 22-p din 10 februarie 2016 a stat decizia

Comisiei de disciplină a Inspectoratului Ecologic de Stat din 09 februarie 2016, care

contravine prevederilor pct. 26 și 52 din Regulamentul cu privire la comisia

disciplinară aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, deoarece

comisia nu a emis o decizie prin care să indice concret care anume sancțiune

disciplinară să fie aplicată reclamantului, fiind propusă atât mustrarea aspră, cât și

destituirea din funcție.

Solicită anularea ordinului nr. 22-P din 10 februarie 2016 emis de către

Inspectoratul Ecologic de Stat cu restabilirea în funcția anterior deținută, anularea

actelor preparatorii - procesul-verbal din 08 februarie 2016 și decizia din 09

februarie 2016 ale Comisiei de Disciplină din cadrul Inspectoratului Ecologic de

Stat, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 23 decembrie

2015 până la data emiterii hotărârii în cuantum de 4254,90 lei pentru fiecare lună,

repararea prejudiciului moral în sumă de 75 000 lei și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 mai 2016, acțiunea a

fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Coadă Anatolie, casată integral hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 10 mai 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii. A fost anulat ordinul Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 22-P din 10

februarie 2016 cu privire la concedierea lui Coadă Anatolie cu restabilirea acestuia

în funcția de șef al Inspectoratului Ecologic Căușeni. A fost obligat Inspectoratul

Ecologic de Stat să calculeze și să achite în beneficiul lui Coadă Anatolie salariul

pentru absența forțată de la serviciu pe perioada 18 noiembrie 2016 până la 20 iulie

2016.

La 07 octombrie 2016, Inspectoratul Ecologic de Stat a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2016 cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 10 mai 2016.

În susținerea recursului, Inspectoratul Ecologic de Stat a invocat încălcarea și

interpretarea în mod eronat a prevederilor legii de către instanța de apel.

Menționează recurentul că este neîntemeiat argumentul intimatului-reclamant

Coadă Anatolie, susținut de instanța de apel, precum că notificarea nr. 1357 din 20

august 2015 nu reprezintă un ordin, dispoziție sau indicație emisă de către șeful

Inspectoratului Ecologic de Stat, or, caracterul de indicație a notificării date este

3

înțeles clar din prima frază a acesteia „întru executarea indicației ministrului

mediului…”.

Indică Inspectoratul Ecologic de Stat că în condițiile în care Coadă Anatolie nu

a depus refuz privind îndeplinirea notificării nominalizate ale șefului inspectoratului

și a înaintat cerere de suspendare a calității de vânător, rezultă că

intimatul-reclamant a recunoscut tacit notificarea ca fiind o indicație, argumentele

invocate pe parcursul examinării pricinii fiind astfel în contradicție cu acțiunile sale.

Mai mult ca atât, ceilalți inspectori din cadrul IES care aveau statut de membru al

Asociației vânătorilor și pescarilor și-au suspendat calitatea de vânător și s-au

abținut de la participare la vânătoare ca urmare a indicației menționate.

Declară recurentul că este eronată concluzia instanței de apel privind încălcarea

de către Inspectoratul Ecologic de Stat a Regulamentului cu privire la comisia de

disciplină, deoarece cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare se finalizează

cu adoptarea propunerii comisiei de disciplină cu privire la sancțiunea disciplinară

aplicabilă, la caz, ca sancțiuni aplicabile pentru abaterea comisă de către Coadă

Anatolie fiind indicate mustrarea aspră sau destituirea din funcție.

Susține Inspectoratul Ecologic de Stat că actul administrativ contestat a fost

emis cu respectarea prevederilor legii, intimatul-reclamant fiind sancționat

disciplinar cu destituirea din funcție în temeiul art. 64 lit. a) din Legea cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public - pentru săvârșirea unei abateri

disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare nestinse în modul

stabilit. Astfel, prin ordinul nr. 624-c din 09 decembrie 2015, lui Coadă Anatolie i-a

fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de avertisment, care la momentul

examinării cauzei disciplinare nu era stinsă, ordinul dat nefiind contestat de către

intimatul-reclamant.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă faptul că copia deciziei motivate a Curții de Apel

Chișinău din 20 iulie 2016 a fost expediată în adresa recurentului Inspectoratul

Ecologic de Stat la 03 august 2016 (f.d. 180), însă nu conțin date cu privire la

recepționarea acesteia. În recurs, Inspectoratul Ecologic de Stat a indicat că a făcut

cunoștință cu decizia integrală a instanței de apel la 17 august 2016.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Inspectoratul Ecologic de

Stat la 07 octombrie 2016 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 21 octombrie 2016, în adresa intimatului Coadă Anatolie a fost expediată

copia recursului declarat de către Inspectoratul Ecologic de Stat cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

La 23 noiembrie 2016 și 13 decembrie 2016, Coadă Anatolie a depus

referință, solicitând respingerea recursului declarat și menținerea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 20 iulie 2016. Consideră întemeiată concluzia instanței de apel cu

privire la inexistența unui ordin concret care se pretinde că nu a fost executat de

către intimat, or, șeful inspectoratului emite ordine și dispoziții, și nu notificări ca în

prezenta speță.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2016 recursul

declarat de către Inspectoratul Ecologic de Stat a fost considerat admisibil.

4

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Potrivit art. 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în

cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca

fiind emis cu încălcarea competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

procedurii stabilite. Instanța de contencios administrativ nu este competentă să se

pronunțe asupra oportunității actului administrativ și a operațiunilor administrative

care au stat la baza emiterii acestuia.

Conform art. 22 alin. (1) lit. c), f) și g) din Legea cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, funcționarul public are

următoarele obligații generale: să fie loial autorității publice în care activează; să

respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege; să respecte

regulamentul intern.

Iar art. 23 alin. (1) din Legea dată prevede că funcționarul public este obligat

să se conformeze dispozițiilor (ordinelor, poruncilor, indicațiilor obligatorii spre

executare) primite de la conducătorul său direct și de la conducătorul autorității

publice în care își exercită funcția publică.

Potrivit art. 58 lit. g) din aceeași Lege, pentru comiterea abaterilor

disciplinare, funcționarului public îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni

disciplinare: destituirea din funcția publică.

Art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public stipulează că persoana/organul care are competența legală de

numire în funcție va dispune destituirea din funcția publică printr-un act

administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare

de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția publică, în următoarele

cazuri: drept sancțiune disciplinară, aplicată pentru săvârșirea unei abateri

disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare nestinse în modul

stabilit.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că prin scrisoarea

șefului Inspectoratului Ecologic de Stat, Igor Talmazan, nr. 1357 din 20 august

2015, adresată subdiviziunilor inspectoratului, întru executarea indicației

ministrului mediului, Valeriu Munteanu, ce vizează asigurarea realizării practice a

principiilor legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității,

precum și întru neadmiterea unui eventual conflict de interese, a fost solicitată

examinarea prezentei notificări și întreprinderea măsurilor stabilite în vederea

executării acesteia. Reieșind din competența funcțională a Inspectoratului Ecologic

5

de Stat stabilită potrivit Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 77

din 30 ianuarie 2004, în perioada de vânătoare colaboratorii inspectoratului

participă și asigură desfășurarea legală a activității de vânat, efectuarea măsurilor de

menținere și conservare a biodiversității și de utilizare a faunei cinegetice, iar după

caz aplică măsuri coercitive în coraport cu încălcările depistate. Dat fiind faptul că

unii colaboratori al Inspectoratului Ecologic de Stat sunt membri ai Societății

Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, având statut de vânător, șeful

insituției a solicitat colaboratorilor întreprinderea, în termen de o lună, a măsurilor

de rigoare în vederea înlăturării conflictului de interese, cu prezentarea actelor ce

confirmă executarea notificării date, pentru a evita generarea situațiilor de conflict

de interese și compromiterea deciziilor pe fonul intereselor personale (f.d. 11).

Prin ordinul nr. 22-p din 10 februarie 2016 emis de către Inspectoratul

Ecologic de Stat, a fost aplicată în privința lui Coadă Anatolie sancțiunea

disciplinară – destituirea din funcția publică de șef al Inspecției ecologice Căușeni în

temeiul art. 64 lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, pentru participarea la acțiunile de vânătoare din 13 decembrie 2015 și 20

decembrie 2015 în componența grupului de vânători „Toma Alimoș”, fapt confirmat

prin declarațiile funcționarului public, contrar indicației șefului Inspectoratului

Ecologic de Stat nr. 1357 din 20 august 2015 (f.d. 10).

Potrivit ordinului dat, Comisia de disciplină a constatat că Coadă Anatolie a

încălcat indicația șefului IES privind abținerea de la participarea la vânătoare și

suspendarea calității de vânător, neglijând obligația de conformare la dispoziția

(ordinele, indicațiile) conducătorului autorității publice în care-și exercită funcția

publică, ignorând normele de conduită ale funcționarului public, acțiuni ce aduc

atingere prestigiului autorității publice în care activează.

Analizând circumstanțele expuse și normele de drept citate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că este neîntemeiată concluzia instanței de apel privind admiterea acțiunii

lui Coadă Anatolie cu anularea ordinului de destituire din funcție și restabilirea în

funcția anterior deținută, concluzia Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău privind

respingerea acțiunii fiind una justă și legală, or, intimatul-reclamant nu s-a

conformat indicațiilor obligatorii spre executare primite de la conducătorul

autorității publice în care își exercită funcția publică, deși era obligat prin lege să o

facă.

Obligativitatea funcționarului public de a executa indicațiile conducătorului

este o chestiune indispensabilă a principiului subordonării ierarhice care

funcționează în serviciul public. Conform prevederilor art. 23 din Legea cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public, funcționarul public are dreptul să

refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor, scrise sau verbale, primite de la

conducător dacă le consideră ilegale.

La caz, în condițiile în care Coadă Anatolie califică notificarea nr. 1357 din 20

august 2015 ca fiind ambiguă și fără suport juridic și faptic, dânsul urma să refuze

îndeplinirea dispozițiilor date pe care le consideră ilegale, în scris și motivat, însă,

acesta a depus în termenul stabilit la 14 septembrie 2015, cerere privind suspendarea

temporară din calitatea de membru al Consiliului Societății Vânătorilor și Pescarilor

6

Căușeni, ca ulterior să participe la vânătoarele din 13 și 20 decembrie 2015, fapt ce

nu este negat de către intimat.

Nu poate fi reținut argumentul intimatului-reclamant Coadă Anatolie, invocat

și de către instanța de apel în decizia din 20 iulie 2016, precum că nu-i poate fi

imputată neîndeplinirea indicațiior obligatorii ale conducătorului, în situația în care

șeful Inspectoratului Ecologic de Stat nu a emis nici un ordin sau dispoziție prin care

să dispună imperativ ca toți inspectorii să-și suspende calitatea de vânător, din

notificarea nr. 1357 din 20 august 2015 nerezultând vreo indicație certă cu privire la

obligarea suspendării calității de vânător sau neparticiparea la vânători, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, citat supra, funcționarul public este obligat să se

conformeze dispozițiilor (ordinelor, poruncilor, indicațiilor obligatorii spre

executare) primite de la conducătorul său direct și de la conducătorul autorității

publice în care își exercită funcția publică.

Astfel, funcționarul public este obligat să execute toate indicațiile

conducătorului, atât scrise cât și verbale, indiferent de denumirea actului emis de

către conducător a cărui executare se solicită, fiind absolut neîntemeiată afirmația

lui Coadă Anatolie precum că notificarea nr. 1357 din 20 august 2015 nu poate fi

considerată ca fiind o indicație obligatorie a șefului.

La fel este neîntemeiată și invocarea de către instanța de apel a faptului că

șeful Inspectoratului Ecologic de Stat urma să emită un ordin sau o dispoziție de

obligare a suspendării calității de membru al asociației vânătorilor, or, norma de

drept citată nu prevede că funcționarul public este obligat să se conformeze doar

ordinelor și dispozițiilor conducătorului, ci și tuturor poruncilor și indicațiilor

acestuia.

Mai mult ca atât, caracterul de indicație a notificării nr. 1357 din 20 august

2015 este înțeles clar chiar din prima frază a acesteia „întru executarea indicației

ministrului mediului…”.

Afară de aceasta, instanța de recurs consideră neîntemeiată solicitarea

intimatului-reclamant Coadă Anatolie de anulare a procesului-verbal din 08

februarie 2016 și deciziei din 09 februarie 2016 ale Comisiei de Disciplină din

cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, ca fiind emise cu încălcarea prevederilor

pct. 26 și 52 din Regulamentul cu privire la comisia disciplinară aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, or, acestea sunt acte preparatorii

care au stat la baza emiterii ordinului de destituire din funcție a lui Coadă Anatolie

nr. 22-P din 10 februarie 2016 și nu pot constitui de sine stătător obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele însăși.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aprecierea

eronată a probelor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

Inspectoratul Ecologic de Stat, a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 20

iulie 2016 și a menține hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 mai

2016.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Ecologic de Stat.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2016 și se

menține hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 mai 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Coadă Anatolie împotriva

Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și

repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

8