3ra-13/16 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţia anterior deţinută, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi pentru reţinerea carnetului de muncă, anularea procesului-verbal al şedinţei comisiei de disciplină

prima instanţă: I. Potînga dosarul nr. 3ra-13/16 instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Braşoveanu ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Roşca Violeta, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roşca Violeta împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţia anterior deţinută, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi pentru reţinerea carnetului de muncă, anularea procesului-verbal al şedinţei comisiei de disciplină, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Roşca Violeta şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 08 mai 2015, c o n s t a t ă La 04 martie 2014 Roşca Violeta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţia anterior deţinută, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi pentru reţinerea carnetului de muncă. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, a activat în calitate de şef Secţia Inspecţie Ecologică Drochia din 19 aprilie 2010. Prin ordinul şefului Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 29-P din 03 februarie 2014, cu conţinutul căruia a luat cunoştinţă prin fax la 05.02.2014, a fost sancţionată disciplinar cu destituirea din funcţie.

În motivarea ordinului pîrîtul a invocat că, în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu în calitate de manager al subdiviziunii, avînd în competenţă atribuţiile de monitorizare şi dirijare a activităţii Inspecţiei, a executat ineficient sarcinile 1 manageriale atribuite conform funcţiei deţinute şi a celor stabilite în fişa de post, neglijînd prevederile legislaţiei în vigoare ce ţin de obligaţiile funcţionarului public, a Regulamentului de activitate a Inspecţiei ecologice Drochia şi a principiilor de conduită a funcţionarilor publici cum sunt independenţa, profesionalismul şi loialitatea, încălcînd prevederile art. 22 lit. a), c), d), f), g) al Legii nr. 158 din 07.04.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi comiţînd abateri disciplinare prevăzute de art. 57 lit. f), g), h) şi j) al Legii nominalizate.

Consideră reclamanta sancţionarea şi concedierea sa ca fiind ilegală din următoarele motive. Susţine că, principalul motiv pentru care a fost concediată are la bază poziţia sa civică şi politică. Afirmă că, a fost şantajată să se dezică de apartenenţa sa la partidul liberal şi să treacă la aşa numitul partid liberal reformator, unde unul din figurile principale ale acestuia este şeful Inspectoratului Ecologic de Stat, iar în caz contrar va fi concediată. Astfel, menţionează că, refuzul său de a trăda obţiunile politice şi a accepta o astfel de propunere a generat emiterea ordinului de concediere. În opinia sa, motivele invocate pentru concediere nu au suport probator şi reprezintă o transcriere formală în ordin a prevederilor legale fară a ţine cont de activitatea onorabilă şi fără abateri pe care a desfaşurat-o la întreprindere.

Suplimentar, indică reclamanta că, pîrîtul pînă în prezent nu i-a eliberat carnetul de muncă. Solicită, anularea ordinului nr. 29-P din 03.02.2014 emis de Inspectoratul Ecologic de Stat cu privire la aplicarea sancţiunilor disciplinare sub formă de destituire din funcţia publică; restabilirea la lucru în calitate de şef Secţia Inspecţie Ecologică Drochia; încasarea de la Inspectoratul Ecologic de Stat în beneficiul său a salariului pentru lipsa forţată de la muncă începînd cu data concedierii şi pînă la data repuneri în funcţie şi pentru reţinerea carnetului de muncă, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, reclamanta şi-a concretizat şi modificat cerinţele, solicitînd suplimentar anularea procesului-verbal nr. 20 al şedinţei Comisiei de disciplină referitor la examinarea sub aspect disciplinar a acţiunilor sale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 08 mai 2015 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Roşca Violeta a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Roşca Violeta şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08 mai 2015. 2 La 09 noiembrie 2015 Roşca Violeta a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerinţele înaintate să fie admise integral. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate, considerîndu-le neîntemeiate şi ilegale, prin faptul că au fost aplicate şi interpretate în mod eronat normele de drept material.

Susţine că, instanţele de judecată au examinat superficial legalitatea ordinului contestat, nelunînd în consideraţie prevederile legale imperative care dau dreptul angajatorului de a dispune încetarea raporturilor de muncă cu funcţionarul. Consideră că, atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă, au omis să analizeze că temeiurile de destituire invocate în ordin, nu sunt întemeiate şi în măsură de a genera aplicarea celei mai aspre sancţiuni disciplinare în privinţa sa. Prin cererea de recurs suplimentară din 21 decembrie 2015, recurenta a invocat că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel şi nu a motivat din care considerente argumentele sale privind ilegalitatea destituirii au fost respinse.

A mai menţionat recurenta că, instanţele de judecată urmau să ţină cont de faptul că în privinţa sa anterior nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare şi nu a avut sancţiuni disciplinare nestinse, iar abaterile disciplinare imputate nu au avut nici o consecinţă negativă şi gravă asupra procesului de lucru. Suplimentar menţionează că, deşi tardivitatea aplicării sancţiunii disciplinare a fost invocată şi motivată în cererea de apel, instanţa a omis să se expună şi asupra acestui argument, avînd în vedere că de la momentul aplicării sancţiunii disciplinare a trecut mai mult de 6 luni, iar aplicarea sancţiunii disciplinare peste termenul stabilit de lege este inacceptabilă principiilor care guvernează raporturile de muncă şi prejudiciază securitatea raporturilor juridice.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Roşca Violeta, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Roşca Violeta este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Roşca Violeta, ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Roşca Violeta, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 5