3ra-1260/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1260/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1260/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. D. Dulghieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. S. Iorgov, O. Cojocaru, E. Clim)

D E C I Z I E

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Inspectoratul pentru Protecția Mediului,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Serviciul Piscicol al

Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova

împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, intervenienți accesorii Mihail Drumea și Valentin Vieru cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 05 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au admis apelurile declarate de către Mihail Drumea reprezentat de avocatul

Alexandru Cebanaș și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității, s-a casat hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani și s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată,

c o n s t a t ă:

La 28 septembrie 2016, Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al

Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a relatat că, la 16 iulie 2010 Mihail

Drumea a fost angajat în funcția de inspector principal de stat al Serviciului Piscicol

pe sectorul Nisporeni-Hîncești.

Prin ordinul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova

nr.09-P din 01 februarie 2016, Mihail Drumea a fost sancționat disciplinar cu

„avertisment" pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzută de art.57 lit. j) al Legii

nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul facționarului public,

care i-a fost adus la cunoștință la 02 februarie 2016 sub semnătură și necontestat de

ultimul.

Prin ordinul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova

nr.l5-P din 12 martie 2016, Mihail Drumea a fost sancționat disciplinar cu „mustrare

aspră” pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzută la art.57 lit. e), f) , g) al Legii

nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

1

care i-a fost adus la cunoștință sub semnătură și necontestat de acesta.

La propunerea Comisiei de disciplină și acordul Comitetului sindical, prin

ordinul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova nr.31-P

din 15 martie 2016, Mihail Drumea a fost sancționat cu destituirea din funcția publică,

pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzută de art.57 lit. a), e) al Legii nr.158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul facționarului public.

La 16 mai 2016 Mihail Drumea a depus cerere la Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității privind pretinsa discriminare în câmpul

muncii pe criteriu de apartenență politică.

În cauza nr.426/16, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității a pronunțat la 12 august 2016 în baza art.1-2 coroborat cu art.7

alin.(1) din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității decizia de

constatare a faptului discriminării în câmpul muncii a lui Mihail Drumea pe criteriul

de apartenență politică.

Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova a recepționat

copia deciziei la 21 septembrie 2016.

Consideră că actul contestat este bazat pe constatări neîntemeiate și arbitrare.

Or, atât timp cât Mihail Drumea a comis abateri disciplinare în mod repetat,

acesta în mod legal a fost sancționat disciplinar cu destituirea din funcție, fără a-i fi

pusă în evidență apartenența politică.

Mai mult, prin hotărârea din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Nisporeni, instanța de

judecată a apreciat critic ca fiind declarative afirmațiile lui Mihail Drumea cu privire

la destituirea din funcție pe criterii de apartenență politică, deoarece acestea nu au fost

confirmate prin probe veridice.

Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova a solicitat

anularea deciziei din 12 august 2016 în cauza nr. 426/16, emisă de către Consiliul

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Prin încheierea protocolară din 15 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, Mihail Drumea a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu

(f.d.66, Vol.I).

Prin încheierea protocolară din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, a fost admisă cererea lui Valentin Vieru și s-a dispus atragerea

acestuia în proces în calitate de intervenient accesoriu (f.d.144, Vol.I).

Prin hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cererea

de chemare în judecată depusă de către Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului

al Republicii Moldova s-a admis.

S-a anulat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității din 12 august 2016, emisă în cauza nr.426/16.

La 12 iunie 2018, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani solicitând admiterea apelului, casarea integrală

a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă

cererea de chemare în judecată.

La 29 iunie 2018, Mihail Drumea reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere a cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea Inspectoratului pentru Protecția Mediului privind succesiunea în drepturi și s-a

2

înlocuit Serviciul Piscicol cu Inspectoratului pentru Protecția Mediului

(f.d.56-58, Vol.II).

Prin decizia din 05 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis

apelurile declarate de către Mihail Drumea reprezentat de avocatul Alexandru

Cebanaș și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității.

S-a casat hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și

s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul

Piscicol al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii

Moldova împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității, intervenienți accesorii Mihail Drumea, Valentin Vieru cu privire

la contestarea actului administrativ s-a scos de pe rol.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a emis o

hotărâre pripită, deoarece nu a analizat complet și sub toate aspectele modalitatea de

contestare a deciziilor emise de Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității.

În cazul contestării deciziilor Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, urmează a fi respectată calea prealabilă.

Serviciul Piscicol al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

al Republicii Moldova nu s-a conformat dispozițiilor art.14 alin.(1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și în termenii stipulați în

lege, nu a adresat cerere prealabilă către Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, prin care să solicite anularea deciziei din

12 august 2016, în cauza nr. 426/16.

La 20 august 2019, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a declarat recurs

împotriva deciziei din 05 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii

de menținere a hotărârii primei instațe.

În motivarea cererii de recurs a indicat că recursul este depus în termen, ori

decizia instanței de apel a recepționat-o la 24 iunie 2019.

Consideră decizia Curții de Apel Chișinău ilegală și nefondată, deoarece la

emiterea acesteia instanța de apel a încălcat normele de drept material și procedural și

a aplicat o lege ce nu trebuia să o aplice, precum și unele explicații dintr-un document

care nu este act normativ și care nu pot sta la baza emiterii unei decizii judecătorești.

Instanța de apel nu a luat în considerare probele ce confirmă, combat sau pun la

îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei.

Concluzia instanței de apel privind scoaterea cererii de chemare în judecată de pe

rol din motivul nerespectării procedurii prealabile este eronată, or, la caz nu există

vreun temei prevăzut de art.267 Codul de procedură civilă pentru a scoate cererea de

pe rol.

Prima instanță a emis o hotărâre întemeiată, bazată pe probele și argumentele

prezentate de părți cu respectarea normelor de drept material și procedural, care

urmează a fi menținută.

La 03 octombrie 2019 Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității a depus referință asupra cererii de recurs prin care a solicitat

declararea inadmisibilă a recursului în temeiul art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

3

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare

la 01 aprilie 2019.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că decizia instanței de apel ce constituie obiectul prezentului recurs a

fost pronunțată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv,

termenul de declarare al recursului urmează a fi calculat conform dispozițiilor

instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

05 februarie 2019 și recepționată de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului la

24 iunie 2019 (f.d.112, Vol.II).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Inspectoratul pentru Protecția

Mediului la 20 august 2019 se consideră depus în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția Națională pentru

Soluționarea Contestațiilor a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care a

fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiuni în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169–171.

Din înțelesul logico-juridic al art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

cert rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Codului de procedură civilă cu

cele din Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din

19 iulie 2018.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

4

Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul pentru Protecția

Mediului în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

respins din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că la 16 mai 2016 Mihail Drumea a depus cerere

la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

privind pretinsa discriminare în câmpul muncii pe criteriu de apartenență politică.

În cauza nr.426/16, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității a pronunțat la 12 august 2016 în baza art.1-2 coroborat cu art.7

alin.(1) din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității decizia de

constatare a faptului discriminării în câmpul muncii a lui Mihail Drumea pe criteriul

de apartenență politică (f.d.9-13, Vol.I).

La 28 septembrie 2016, Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului al

Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, prin care a

solicitat anularea deciziei din 12 august 2016 în cauza nr. 426/16, emisă de către

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei cererii de chemare în judecată pe care a admis-o integral.

Judecând apelurile declarate de Mihail Drumea reprezentat de avocatul

Alexandru Cebanaș și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității, instanța de apel le-a admis, a casat hotărârea din 31 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Serviciul Piscicol al Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova împotriva Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, intervenienți accesorii

Mihail Drumea, Valentin Vieru cu privire la contestarea actului administrativ s-a scos

de pe rol.

Instanța de recurs, analizând materialele dosarului în raport cu normele juridice

ce guvernează raportul juridic litigios ajunge constată că concluziile instanței de apel

expuse în decizia contestată sunt corecte, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei fiind constatate și elucidate pe deplin, conform cerințelor art. 130

Cod de procedură civilă care de rând cu alte legi a completat Legea contenciosului

administrativ (în vigoare la data examinării cauzei).

Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 ( în vigoare la data examinării cauzei), persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va

solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile

de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în

care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ ( în vigoare la

data examinării cauzei), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul

primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de

lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru

anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) și (4) din legea indicată, cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în

5

termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de

la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de

soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data

expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data

comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura

prealabilă.

Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) este termen de prescripție.

În conformitate cu art. 167 alin.(1 ) lit. d) Codul de procedură civilă, la cererea

de chemare în judecată se anexează documentele care confirmă respectarea procedurii

de soluționare prealabilă a litigiului, dacă respectarea acestei proceduri este prevăzută

de lege sau de contractul părților.

În conformitate cu art. 267 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat

procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părților, de soluționare prealabilă

a cauzei pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere.

Din normele legale sus-citate rezultă că, pentru exercitarea dreptului la acțiune în

contencios administrativ, legea specială a instituit o procedură prealabilă sesizării

instanței, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, art. 14 din Legea contenciosului administrativ ( în vigoare la data

examinării cauzei) prevede că, înainte de a se adresa instanței de contencios

administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori

într-un interes legitim printr-un act administrativ trebuie să solicite autorității publice

emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile

de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Totodată, organul administrativ sesizat este obligat să examineze cererea

prealabilă, fapt ce rezultă din prevederile art. 15 din Legea contenciosului

administrativ ( în vigoare la data examinării cauzei).

Această procedură prealabilă a fost concepută ca o cale ce poate oferi persoanei

vătămate posibilitatea de a obține mai rapid rezolvarea diferendului prin recunoașterea

dreptului sau interesului legitim vătămat fără mijlocirea instanței.

La fel, procedură prealabilă reprezintă un avantaj pentru reclamant, în sensul că

organul emitent al actului sau organul ierarhic superior al acestuia pot verifica și

dispune asupra actului atacat atât în ceea ce privește legalitatea, cât și oportunitatea

acestuia, în timp ce instanțele judecătorești nu se pot pronunța decât asupra legalității

actului atacat în justiție (art. 26 alin. (2) Legea contenciosului administrativ).

De altfel, caracterul imperativ al normei care reglementează procedura prealabilă

decurge și din interesul ocrotit, și anume acela de a evita încărcarea rolului instanțelor

cu cereri care pot fi rezolvate pe cale amiabilă.

Legiuitorul nu a lăsat la latitudinea părții interesate sau a ambelor părți dacă

efectuează sau nu procedura prealabilă, dar a condiționat sesizarea instanței de

îndeplinirea ei, cu unele excepții prevăzute expres de lege.

Excepția lipsei procedurii prealabile este o excepție absolută, pentru că norma

care o reglementează este imperativă. Caracterul normei rezultă din formularea

folosită de legiuitor – persoana care se consideră vătămată … va solicita, printr-o

cerere prealabilă, autorității publice emitente … (art. 14 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000).

6

Respectiv, dacă o persoană se consideră a fi vătămată într-un drept al său și

dorește restabilirea acestuia, ea are dreptul de a iniția o procedură în ordinea

contenciosului administrativ, doar cu respectarea unei proceduri prealabile.

Astfel, legea impune persoana de a depune cererea prealabilă și instituie

obligația organului administrativ de a examina această cerere.

Pe parcursul procedurii prealabile/prejudiciare, petiționarul și autoritatea publică

au dreptul de a opune reciproc toate excepțiile și a aduce toate argumentele în

susținerea circumstanțelor invocate.

În cadrul examinării cererii prealabile, executându-și obligația impusă de lege,

conform art. 15 alin. (2) lit. a) din Legea contenciosului administrativ ( în vigoare la

data examinării cauzei), organul emitent este în drept să respingă cererea prealabilă

invocând sau netemeinicia, sau tardivitatea acesteia.

Hotărârea adoptată de organul administrativ, după examinarea cererii prealabile,

este actul prin care se finalizează faza prejudiciară a soluționării litigiului.

Punctul 65 din Regulamentul de activitate al consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurării egalității, aprobat prin Legea nr.298 din

21 decembrie 2012, prevede că decizia Consiliului poate fi contestată în instanța de

contencios administrativ. Decizia rămasă definitivă este un act oficial, executoriu

pentru subiecții vizați.

Din esența normei legale enunțate rezultă că, dacă persoana nu este de acord cu

decizia Consiliului, ea are dreptul să o conteste în instanța de contencios

administrativ.

Însă, reieșind din cele relatate mai sus, persoana care se consideră lezată în

drepturi, nu poate acționa direct în instanța de contencios administrativ, dar urmează

să respecte procedura extrajudiciară, conform art. 14 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 ( în vigoare la data

examinării cauzei), fiind obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă către Consiliu

în termen de 30 de zile de la data comunicării actului.

Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului al Republicii Moldova nu s-a adresat

cu cerere prealabilă către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității, prin care să solicite anularea deciziei din 12 august 2016, în

cauza nr. 426/16, or, la materialele cauzei lipsește dovada respectării căii prealabile.

Prin urmare, instanța de apel a dat o apreciere justă litigiului dedus judecății, cu

interpretarea corectă a normelor de drept procedural.

Or, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

în Ghidul pentru autoritățile administrației publice locale în domeniul prevenirii și

combaterii discriminării, elaborat împreună cu Institutul de Politici Publice în

Capitolul „Modul de contestare a deciziei emise de către Consiliul pentru prevenirea

și eliminarea discriminării și asigurarea egalității” a explicat că partea care nu este de

acord cu decizia Consiliului o poate contesta prin depunerea unei cereri prealabile

către Consiliu, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.

Cererea prealabilă se examinează de către Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității în termen de 30 de zile de la data

înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului.

Dacă în decurs de 30 de zile niciuna dintre părți nu a contestat decizia

Consiliului aceasta rămâne definitivă și devine executorie pentru subiecții vizați.

Astfel, raționamentul instanței de apel că decizia Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe cauza nr.426/16 din 12 august 2016,

7

urma a fi contestată în instanța de judecată, doar după depunerea cererii prealabile

este corect.

În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentului că instanța de apel

la examinarea cauzei a aplicat greșit normele de drept procedural, deoarece acestea

sunt declarative, lipsite de suport legal și probatoriu.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus

de Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul specializat în

cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

8