3ra-249/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Gh. Stratulat dosarul nr. 3ra-249/17

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, L. Bulgac

Î N C H E I E R E

10 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Inspectoratul General al Poliției a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Railean Vadim

împotriva Inspectoratului General al Poliției a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la încasarea sumei reținute cu titlu de impozit pe

venit și a penalități de întârziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, prin

care a fost admis apelul declarat de către Inspectoratului General de Poliție,

casată parțial hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 mai 2016 și

emisă în partea dată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2015, Railean Vadim a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Republicii Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ, încasarea sumei reținute cu titlu de

impozit pe venit și a penalități de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 06 septembrie 1991, a

fost angajat în bază de contract în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova conform ordinului ANP nr. 15.

Susține că la 13 martie 2015 a fost emis ordinul nr. 55EF cu privire la

întreruperea raporturilor de serviciu și rezilierea contractului individual de muncă,

prin care a fost dispusă în conformitate cu art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea cu

privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012,

încetarea serviciului în poliție și a contractului individual de muncă din funcția

deținută (colonel de poliție, șef (la nivel de șef de direcție generală) al

Inspectoratului Național de Investigații al IGP al MAI ), cu dreptul de a primi

pensie pe linia MAI, cu achitarea compensației în corespundere cu vechimea în

1

muncă de serviciu în poliție în legătură cu pensionarea și compensația pentru

concediile neutilizate începând cu 18 martie 2015.

Afirmă că la 22 iunie 2015, i-a fost eliberat certificatul nr. 34/5-130,

conform căruia indemnizația unică de concediere a fost calculată în sumă de 153

300 lei. La 07 iunie 2015 i-a fost achitată suma de 125 706 lei.

Menționează că nu este de acord cu faptul că din indemnizația unică de

concediere în sumă de 153 300 lei, stabilită, i-a fost reținut impozitul pe venit în

mărime de 27 594 lei or, aceasta ar veni în contradicție cu prevederile art. 20 lit.

g) Cod fiscal, în vigoare la momentul emiterii ordinului nr. 55 EF din 13 martie

2015.

Insistă că suma de 27 594 lei a fost reținută ilegal cu titlu de impozit pe

venit. Mai mult indemnizația unică de concediere i-a fost achitată integral doar la

07 iunie 2015, în timp ce raporturile de serviciu au fost întrerupte la 13 martie

2015.

Astfel, menționează că pârâtul urmează să îi repare și prejudiciul de

0,1% din suma de 153 300 lei, suportat în legătură cu reținerea timp de 85 de zile

din vina angajatorului a plăților în caz de eliberare, în mărime de 13 030,5 lei.

Cere Railean Vadim încasarea sumei reținute cu titlu de impozit pe venit

în mărime de 27 594 lei, a penalități de întârziere în mărime de 13 030,5 lei și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 mai 2016,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Inspectoratul General

de Poliție al MAI al RM în beneficiul lui Railean Vadim suma de 27 594 lei,

reținută cu titlu de impozit pe venit, suma de 13 030,5 lei cu titlu de prejudiciu

suportat pentru reținerea plății și suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică .

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, a fost admis

apelul declarat de către Inspectoratului General de Poliție, casată parțial hotărîrea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 mai 2016 și emisă în partea dată o nouă

hotărâre prin care s-a dispus respingerea pretenției lui Railean Vadim împotriva

Inspectoratului General de Poliție cu privire la încasarea penalității de întârziere

ca neîntemeiată.

La 18 ianuarie 2017 Inspectoratul General de Poliție al MAI al RM a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia,

casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 și a

hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 mai 2016 în partea încasării

cheltuielilor de asistență juridică, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care sa fie

respinsă acțiunea lui Railean Vadim împotriva Inspectoratul General de Poliție al

MAI al RM ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului Inspectoratul General de Poliție al MAI al RM a

indicat că instanța nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu a luat în

considerație argumentul potrivit căruia recurentul din motive ce nu depind de

voința sa a întârziat plata pentru indemnizația unică la concediere, ceea ce se

confirmă prin înscrisurile anexate la materialele pricinii.

2

Menționează recurentul că potrivit art. 10 alin. (1) a Legii cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, poliția este finanțată din bugetul de stat

și din alte surse neinterzise de lege.

La fel, susține că conform art. 44 alin. (1) lit. a) Cod fiscal, la evidența

veniturilor persoanelor fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător se

aplică contabilitatea de casă. Astfel, impozitul pe venit pentru persoanele fizice

care nu desfășoară activitatea de întreprinzător se calculează din venitul

impozabil la data îndreptării acestuia spre plată, indiferent în ce perioadă a fost

calculat.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General

de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul

General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situația de

apreciere de către instanță a circumstanțelor de fapt a cauzei.

Instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a

apreciat corect probele anexate la materialele cauzei, iar argumentele invocate în

recursul declarat de către Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de

drept, cărora instanța le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerințelor art. 130

CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia

lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

3

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991),

însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod

corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Inspectoratul General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e

Recursul declarat de către Inspectoratul General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4