3ra-1802/16 — anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de sancţionare disciplinară, restabilirea în funcţia deţinută, încasarea salariului pentru perioada de absenţă forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1802/16 — anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N. Mămăliga dosarul nr. 3ra-29/17
instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova
Î N C H E I E R E
11 ianuarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
judecător Valentina Clevadî
judecători Ion Druță, Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul
General al Poliției a Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Grădinaru Viorel împotriva Inspectoratului General al
Poliției a Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de sancționare
disciplinară, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru perioada de
absență forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016, prin care s-a
respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției a Ministerului Afacerilor
Interne și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 aprilie
2016,
c o n s t a t ă
La 11 ianuarie 2016, Grădinaru Viorel s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției a Ministerului Afacerilor
Interne privind anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea în funcția
deținută, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la serviciu și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza contractului individual de
muncă și ordinului nr. 170 ef din 12 iunie 2000 al MAI a fost angajat funcția de
inspector al Secției poliției criminale a Comisariatului de Poliție sectorul Ciocana
mun. Chișinău al Inspectoratului de Poliție mun. Chișinău, având gradul special de
locotenent de poliție.
Menționează că, prin ordinul nr. 61ef. din 14 martie 2013 al Inspectoratului
General al Poliției a MAI a fost numit în funcția de ofițer principal de investigații al
Secției nr. 1 (control și supraveghere zonală), Direcția asigurare și supraveghere
1
specială a Inspectoratului național de investigații al IGP a MAI, iar începând cu 25
iulie 2014, în baza ordinului nr. 445ef. din 25 iulie 2014 al IGP a MAI, deține gradul
special de locotenent-colonel de poliție.
În baza dispoziției nr. INI-4261 din 08 iunie 2015 ,,cu privire la efectuarea
controlului și supravegherii activității speciale de investigații, cu acordarea ajutorului
practic subdiviziunilor specializate ale Inspectoratului General al Poliției” a IGP și
graficului anexă, exercitând funcția de ofițer principal de investigații al Secției nr. 1 a
Direcției asigurare și supraveghere specială a Inspectoratului național de investigații
al IGP a MAI, a avut obligația ca în perioada de timp 15-31 octombrie 2015 să-și
exercite atribuțiile de serviciu în Inspectoratul de Poliție Edineț, iar în perioada de
timp 01-15 noiembrie 2015 în Inspectoratul de Politie Glodeni, cu scopul de a
monitoriza activitatea specială de investigații și a acorda ajutor practico-metodologic
angajaților din Secția investigații infracțiuni a subdiviziunilor date.
În temeiul ordinului de deplasare seria AH nr.007006, în perioada de timp 27 -31
octombrie 2015, s-a aflat în cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț, iar în temeiul
ordinului de deplasare seria AE nr.007011, în perioada de timp 02 - 05 noiembrie
2015, s-a aflat în cadrul Inspectoratului de Politie Glodeni.
Susține că, după ce a revenit din deplasarea de serviciu și a prezentat Direcției
finanțe a IGP a MAI documentele privind compensarea cheltuielilor suportate,
Direcția inspectare efectiv a IGP, reprezentată de ofițerul principal de investigații al
Secției nr.2, locotenent-colonelul de poliție, Modîrcă Dorin, a inițiat o anchetă de
serviciu și după finalizarea anchetei in cauză, în baza ordinului nr.864ef. din 11
decembrie 2015 a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcție. Ordinul dat i-
a fost adus la cunoștință contra semnătură la 15 decembrie 2015.
La 24 decembrie 2015, a formulat o cerere prealabilă în care și-a expus
dezacordul în privința ordinului IGP al MAI nr. 864ef. din 11 decembrie 2015,
solicitând anularea acestuia , însă din motive necunoscute, nu a primit nici un
răspuns.
Mai indică că, tot la 24 decembrie 2015, a depus o cerere prin care a solicitat
copiile autentificate a contractului individual de muncă; ordinului de numire în
funcție; ordinului de acordare a gradului special „locotenent-colonel de poliție”; fișei
personale și fișei postului; ordinelor de stimulare și/sau sancționare disciplinară
aplicate pentru toată perioada de activitate în Poliție; ordinului de concediere din
Poliție; caracteristicii de serviciu, care să conțină informații ample cu privire la
funcțiile deținute și evaluarea activității pe tot parcursul carierei polițienești;
certificatului cu privire la munca în cadrul unității respective, în care urmează să se
indice specialitatea, calificarea, funcția, durata muncii și cuantumul salariului,
inclusiv, toate adaosurile și sporurile salariale pentru anul de muncă 2014-2015, la
care la fel nu a primit răspuns.
2
Consideră reclamantul că, odată cu inițierea, desfășurarea și finalizarea anchetei
de serviciu nr.3169, cât și prin adoptarea ordinului IGP nr. 864ef. din 11 decembrie
2015, factorii de decizie din cadrul IGP au încălcat prevederile art.55 alin. (1), (4) și
(5) din Legea cu privire la activitatea Poliției și Statutul polițistului nr. 320 din 27
decembrie 2012 și pct.4. 8, pct. 1, 4, 14, 37-42, 53-60, 80-83 și 87 din Statutul
disciplinar al polițistului, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.502 din 09 iulie 2013,
iar în consecință, ilegal și neîntemeiat au adoptat actul administrativ de sancționare cu
concediere din poliție.
Solicită reclamantul, anularea ordinului nr. 864ef. din 11 decembrie 2015 cu
privire la sancționarea disciplinară; restabilirea în funcția de ofițer principal de
investigații al Secției nr. 1 a Direcției asigurare și supraveghere specială a
Inspectoratului național de investigații al IGP a MAI; încasarea salariului mediu
pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 11.12.2015 și până la data repunerii în
funcția deținută anterior; încasarea prejudiciului moral în mărimea unui salariu mediu
lunar pentru fiecare lună de privare de dreptul de a munci, începând cu 11.12.2015 și
până la data adoptării hotărârii judecătorești, precum și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 aprilie 2016 acțiunea a
fost admisă parțial.
S-a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 864ef. din 11 decembrie
2015 cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului principal de investigații al
Secției nr. 1 a Direcției asigurare și supraveghere specială a Inspectoratului național
de investigații al Inspectoratului General al Politiei, locotenent-colonel de poliție
Grădinaru Viorel Andrei.
S-a restabilit Grădinaru Viorel în funcția de ofițer principal de investigații al
Secției nr. 1 a Direcției asigurare și supraveghere specială a Inspectoratului național
de investigații al Inspectoratului General al Poliției.
S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să calculeze și să achite lui
Grădinaru Viorel salariul mediu pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada
de la 11 decembrie 2015 până la 12 aprilie 2016 inclusiv.
S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să calculeze și să achite lui
Grădinaru Viorel prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar.
S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Grădinaru
Viorel cheltuielile de judecată suportate pentru asistența juridică în mărime de 4000
lei.
În rest, pretențiile privind încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de
judecată, au fost respinse ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Inspectoratul General al Poliției a
contestat-o cu apel.
3
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016, s-a respins apelul
declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 aprilie 2016.
La 15 noiembrie 2016, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs,
solicitând admiterea recursului, casarea dispozițiilor judecătorești și emiterea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate,
considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material și procedural.
Relevă că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, nu au reținut argumentele
Inspectoratului General al Poliției expuse întru fundamentarea aplicării sancțiunii
disciplinare, fapt ce generează netemeinicia hotărârii contestate.
În acest sens, reiterează recurentul că, intimatul Grădinaru Viorel a lipsit de la
serviciu fără motive întemeiate în ziua de 02.11.2015 și 04.11.2015, încălcând astfel
disciplina de serviciu, ceea ce constituie o încălcare gravă atât a normelor Codului
muncii, cât și a clauzelor contractuale prevăzute în contractul individual de muncă.
Cu referire la compensarea prejudiciului moral în mărimea unui salariu mediu
lunar, indică că, intimatul nu a justificat în nici un fel cuantumul și necesitatea
admiterii acestei pretenții, iar instanțele de judecată nu au luat în calcul prevederile
art. art. 1422 și 1423 a Codului civil, precum și hotărârea explicativă a Plenului Curții
Supreme de Justiție nr. 9 din 09.10.2006 cu privire la aplicarea de către instanțele de
judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral, admițând eronat
acest capăt de cerere.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia că, recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției a MAI,
urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost
judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și
4
ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba
de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General al
Poliției a MAI, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de
apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către recurent în cererea de
recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de
legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Colegiul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în
practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi
considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia
Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,
conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe cînd în recursul declarat
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI, ca inadmisibil.
5
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției a Ministerului
Afacerilor Interne, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecător Valentina Clevadî
judecători Ion Druță
Dumitru Mardari
6