2rh-58/17 — înlăturarea obstacolelor

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2rh-58/17

Judecător: V.Negru

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Cernat, A.Gavrilița, A.Pahopol

Curtea Supremă de Justiție

Judecători: V. Doagă, S. Moldovan, Iu.Oprea

ÎNCHEIERE

10 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

examinînd cererea de revizuire înaintată de Nicolaescu Nicolae, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a lui Hadji Leonid împotriva lui

Nicolaescu Nicolae privind înlăturarea obstacolelor,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014,

C O N S T A T Ă :

La 20.11.2012, Hadji Leonid s-a adresat cu cererea de chemare în judecată

împotriva lui Nicolaescu Nicolae, solicitînd obligarea pîrîtului la demontarea parțială

a gardului construit capital.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 02.08.2003, a procurat casa de

locuit din str-la Crăsescu, 31, mun. Chișinău. Imediat după procurare a înregistrat

bunul în Registrul cadastral al bunurilor imobile. După procurarea imobilului nu a

efectuat nici o schimbare ce ține de hotarele cu vecinii, în unele locuri distanța între

casa sa și gardul pîrîtului fiind mai mică de un metru. În vara anului 2012, pîrîtul a

construit un gard capital (din piatră) de o înălțime mai mare de 2,0 m. În așa mod, în

casa sa nu pătrunde lumina zilei și este nevoit de a se folosi de lumina electrică 24/24

ore, deoarece lumina zilei nu pătrunde în casă datorită gardului capital construit de

pîrît, aproximativ de înălțimea pereților casei sale. Pînă în luna august în prima

jumătate a zilei în casă e semi-întuneric, iar în a două jumătate a zilei, în perioada

toamna - iarnă în casă practic e beznă. A încercat să vorbească cu pîrîtul referitor la

demontarea gardului pînă la înălțimea de 1,2 m, iar mai sus poate fi din tije de metal,

însă vecinii nici nu au vrut să audă, deaceea a fost nevoit să se adreseze la pîrît prin

intermediul oficiului poștal, însă nici scrisoarea acesta nu a dorit să o primească de la

poștaș. Deoarece a epuizat toate posibilitățile de a soluționa problema pe cale

amiabilă, este nevoit să se adreseze în instanța de judecată pentru a soluționa

problema creată de pîrît.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 mai 2013, a fost

admisă cerere de chemare în judecată a lui Hadji Leonid, fiind dispusă obligarea lui

Nicolaescu Nicolae să demoleze gardul capital din str-la V.Crăsescu, 33, mun.

Chișinău pînă la înălțimea de 1,5 m în partea ce se află în vecinătate cu reclamantul.

1

În motivarea hotărîrii, instanța de fond a invocat prevederile art. 377, 379 CC,

pct. 2.20 al Instrucțiunii privind ordinea planificării, construcției și amenajării

fondului individual de locuințe din 28.10.2004, constatînd că pîrîtul Nicolaescu

Nicolae a ridicat porțiunea de gard litigios cu înălțimea mai mare de 2,0 metri, ceea

ce contravine cerințelor legale.

La 01.07.2013, Nicolaescu Nicolae a depus cerere de apel împotriva hotărîrii

instanței de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 29 mai 2013 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, este proprietar al imobilului din str. V.

Crasescu, 33, din anul 1989, fiind și proprietar al gardului în litigiu. Nu a intervenit în

reconstrucția gardului, iar incomoditatea în ceea ce privește insolarea casei de locuit

vecine se datorează acțiunilor lui Hadji Leonid, care a reconstruit-o. Mai indică faptul

că, intimatul a devenit proprietar al imobilului său abia în anul 2003, iar pînă la

adresarea în instanța de judecată nu a avut careva obiecții referitor la gard. Urmare a

reconstrucției casei efectuate de către intimat, are de suferit și apelantul deoarece vin

mirosuri neplăcute de la bucătăria care este în partea hotarului dintre ei. Mai mult,

reconstrucția ilegală a acoperișului efectuată de către intimat, îi creează obstacole și îi

lezează dreptul de proprietare deoarece apele se scurg în ograda sa și îi provoacă

prejudicii. De asemenea, indică faptul că reclamantul a încălcat termenul de

prescripție la înaintarea acțiunii în instanța de judecată.

Totodată, prin cererea de apel suplimentară, Nicolae Nicolaescu a indicat că, a

fost reprezentat în ședințele primei instanțe de o persoană care nu deținea licența de

avocat, fapt despre care a aflat ulterior. Prin urmare, nu i-au fost apărate interesele și

nu a avut posibilitatea de a înainta acțiune reconvențională, or prin acțiunile lui

Leonid Hadji de asemenea îi sunt lezate drepturile, fiind efectuate lucrări de

construcție cu încălcarea dreptului de vecinătate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2013 a fost respins apelul

declarat de Nicolaescu Nicolae și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani,

mun.Chișinău din 29 mai 2013.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 23.01.2014, Nicolaescu Nicolae

a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 19 noiembrie 2013 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

19 mai 2013, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014 recursul declarat

de către Nicolaescu Nicolae împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19

noiembrie 2013 a fost considerat inadmisibil.

La 10.01.2017, Nicolaescu Nicolae a înaintat cerere de revizuire a încheierii

Curții Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014, solicitînd admiterea acesteia, casarea

încheierii revizuite, cu trimiterea pricinii la rejudecare în prima instanță, invocînd ca

temei de revizuire lit. b) a art. 449 CPC - i-au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii, care nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute anterior.

Drept circumstanțe noi revizuentul a invocat, unele constatări și concluzii

expuse în Actul de transmitere în natură a liniilor roșii și limitele de pămînt pentru

stabilirea hotarelor terenului din str-la V. Cracescu 33, mun. Chișinău din 25

octombrie 2016.

La data de 27.02.2017, intimatul Hadji Leonid a depus referință la cererea de

revizuire a lui Nicolaescu Nicolae solicitînd respingerea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

2

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie

respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt

definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și

procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu

poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-

a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Din textul cererii de revizuire, înaintată la 10.01.2017, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii

Curții Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014, iar temeiul invocat este lit. b) a art.

449 CPC.

Astfel, cu privire la afirmațiile revizuentului invocate în cererea de revizuire,

Colegiul constată că acestea nu se încadrează la temeiul de revizuire prevăzut de art.

449 lit. b) CPC. Mai mult se face referire la niște circumstanțe expuse în Actul de

transmitere în natură a liniilor roșii și limitele de pămînt pentru stabilirea hotarelor

terenului din str-la V. Cracescu 33, mun. Chișinău, întocmit la 25 octombrie 2016,

ulterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere.

Mai mult ca atît, aceste afirmații nu influiențează în nici un mod soluțiile

adoptate.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449

lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv pînă

la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate în fața instanței prin prezentarea unor

probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute

anterior petiționarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii

este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

3

temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, ele

urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii. Faptele noi

apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată,

dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui

atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența

acestui temei de revizuire.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de

revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

Prin cererea – obiectul prezentei ședințe, revizuentul nu a prezentat nici unul din

temeiurile conținute în norma indicată.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania,

Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate

Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătorești irevocabile

produce efecte grave pentru părți, întrucît se încalcă principiul stabilității raporturilor

juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția

4

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse și în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

DISPUNE:

A respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Nicolaescu

Nicolae împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014, în pricina

civilă la acțiunea lui Hadji Leonid împotriva lui Nicolaescu Nicolae privind

înlăturarea obstacolelor.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

5