2ra-1795/15 — Revendicarea posesiei.

Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1795/15 Judecător: V. Clima Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Guzun, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 05 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Nadejda Toma, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Matveev Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Matveev Alexandru împotriva lui Covalciuc Mihail privind revendicarea posesiei, demolarea construcţiei şi înlăturarea obstacolelor, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 31 martie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana din 08 decembrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 07 noiembrie 2012, Matveev Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Covalciuc Mihail solicitînd obligarea pîrîtului de a demola construcţia din piatră executată pe perimetrul hotarului dintre reclamant şi pîrît, pe o distanţă de aproximativ cinci metri, obligarea pîrîtului de a nu crea impedimente şi să permită reclamantului de a executa lucrări de construcţie a gardului de piatră cu amplasarea acestuia potrivit planului cadastral al terenului cu numărul 0146118223 și încasarea cheltuielilor legate de achitarea taxei de stat şi de asistenţă juridică.

În motivarea pretenţiilor, reclamantul Matveev Alexandru a indicat că a devenit proprietar al sectorului de teren cu numărul cadastral 0146118223, amplasat în mun. Chişinău, comuna Tohatin, întovărășirea pomicolă „Ogonioc”, sectorul nr. 112, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare din 17 septembrie 2008. În vecinătate este sectorul de teren cu numărul 111, ce aparţine pîrîtului Covalciuc Mihail. Relatează că la 08 octombrie 2012 reclamantul a iniţiat lucrările de construcţie a gardului, care să delimiteze hotarul dintre vecini, potrivit planului cadastral de amplasament. Pîrîtul a intervenit şi a creat obstacole, motivînd obiecții asupra amplasamentului. La momentul inițierii lucrărilor, hotarul era delimitat prin plasă zincată şi care era amplasată pe o distanţă de 1,5 metri în interiorul terenului reclamantului, în partea de jos a lotului.

Porțiunea ocupată de vecin, reprezintă aproximativ 25 metri pătrați. Consideră impedimentul creat de pîrît, precum şi obiecția invocată neîntemeiată, or construcţia pe care a iniţiat-o reprezintă un zid de demarcare, care urmează să fie amplasată exact pe linia de demarcare, determinată conform planului cadastral. Invocă că la moment, pîrîtul deţine un sector ce depăşeşte suprafaţa atribuită şi stabilită în actele de proprietate, corespunzător nu poate pretinde posesia asupra unei porțiuni ocupată abuziv. Susţine că pîrîtul în primăvara anului 2012, a edificat o construcţie capitală din piatră, pe o distanţă de 5 metri pe perimetrul hotarului, la o distanţă de 40-50 cm în interiorul terenului reclamantului, fară a dispune de autorizare de construcţie.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 08 decembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2015, a fost respins apelul declarat de Matveev Alexandru și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 08 decembrie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 02 iunie 2015, Matveev Alexandru a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, concluziile instanțelor inferioare sînt în contradicție cu materialele cauzei iar normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 27 aprilie 2015 (f.d.

135), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul lui Matveev Alexandru se consideră declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Matveev Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Matveev Alexandru ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Matveev Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nadejda Toma Ion Druţă