2ra-313/17 — cu privire la partajarea averii comune în devălmășie

prima instanță: V. Clima nr. 2ra-313/17 instanța de apel: A.Ponov, A.Pahopol, A. Minciună ÎNCHEIERE 01 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Olga Varticovschi-Spînu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Spînu împotriva Olgăi Varticovschi-Spînu cu privire la partajarea averii comune în devălmășie și acțiunea reconvențională a Olgăi Varticovschi-Spînu împotriva lui Igor Spînu și Alexei Potapov cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie pe cote-părți, încetarea dreptului de proprietate între coproprietari prin atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte în favoarea lui Igor Spînu, obligarea achitării a ½ cotă-parte din valoarea automobilul și compensarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2016, prin care au fost respinse apelurile declarate de Igor Spînu și Olga Varticovschi-Spînu și menținută hotărârea primei instanțe constată: La 21 august 2014, Igor Spînu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Varticovschi-Spînu cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a invocat că începând cu 19 iunie 2003 și până la 27 martie 2014 s-a aflat în căsătorie cu Olga Varticovschi-Spînu. La 27 martie 2014, prin hotărâre judecătorească căsătoria dintre părți a fost desfăcută, iar divorțul a fost înregistrat la Oficiul Stare Civilă sector Ciocana, mun. Chișinău la 29 aprilie 2014. Din căsătorie au doi copii, Iuliana Spânu și Ștefan Spânu, domiciliul copiilor fiind determinat cu mama, iar din contul lui în folosul ultimei s-a încasat pensia de întreținere în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri. Susține că împreună cu pârâta dețin în proprietate comună în devălmășie locuința apartamentul nr. 88 din str. Ginta Latină 19/1 mun. Chișinău, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 160 din 12 ianuarie 2008. La momentul 1 desfacerii căsătoriei nu a fost partajată proprietatea comună și până în prezent cotele- părți nu au fost determinate.

Indică că după desfacerea căsătoriei pârâta prin diverse metode depunea abuziv cereri la poliție și judecată pentru îndepărtarea lui de la locul de trai, prin solicitarea neîntemeiată în emiterea ordonanțelor de protecție, care însă au fost respinse. Prin urmare, la moment nu poate dispune de apartamentul din litigiu împreună cu pârâta ca posesor și proprietar legal, acest drept fiindu-i îngrădit. Relatează că prin acțiunile sale pârâta încalcă dispozițiile art. 367 Cod civil, care prevăd că fiecare coproprietar devălmaș are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinației acestui, fără a limita dreptul celorlalți coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel. La 05 mai 2014 s-a adresat cu o cerere către pârâtă prin care a solicitat partajarea apartamentului comun pe cale amiabilă.

Prin răspunsul din 13 mai 2014, Olga Varticovschi-Spînu a refuzat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, indicând că doar ea și părinții ei au contribuit cu bani la procurarea apartamentului în litigiu. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 25 alin. (1), (2) și (4), 26 alin. (1) Codul familiei, art. 361, 366, 367, 370, 371, 373 Cod civil, art. 85 alin. (4), 186 alin. (1), 166-168, 174, 175 CPC, art. 4 din Legea taxei de stat. Solicită admiterea acțiunii, determinarea cotelor-părți în devălmășie a apartamentului situat str. Ginta Latina, 19/1 ap. 88, mun. Chișinău cu suprafața de 69,4 m2 cu numărul cadastral 0100311.130.01.088 cu atribuirea a câte ½ cotă-parte din imobil, partajarea proprietății comune între Igor Spînu și Olga Varticovschi- Spînu, alcătuită din apartamentul situat pe adresa str. Ginta Latina, 19/1 ap. 88, mun.

Chișinău cu suprafața 69,4 m2 cu numărul cadastral 0100311.130.01.088 prin atribuirea întregului bun imobil reclamantului Igor Spînu în schimbul unei sulte în favoarea coproprietarului Olga Varticovschi-Spînu și încasarea cheltuielilor de judecată. La 27 octombrie 2014, Olga Varticovschi-Spînu a depus cerere reconvențională împotriva lui Igor Spînu cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie pe cote-părți, atribuirea imobilului din str. Ginta Latină 19/1 ap. 88, mun. Chișinău ei, în schimbul unei sulte în favoarea pârâtului, recunoașterea nulă a contractului de înstrăinare a automobilului cu obigarea achitării ½ cotă-parte din costul automobilului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că bunurile dobândite în timpul căsătoriei cu Igor Spînu reprezintă apartamentul din str. Ginta Latină 19/1 ap. 88 mun. Chișinău și automobilul de model „Volkswagen Jetta”, anul fabricării 2004 cu numărul de înmatriculare C QC 290. Susține că după căsătorie împreună cu Igor Spînu locuiau în apartamentul părinților ei din str. Alecu Russo 59/4, 220 mun. Chișinău. La insistența soțului a rugat părinții să vândă imobilul în care ei locuiau pentru a cumpăra o locuință mai mare cu banii obținuți din vânzarea apartamentului. 2 Astfel, la 13 iunie 2006 părinții au vândut apartamentul 220 din str. Alecu Russo, 59/4 mun. Chișinău, iar banii obținuți în valoare de 29 500 euro i-au fost transmiși ei, cu titlu gratuit sub formă de donație, părinții insistând la perfectarea unui înscris.

Ca urmare în acest sens a fost întocmit și semnat contractul de donație a banilor între Vitalie Varticovschi, Tatiana Varticovschi și Olga Varticovschi-Spînu. La 15 iunie 2006 a fost încheiat contractul de cumpărare a apartamentului nr. 27 din str. Nicolae Milescu Spătaru nr. 1, mun. Chișinău compus din două odăi, cu valoarea de 32 500 euro, dintre care contribuția ei a fost în mărime de 29 500 euro, bani proprietate personală și 3 000 euro au fost achitați de către Igor Spînu obținuți din donația oferită de mama lui. Astfel, că aportul său la dobândirea acestui imobil constituie 90,77%, iar a lui Igor Spînu de 9,23%. Ulterior la 11 ianuarie 2008, în urma deciziei comune apartamentul nr. 27 din str. Nicolae Milescu Spătaru nr. 1, mun.

Chișinău a fost înstrăinat cu suma de 40 000 euro. Iar la 12 ianuarie 2008, din banii obținuți din vânzare, la care au mai adăugat 3000 euro - mijloace comune cu Igor Spînu, au cumpărat apartamentul nr. 88 din str. Ginta Latină 19/1, mun. Chișinău. Consideră că și în acest bun imobil, aportul său de dobândire este mai mare, în cotă procentuală fiind 87,92%, iar al lui Igor Spînu de 12,08%. Mai indică că în timpul căsătoriei au dobândit și automobilul Volkswagen Jetta, cu numărul de înmatriculare CQC290, cu valoarea de 5000 euro, dintre care costul automobilului 4 500 euro și 500 euro - valoarea reutilării cu echipament de gaz. Subliniază că la 12 septembrie 2013, Igor Spînu a înstrăinat acest automobilul fără consimțământu ei, cumnatului lui cu o lună înainte ca cererea de divorț să fie înregistrată în instanță.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 21, 25, 26 Codul familiei, art. 85, 207, 216, 288, 286, 299, 317, 344, 361, 370 Cod civil, art. 166-167, 172, 173 CPC. Solicită admiterea acțiunii, recunoașterea imobilului situat mun. Chișinău str. Ginta Latină 19/1, ap. 88, înregistrat în Registrul cadastral cu nr. 01003111300188 drept proprietate în devălmășie cu cote-părți diferite, pentru Olga Varticovschi-Spînu cota-parte din imobil de 8/7 cote-părți ce constituie 87,92% și pentru Igor Spînu 1/8 cotă-parte ce constituie 12,08%, atribuirea imobilului din str. Ginta Latină 19/1 ap. 88 mun.

Chișinău ei în schimbul unei sulte în favoarea lui Igor Spînu, echivalentul în bani a cotei-părți de 1/8 în sumă de 87 820 lei, recunoașterea nulă a contractului din 12 septembrie 2013 de înstrăinare a automobilului „Volkswagen Jetta”, cu numărul de înmatriculare C QC 290, încheiat între Igor Spînu și Alexei Patapov cu repunerea părților în situația anterioară, obligarea pârâtului să achite suma de 46 680 lei prețul la ½ cotă-parte din automobil, încasarea cheltuielilor de judecată și cheltuielilor pentru asistență juridică. 3 La 12 ianuarie 2015 Olga Varticovschi-Spînu a inaintat cerere prin care a solicitat atragerea în calitate de copârât pe Alexei Patapov.

La 16 februarie 2015 Igor Spînu a depus cerere de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat determinarea cotelor-părți proprietății în devălmășie apartamentul cu 3 odăi situat str. Ginta Latina 19/1, 88 cu suprafața 69,4 m2 cu numărul cadastral 0100311.130.01.088 cu atribuirea a câte 1/2 cotă-parte după Igor Sînu și Olga Varticovschi-Spînu și încasarea cheltuielilor de judecată. În cadrul ședinței de judecată Igor Spînu a concretizat pretențiile prin care a solicitat o altă formă de încetare a dreptului de proprietate comună pe cote-părți prin vânzarea bunului la licitație și împărțirea beneficiilor între coproprietari. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 18 martie 2016, acțiunea inițială formulată de Igor Spînu și acțiunea reconvențională a Olgăi Varticovschi-Spînu au fost admise parțial.

Au fost determinate cotele-părți din bunul proprietate comună în devălmășie a lui Igor Spînu și Olga Varticovschi-Spînu apartamentul nr. 88 din str. Ginta Latină 19/1, mun. Chișinău cu suprafața de 69,4 m2 cu numărul cadastral 0100311.130.01.088, cu atribuirea a câte 1/2 cotă-parte ideală lui Igor Spînu și Olgăi Varticovschi-Spînu. A fost încasat de la Igor Spînu în beneficiul Olgăi Varticovschi-Spînu suma de 46 680 lei valoarea proporțională cotei-părți de ½ din bunul mobil proprietate comună supusă înstrăinării.

Au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile inițiale cu privire la încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți prin dispunerea vânzării bunului la licitație și distribuirea prețului între proprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia, precum și pretențiile reconvenționale cu privire la încetarea dreptului de proprietate între coproprietari prin atribuirea întregului bun - unuia din coproprietari în schimbul sultei plătibile în favoarea lui Igor Spînu de 87 820 lei. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 aprilie 2016, Igor Spînu și Olga Varticovschi-Spînu au fost scutiți de la plata taxei de stat aferentă bugetului a câte 5 067,96 lei. A fost încasat de la Igor Spînu în beneficiul Olgăi Varticovschi-Spînu cheltuielile de taxă de stat în mărime de 300 lei.

A fost încasat de la Igor Spînu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1100 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2016, au fost respinse apelurile declarate de Igor Spînu și Olga Varticovschi-Spînu și menținută hotărârea primei instanțe din 18 martie 2016. La 12 decembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal, Olga Varticovschi- Spînu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate în partea respingerii apelului declarat de ea, casarea parțială a hotărârii primei instanțe din 18 martie 2016 în partea respingerii acțiunii reconvenționale privind recunoașterea imobilului din str. Ginta Latină 19/1, ap. 88 mun.

Chișinău drept proprietate comună a soților cu cote-pați diferite, pentru Olga Varticovschi-Spînu 7/8 cote-părți și pentru Igor Spînu 1/8 cote-părți și împărțirea imobilului prin atribuirea întregului bun Olgăi Varticovschi-Spînu în 4 schimbul unei sulte în favoarea lui Igor Spînu echivalentul în bani a cotei-părți 1/8, cu emiterea unei noi hotărâri în acestă parte de admitere a cererii reconvenționale. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată și hotărârea primei instanțe considerându-le ilegale și neîntemeiată. Obiectează că instanța de apel a interpretat eronat legea materială în aprecierea probatoriului și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Indică că prin acțiunea civila atât intimatul cât și ea, în acțiunea reconventională, au solicitat incetarea coproprietatii asupra imobilului litigios prin partajarea în natura a acestuia, în temeiul art. 361 Cod civil.

Susține că chiar și în cazul când pe parcursul examinării cauzei intimatul, a renunțat la pretenția de partajare în natura, dânsa nu a renunțat la aceasta pretenție și a susținut cerința cu privire la înfăptuirea actului de justiție prin partajul în natură a bunului imobil. Relevă că instanța contrar prevederilor art. 357 si 361 Cod civil, a considerat cerința sa neîntemeiata Consideră ca în acest caz, actul de justiție nu a fost înfăptuit, fiindu-i neglijate drepturile garantate de art. 18 din Constituție și art. 11 CPC. Notează că instanța a respins cerința de a înceta proprietatea pe cote-parti fără un temei legal, forțându-i să suporte în continuarea o coproprietate nedorită și imposibilă, având în vedere că imobilul a fost recunoscut indivizibil de către instanță, ca urmare că este situat la bloc, are o singură ușă de acces, dependinte comune.

Indică că astfel se aduce atingerea dreptului său de apărare a proprietăți garantate prin art. 1 Protocolul 1 CEDO. Nu este de acord cu cele invocate de instanța de apel precum că expunerea bunului imobil la licitație prin vânzarea lui și partajarea mijloacelor nu ar asigura existența garanțiilior privind viitoarea locuință a minorilor. Consideră că instanță a dat o apreciere mult arbitrară în această privință, deoarece interesele copiilor în primul rând impun de a avea un mediu favorabil educației lor, să nu asiste la numeroase conflicte și certuri între părinții lor divorțați. La fel, consideră că instanțele au aplicat în mod eronat normele materiale la aprecierea cerințelor ei ce țin de determinarea diferenței cotelor-parți din imobilul în litigiu.

Menționează că au fost prezentate suficiente probe care dovedesc că apartamentul în litigiu, deși a fost procurat în timpul căsătoriei, la cumpărarea lui au fost folosiți banii pe care dânsa i-a primit în dar de la părinții ei și anume suma de 29500 euro. Igor Spinu nu a negat pe parcursul judecații faptul primirii acestor bani. Astfel, instanțele nu au ținut cont de circumstanțele cazului și de probatoriul prezentat, în mod incorect au dat apreciere normelor legale care înlătură prezumția de egalitate a comunității bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, în cazul in care sunt prezentate probe. Menționează că instanța de apel și cea de fond nu a ținut cont nici de prevederile art. 19 Codul familiei, art. 370 și 371 Codul civil.

5 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 08 noiembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 177). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2016, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Varticovschi-Spînu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Olga Varticovschi-Spînu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

6 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Olga Varticovschi-Spînu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Olga Varticovschi-Spînu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță 7