2ra-1078/17 — Partajarea bunurilor comune în devalmasie

Prima instanță: C. Cheptea 2ra–1078/17

Instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Rîhlea Norica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Noricăi (Rîhlea)

Gorcinschi împotriva lui Valentin Gorcinschi cu privire la partajarea averii comune

în devălmășie,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie 2017, prin care a fost

admis parțial apelul declarat de Rîhlea Norica, casată hotărârea Judecătoriei

Sîngerei din 13 iulie 2015 și emisă o nouă hotărâre, prin care s-a partajat în alt mod

averea comună în devălmășie, s-a încasat de la Valentin Gorcinschi în folosul

statului taxa de stat, în rest, ce ține de partajarea loturilor de teren, acțiunea s-a

respins ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 31 octombrie 2011, Norica (Rîhlea) Gorcinschi a depus cerere de chemare

în judecată către Valentin Gorcinschi cu privire la partajarea averii comune în

devălmășie.

În motivarea acțiunii, a invocat că, în luna aprilie a anului 1998, a încheiat

căsătoria cu Valentin Gorcinschi, în urma căreia au dobândit avere comună, și

anume apartamentul nr. 3 din str. Alecu Russo, 14, mun. Bălți cu o odaie, în

valoare de 80000 lei, automobilul de model Opel Vectra, cu n/î BL BV 349, în

valoare de 36437, 50 lei, garajul nr. 11 în CCG – 8, în valoare de 45855 lei, căsuță

de vară cu două loturi de pământ de pe lângă casă situată în IP „Gudoc”, în valoare

de 46000 lei, frigider cu două secții în sumă de 1400 lei, televizor „Sharp”, în

valoare de 1700 lei, videocasetofon „Samsung”, în valoare de 1700 lei, două

canapele în sumă de 600 lei, aragaz în valoare de 50 lei, două scaune în sumă de 80

lei, taburete în sumă de 80 lei, cămin electric în valoare de 100 lei, mașină electrică

de tocat carne în sumă de 500 lei, telefon în sumă de 100 lei, trei perne în valoare

de 90 lei, două plapume în sumă de 200 lei și o rolă electrică în valoare de 900 lei.

Reclamanta a solicitat partajarea averii comune în devălmășie prin

transmiterea în proprietatea ei ⅓ din apartamentul nr. 3 din str. Alecu Russo, 14,

mun. Bălți, casa de vară cu două loturi de pământ de pe lângă casă, ½ din costul

garajului nr. 11 din CCG - 8, mun. Bălți în sumă de 95593 lei, iar cealaltă avere, în

sumă de 93531 lei, să-i fie transmisă lui Valentin Gorcinschi.

La 21 iulie 2014, Norica (Rîhlea) Gorcinschi a depus cerere de concretizare a

acțiunii, prin care a solicitat să fie exclus din masa bunurilor solicitate spre

partajare apartamentul cu o odaie nr. 3 din str. Alecu Russo, 14, mun. Bălți și

garajul nr. 11 din CCG - 8, mun. Bălți.

Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 13 iulie 2015, a fost admisă parțial

acțiunea, s-a atribuit lui Valentin Gorcinschi bunul mobil automobilul de model

Opel Vectra cu n/î BL BV 349, evaluat la prețul de 36437, 50 lei; s-a încasat de la

Valentin Gorcinschi în beneficiul Noricăi (Rîhlea) Gorcinschi ½ din prețul

automobilului de model Opel Vectra cu n/î BL BV 349, adică suma de 18216, 75

lei; s-a încasat de la Valentin Gorcinschi în beneficiul Noricăi (Rîhlea) Gorcinschi

suma de 850 lei cu titlu de restituire a cheltuielilor de judecată, care se compun din

250 lei cheltuieli de transport și 600 lei cheltuieli pentru asistență juridică; s-a

încasat de la Valentin Gorcinschi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de

546, 50 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2015, a fost respins apelul

declarat de Norica (Rîhlea) Gorcinschi și menținută hotărârea Judecătoriei Sîngerei

din 13 iulie 2015.

La 22 februarie 2016, Norica Rîhlea a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, a fost admis

recursul declarat de Norica Rîhlea, casată decizia Curții de Apel Bălți din 22

decembrie 2015, și remisă cauza în Curtea de Apel Bălți pentru rejudecare, în alt

complet de judecători.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie 2017, s-a admis parțial apelul

declarat de Rîhlea Norica, s-a casat hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 13 iulie

2015 și emisă o nouă hotărâre, prin care s-a partajat în alt mod averea comună în

devălmășie, s-a încasat de la Valentin Gorcinschi în folosul statului taxa de stat, în

rest, ce ține de partajarea loturilor de teren, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată

La data de 20 martie 2017, Norica Rîhlea a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea ei să fie admisă integral.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel nu a administrat toate

materialele și probele relevante dosarului, a interpretat și a aplicat eronat normele

de drept material și procesual.

La data de 26 mai 2017, Gorcinschi Valentin a depus referință la cererea de

recurs, solicitând respingerea acesteia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referința la cererea de

recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de către Norica Rîhlea, neîntemeiat și care urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind inadmisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

inadmisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs a recurentei Norica Rîhlea.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Norica Rîhlea.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător /semnătura/ Svetlana Filincova,

Judecători /semnătura/ Iurie Bejenaru,

/semnătura/ Maria Ghervas

Copia corespunde originalului

Judecător Svetlana Filincova