2ra-1626/18 — recunoasterea proprietatii comune in devalmasie

2ra-1626/18 — recunoasterea proprietatii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1626/18

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (N. Arabadji)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cotruță, L. Pruteanu, M. Guzun)

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de către Alexandru Cudinov și Laurențiu-Vlad

Grosu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Cudinov

împotriva lui Laurențiu-Vlad Grosu, Ana – Maria Grosu și Vera Doruc, intervenient

accesoriu notarul Maria Mardari, cu privire la recunoașterea proprietății comune în

devălmășie a soților,

împotriva deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Alexandru Cudinov, Laurențiu-Vlad Grosu și Ana

– Maria Grosu și s-a menținut hotărârea din 07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 05 iulie 2011, Alexandru Cudinov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Laurențiu-Vlad Grosu și a Anei – Maria Grosu, intervenient

accesoriu notarul Maria Mardari, cu privire la recunoașterea proprietății comune în

devălmășie a soților și recunoașterea în calitate de moștenitor legal de clasa I.

În motivarea acțiunii, reclamantul, Alexandru Cudinov a indicat că, din anul

1984, a locuit împreună cu Grosu Eufrosinia în xxxxx, iar în anul 1991 au înregistrat

căsătoria cu aceasta, conform actului de căsătorie nr. 27 din 27 decembrie 1991 și în

anul 1993 au adoptat copiii, Laurențiu-Vlad Grosu și Ana-Maria Grosu.

Reclamantul a invocat că, în anul 2001 a desfăcut căsătoria cu Eufrosinia Grosu,

însă au continuat să ducă o gospodărie comună până la data de 07 mai 2011, când a

decedat Eufrosinia Grosu. Xxxxx îi aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie, deoarece a fost dobândit în timpul căsătoriei cu Eufrosinia Grosu, iar

valoarea apartamentului a sporit în timpul căsătoriei.

1

Reclamantul, Alexandru Cudinov a menționat că, dreptul de proprietate a

Eufrosiniei Grosu, asupra apartamentului xxxxx a fost înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial la data de 26 noiembrie 1997, adică în timpul căsătoriei. Temeiul înscrierii

în Registrul bunurilor imobile a servit certificatul nr. 108 din 13 noiembrie 1997, în

care este indicat expres lista membrilor familiei titularului, printre care și Alexandru

Cudinov.

Reclamantul a indicat că, în perioada traiului în comun, a fost efectuată o

construcție auxiliară la apartamentul xxxxx, și anume a fost construit beciul în

subsolul bucătăriei din apartament, care se încadrează în categoria construcțiilor

capitale.

La fel, reclamantul, Alexandru Cudinov a invocat că, a posedat bunul în litigiu,

cu bună-credință, sub nume de proprietar, pe parcursul perioadei de 27 ani cât a locuit

în acest bun, achitând serviciile comunale, iar din anul 1997 și până în prezent,

dispune de viză de domiciliu la această adresă.

Reclamantul, Alexandru Cudinov a menționat că, la data de 24 mai 2011, Vera

Doruc s-a adresat notarului public Maria Mardari și a fost deschis dosarul succesoral,

după decesul Eufrosiniei Grosu. Respectiv, reclamantul s-a adresat la notarul Maria

Mardari, cu scopul de a depune declarație de acceptare a succesiunii, însă notarul

i-a refuzat să primească declarația din motiv că, reclamantul nu are dreptul la

moștenire.

La data de 22 decembrie 2011, reclamantul Alexandru Cudinov a depus cerere

suplimentară, în care adițional celor indicate în cererea inițială, a indicat că, Ana -

Maria Grosu a fost adoptată de reclamant și Eufrosinia Grosu, la vîrsta de 7 ani, iar la

vîrsta de 16 ani a plecat din familie.

La fel, reclamantul a menționat că, în timpul căsătorie cu Eufrosinia Grosu, au

deschis la Banca de Economii, contul nr. xxxxx, unde este depusă suma de 64 763 lei

și contul nr. xxxxx, unde sunt depozitați 4 139 dolari SUA.

Prin urmare, reclamantul Alexandru Cudinov a solicitat recunoașterea

proprietății comune în devălmășie, a Eufrosiniei Grosu și a lui Alexandru Cudinov,

asupra apartamentului xxx și asupra conturilor bancare, deschise la Banca de

Economii, nr. xxxxx și nr. xxxxx.

Prin hotărârea din 20 iulie 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a

recunoscut dreptul lui Alexandru Cudinov asupra 1/2 din axxx și 1/2 cotă parte din

conturile bancare nr. xxxxx și nr. xxxxx, deținute în Banca de Economii, pe numele

Efrosiniei Grosu. Laurențiu-Vlad Grosu și Ana – Maria Grosu au fost recunoscuți în

calitate de moștenitori legali a câte 1/4 cotă-parte din masa succesorală, rămase după

decesul Efrosiniei Grosu, și anume a câte 1/4 din apartamentul xxxx și a câte 1/4 cotă

parte din conturile bancare nr. xxxxx și nr. xxxxx, deținute în Banca de Economii, pe

numele Efrosiniei Grosu. S-a încasat în mod solidar, din contul lui Laurențiu-Vlad

Grosu și Ana – Maria Grosu, în beneficiul lui Alexandru Cudinov, suma de 5 000 lei,

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și 200 lei, cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea acțiunii.

Iar, prin decizia din 24 octombrie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a scutit

Laurențiu-Vlad Grosu, de la plata taxei de stat pentru cererea de apel, s-a respins, ca

neîntemeiat, apelul declarat de Laurențiu-Vlad Grosu și reprezentantul său,

2

Alexandru Prisac și s-a menținut hotărârea din 20 iulie 2012 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău.

Prin decizia din 20 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiției s-a admis

recursul declarat de Laurențiu-Vlad Grosu și s-au casat decizia din 24 octombrie 2012

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 20 iulie 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare în fond , la Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău, în alt complet de judecată.

La 03 octombrie 2013, reclamantul Alexandru Cudinov a depus cerere de

concretizare a acțiunii, prin care i-a atribuit calitatea de intervenient accesoriu Verei

Doruc.

Suplimentar celor indicate în cererile depuse anterior, reclamantul a menționat

că, valoarea xxx a sporit în timpul căsătoriei acestuia cu Eufrosinia Grosu, și anume

prin faptul că, a fost construit subsolul bucătăriei, a fost reutilată bucătăria, cu

schimbarea tuturor căilor de comunicații și a blocului sanitar, reconstruirea băii, a fost

instalată ușă din metal la intrare și schimbate ușile de interior, a fost instalată teracotă

și schimbată în totalitate podeaua, totodată au fost efectuate reparații periodice a

apartamentului prin vopsirea pereților, podului, schimbarea periodică a tapetelor.

La 20 septembrie 2016, reclamantul Alexandru Cudinov a depus cerere de

concretizare a acțiunii, prin care i-a atribuit calitatea de pârât, Verei Doruc.

Suplimentar celor indicate în cererile depuse anterior, reclamantul a menționat

că, apartamentul xxxx, se afla în gestiunea CCL-134, iar reclamantul și Eufrosinia

Grosu au achitat costul acestui apartament gestionarului.

Prin urmare, reclamantul, Alexandru Cudinov a solicitat recunoașterea

proprietății comune în devălmășie a soților Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu,

asupra apartamentului xxxxx, recunoașterea dreptului de proprietate asupra

apartamentului xxxxx, pentru Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, a câte 1/2 cotă

parte fiecare, stabilirea a câte 1/2 cotă parte ideală din apartamentul xxxxx, pentru

Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, recunoașterea proprietății comune în

devălmășie a soților Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, asupra mijloacelor

bănești depuse la Banca de Economii cu atribuirea fiecărui a câte 1/2 cotă parte din

suma depozitată la contul bancar nr. xxxxx și contul bancar nr. xxxxx.

Prin hotărârea din 07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial, cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Cudinov împotriva

lui Anei-Maria Grosu, lui Laurențiu-Vlad Grosu și Vera Doruc, intervenient accesoriu

notarul public Maria Mardari, privind recunoașterea proprietății comune în

devălmășie a soților asupra apartamentului, recunoașterea dreptului de proprietate și

stabilirea a cîte 1/2 cotă ideală din apartament pentru Alexandru Cudinov și Eufrosinia

Grosu, recunoașterea proprietății comune în devălmășie a soților asupra mijloacelor

bănești depuse la Banca de Economii cu atribuirea a cîte 1/2 cotă parte din suma

depozitată. S-a recunoscut proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru Cudinov

și Eufrosinia Grosu asupra: xxxx, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de

09 septembrie 2004, cu numărul cadastral xxxxx după Eufrosinia Grosu și a

mijloacelor bănești, depozitate pe conturile bancare nr.xxxxx și nr.xxxxx de la Banca

Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu. S-a determinat Eufrosiniei Grosu - 2/3 cotă-

parte ideală din proprietatea în devălmășie și lui Alexandru Cudinov - 1/3 cotă-parte

ideală din proprietatea în devălmășie și s-a recunoscut dreptul de proprietate a lui

3

Alexandru Cudinov asupra 1/3 cotă parte, din xxx, înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la data de 09 septembrie 2004, cu numărul cadastral xxxx după Eufrosinia

Grosu și 1/3 cotă parte din mijloacele bănești, depozitate pe conturile bancare nr.

xxxxx și nr.xxxxx de la Banca de Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu. În rest,

cererea lui Alexandru Cudinov împotriva Anei-Maria Grosu, lui Laurențiu-Vlad

Grosu și Vera Doruc, intervenient accesoriu notarul public Mardari Maria, privind

recunoașterea proprietății comune în devălmășie a soților asupra apartamentului,

recunoașterea dreptului de proprietate și stabilirea a cîte 1/2 cotă ideală din apartament

după Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, recunoașterea proprietății comune în

devălmășie a soților asupra mijloacelor bănești depuse la Banca de Economii, cu

atribuirea a cîte 1/2 cotă parte, din suma depozitată, s-a respins, ca neîntemeiată.

Iar, prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Alexandru Cudinov, Laurențiu-Vlad Grosu și Ana – Maria

Grosu și s-a menținut hotărârea din 07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces, la data de 26 februarie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei

(f.d.229 vol. II) dar date despre recepționarea acesteia de către recurenți, la materialele

cauzei lipsesc.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat

de Alexandru Cudinov la 12 aprilie 2018 și de Laurențiu-Vlad Grosu la 02 mai 2018,

cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurentul, Alexandru Cudinov a solicitat admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de

chemare în judecată depusă de Alexandru Cudinov împotriva lui Laurențiu-Vlad

Grosu, Ana – Maria Grosu și Vera Doruc, intervenient accesoriu notarul Maria

Mardari, cu privire la recunoașterea proprietății comune în devălmășie a soților.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Alexandru Cudinov a indicat că, nu

este de acord cu repartizarea cotelor părți și anume Eufrosinei Grosu 2/3, iar

recurentului doar o 1/3 cotă parte ideală, din proprietatea comună în devălmășie.

Astfel, recurentul a invocat că, a prezentat probe privind ducerea gospodăriei

comune cu Eufrosinia Grosu începînd cu anul 1984, și anume certificatul nr. C-

1406/11 din 19 iulie 2011 eliberat de Comisariatul de poliție a sectorului Rîșcani mun.

Chișinău, certificatul CCL -134 nr. 135 din 26 mai 2011, certificatul CCL-134 din 09

iulie 2012, privind achitarea primei rate în cooperativă, certificat de la biserica Sf.

Mare Mucenic Dumitru, prin care se confirmă că, Alexandru Cudinov a înregistrat

căsătoria religioasă cu Eufrosinia Grosu, copia certificatului de căsătorie, extrasul

din Registrul bunurilor imobile, prin care se confirmă că, dreptul de proprietate asupra

xxx a fost înregistrat în timpul căsătoriei, și anume la data de 26 noiembrie 1997.

La fel, recurentul Alexandru Cudinov a menționat că, fiind audiați în prima

instanță, martorii au confirmat că, pe parcursul anilor 1984-2011, acesta a construit

4

beci sub bucătărie, a făcut replanificare în apartament și reparație capitală a bunului

imobil în litigiu.

Cu referire la conturilor bancare deschise la Banca de Economii, recurentul a

indicat că, acești bani au fost depuși în timpul căsătoriei, conform contractului nr. 191

din 18 iunie 1997.

La fel, recurentul a invocat că, copiii Ana-Maria Grosu și Laurențiu-Vlad Grosu

nu au fost prezenți la funerarile Eufrosinei Grosu și nu a suportat careva cheltuieli în

legătură cu acestea.

La 02 mai 2018, Laurențiu-Vlad Grosu a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral, cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Cudinov împotriva lui Laurențiu-Vlad Grosu, Ana –

Maria Grosu și Vera Doruc, intervenient accesoriu notarul Maria Mardari, cu privire

la recunoașterea proprietății comune în devălmășie a soților.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Laurențiu-Vlad Grosu a indicat că,

instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume

au aplicat prevederile art. 240 din Codul civil din 1964, care au fost modificate în anul

1994, prin Legea nr. 212-XIII din 29 iulie 1994 și care reglementau privatizarea

bunurilor imobile, dar nu dobândirea unui bun imobil, ca membru al cooperativei de

construcție.

Recurentul a invocat că, Eufrosinia Grosu a dobândit apartamentul la data de 16

august 1990, cînd a achitat integral costul acestuia, adică pînă la încheierea căsătoriei

cu Alexandru Cudinov. Respectiv, instanțele de judecată urmau să aplice Hotărârea

Sovietului Miniștrilor al RSSM nr. 338 din 08 octombrie 1984 cu privire la aprobarea

Statului-model al cooperativei de construire a locuințelor din RSSM.

Recurentul, Laurențiu-Vlad Grosu a menționat că, instanțele ierarhic inferioare

și-au întemeiat soluția în baza depozițiilor martorilor, solicitați de a fi audiați de

Alexandru Cudinov, însă nu s-au expus asupra depozițiilor martorilor, solicitați de a

fi audiați de recurent, care au comunicat că, Alexandru Cudinov nu a reparat

apartamentul și nici nu au fost aduse careva îmbunătățiri la apartament.

La fel, recurentul a indicat că, Alexandru Cudinov nu a prezentat probe cu

referire la reparațiile efectuate în timpul căsătoriei, ori alte îmbunătățiri substanțiale

asupra acestui apartament, fapt recunoscut de acesta în ședința de judecată.

Recurentul, Laurențiu-Vlad Grosu a invocat că, certificatul nr. 135 din data de

26 mai 2011, eliberat de CCL-134, prin care se confirmă că, Alexandru Cudinov a

locuit împreună cu Eufrosinia Grosu din 1984 și duceau o gospodărie comună, nu

corespunde realității, or acesta a fost întocmit eronat.

De asemenea, recurentul a menționat că, prima instanță și-a consolidat soluția în

baza certificatul de cununie, care a fost eliberat recent și nu conține careva trimiteri

la vreun extras dintru-un registru bisericesc din anul înregistrării cununiei religioase

între Eufrosinia Grosu și Alexandru Cudinov.

Recurentul, Laurențiu-Vlad Grosu a invocat că, instanțele ierarhic inferioare nu

s-a expus asupra termenului de prescripție de 3 ani, invocat de recurent.

5

Cu referire la sumele bănești depuse de Eufrosinia Grosu la Banca de Economii,

recurentul a indicat că, acestea au fost depuse după desfacerea căsătoriei acesteia cu

Alexandru Cudinov.

La data de 19 iulie 2018, în adresa părților din litigiu, Alexandru Cudinov,

Laurențiu-Vlad Grosu, Ana – Maria Grosu, Vera Doruc, notarul Maria Mardari a fost

expediată copiile recursurilor declarate de către Alexandru Cudinov și Laurențiu-Vlad

Grosu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă pînă la examinarea

recursului, nici una din părțile menționate supra, nu au depus referințe, prin care să-

și expună opinia asupra cererilor de recurs depuse de către Alexandru Cudinov și

Laurențiu-Vlad Grosu.

Iar, la data de 13 august 2018, Alexandru Cudinov a depus referință la cererea

de recurs depusă de către Laurențiu-Vlad Grosu, prin care a solicitat declararea

inadmisibilității recursului declarat de Laurențiu-Vlad Grosu.

Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Alexandru Cudinov și Laurențiu-Vlad Grosu, împotriva deciziei

din data de 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost considerate

admisibile.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Alexandru Cudinov, urmează a fi respins, iar recursul declarat de Laurențiu-Vlad

Grosu, urmează a fi admis, se casează parțial decizia din 19 decembrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârea din 07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Cudinov împotriva lui Laurențiu-Vlad Grosu, Ana – Maria Grosu și Vera Doruc,

intervenient accesoriu notarul Maria Mardari, cu privire la recunoașterea proprietății

comune în devălmășie a soților, în partea în care s-a recunoscut proprietate comună

în devălmășie a lui Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu asupra mijloacelor

bănești, depozitate pe conturile bancare nr.xxxxx și nr.xxxxx, de la Banca Economii,

pe numele Eufrosiniei Grosu și s-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Alexandru

Cudinov asupra 1/3 cotă parte din mijloacele bănești, depozitate pe conturile bancare

nr. xxxxx și nr.xxxxx, de la Banca de Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu, și în

această parte, se pronunță o hotărâre nouă, prin care se respinge integral pretenția lui

Alexandru Cudinov privind recunoașterea proprietății comune în devălmășie a soților

asupra mijloacelor bănești depuse la Banca de Economii, cu atribuirea a cîte 1/2 cotă

parte din suma depozitată. În rest, decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se

mențin, din următoarele considerente.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

6

instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate

cu recurs.

Iar, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din materialele cauzei, Colegiul constată că, la 27 decembrie 1991 a fost

înregistrată căsătoria dintre Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, conform

extrasului de pe actul de căsătorie nr. 27 din 27 decembrie 1991 (f.d.9 vol. I). Ulterior,

la 01 martie 2001 s-a desfăcut căsătoria dintre Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu

(f.d.8 vol. I).

Instanța de recurs reține că, la 07 mai 2011, a decedat Eufrosinia Grosu, conform

certificatului de deces cu seria DC-IV 0909250 (f.d.7 vol. I), iar conform informației

Centrului de evidență a gajului, actelor notariale și a debitorilor a Ministerului Justiției

al RM, după decesul Eufrosiniei Grosu, la 24 mai 2011 a fost deschis dosarul

succesoral 379056, în baza declarației depuse de Vera Doruc (f.d.32 vol. I).

Conform art. 4 Codul familiei, în redacția Legii din 26 octombrie 2000, pentru

reglementarea relațiilor personale nepatrimoniale și patrimoniale dintre membrii

familiei, prevăzute la art.3, nereglementate de legislația familială, se aplică legislația

civilă în măsura în care aceasta nu contravine esenței relațiilor familia.

Art. 6 Codul civil, în redacția Legii din 06 iunie 2002 prevede că, legea civilă nu

are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a

unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații

juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează

efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Astfel, instanța de recurs relevă că, instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit

că, dreptul la acțiune a lui Alexandru Cudinov a apărut atât până, cât și după anul

2002, respectiv, în litigiul dedus judecății urmează a fi aplicate atât prevederile

Codului civil, în redacția Legii din 26 decembrie 1964, cît și prevederile Codului civil,

în redacția Legii din 06 iunie 2002, la fel urmează a fi aplicate atât prevederile Codului

căsătoriei și familiei, în redacția Legii din 26 decembrie 1969, cît și prevederile

Codului familiei, în redacția Legii din 26 octombrie 2000.

Cu referire la aplicarea termenului de prescripție în litigiul dedus judecății,

instanța de recurs relevă că, prescripția extinctivă este termenul, la expirarea căruia în

cazul în care acțiunea n-a fost înaintată, se stinge dreptul civil la admiterea acțiunii,

dreptul la apărare, pe calea acțiunii civile, dreptul la acțiune. Expirarea prescripției

extinctive nu duce la încetarea dreptului subiectiv civil încălcat, ci stinge dreptul

subiectiv civil la apărarea pe calea acțiunii civile.

În acest context, Colegiul menționează că, conform art. 9 al Codului căsătoriei

și familiei, în redacția Legii din 26 decembrie 1969, prescripția nu se extinde asupra

pretențiilor, ce decurg din raporturile de căsătorie și de familie, cu excepția cazurilor,

cînd termenul pentru apărarea dreptului încălcat este stabilit de legislația Uniunii RSS

și de prezentul Cod. În acest caz prescripția se aplică de instanța de judecată în

conformitate cu legislația civilă, dacă legea nu prevede altceva.

Iar, conform art. 8 al Codului familiei, în redacția Legii din 26 octombrie 2000,

cerințele ce țin de relațiile familiale sînt imprescriptibile, cu excepția cazurilor cînd

7

termenele pentru apărarea dreptului lezat sînt prevăzute în mod expres de prezentul

cod. La examinarea cerințelor ce țin de relațiile familiale, instanța judecătorească

aplică normele care reglementează prescripția în conformitate cu prevederile

articolelor respective ale Codului civil.

Art. 74 al Codului civil, în redacția Legii din 26 decembrie1964, prevedea că,

termenul general pentru apărarea printr-o acțiune a drepturilor încălcate ale unei

persoane (prescripția) este de trei ani, iar în litigiile dintre organizațiile de stat,

colhozuri și alte organizații cooperatiste și celelalte organizații obștești – de un an.

Conform art. 267 Codul civil, în redacția Legii din 06 iunie 2002, termenul

general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni

în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Iar, conform art. 25 alin. (8) Codul familiei, în redacția Legii din 26 octombrie

2000, pentru împărțirea bunurilor proprietate în devălmășie a soților a căror căsătorie

a fost desfăcută, se stabilește un termen de prescripție de 3 ani.

Instanța de recurs indică că, curgerea termenului de prescripție de trei ani pentru

cerințele de partaj a averii comune a soților începe nu din momentul încetării

căsătoriei, dar de cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre lezarea dreptului ei.

Astfel, Colegiul reține că, Alexandru Cudinov a depus cererea de chemare în

judecată împotriva lui Laurențiu-Vlad Grosu, Ana – Maria Grosu și Vera Doruc,

intervenient accesoriu notarul Maria Mardari, cu privire la recunoașterea proprietății

comune în devălmășie a soților, la 05 iulie 2011, în cadrul termenului de prescripție,

în contextul în care, la 24 mai 2011 a fost deschis dosarul succesoral 379056, după

decesul Eufrosiniei Grosu, iar după cum atestă materialele dosarului, după desfacerea

căsătoriei și pînă la decesul Eufrosiniei Grosu, Alexandru Cudinov a locuit și a dus o

gospodăriei în comun cu Eufrosinia Grosu.

Conform art. 20 alin. (1) Codul familiei, în redacția Legii din 26 octombrie 2000,

bunurile dobîndite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de

proprietate în devălmășie, conform legislației.

Art. 23 Codul familiei, în redacția Legii din 26 octombrie 2000 prevede că,

bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți pot fi recunoscute de instanța judecătorească

proprietate în devălmășie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din

contul mijloacelor comune ale soților sau al mijloacelor unuia dintre soți ori în urma

muncii numai a unuia dintre soți, valoarea acestor bunuri a sporit simțitor (reparație

capitală, reconstrucție, reutilare, reamenajare etc.).

Conform art. 25 alin. (1) Codul familiei, în redacția Legii din 26 octombrie 2000,

împărțirea proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei,

cît și după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți.

Art. 26 alin. (1-2) Codul familiei, în redacția Legii din 26 octombrie 2000,

stabilește că, la împărțirea proprietății în devălmășie a soților și determinarea cotelor-

părți din aceasta, părțile soților sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu

prevede altfel. Instanța judecătorească este în drept să diferențieze cotele-părți în

proprietatea în devălmășie a soților, ținînd cont de interesele unuia dintre soți și/sau

de interesele copiilor minori.

Astfel, instanța de recurs indică că, reclamantul a solicitat recunoașterea

proprietății comune în devălmășie a soților Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu,

asupra apartamentului xxxxx, recunoașterea dreptului de proprietate asupra

8

apartamentului xxxxx, pentru Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, a câte 1/2 cotă

parte fiecare, stabilirea a câte 1/2 cotă parte ideală din apartamentul xxxxx, pentru

Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, precum și recunoașterea proprietății comune

în devălmășie a soților Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, asupra mijloacelor

bănești depuse la Banca de Economii cu atribuirea fiecărui a câte 1/2 cotă parte, din

suma depozitată la contul bancar nr. xxxxx și contul bancar nr. xxxxx.

Cu referire la apartamentul xxxxx, Colegiul relevă că, instanțele ierarhic

inferioare corect au recunoscut proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru

Cudinov și Eufrosinia Grosu asupra apartamentului din litigiu și au recunoscut dreptul

de proprietate a lui Alexandru Cudinov asupra 1/3 cotă parte, din xxx.

Or, conform adeverinței de înregistrare nr.Ra-262-5 din 26 noiembrie 1997

apartamentul xxxxx este înregistrat cu drept de proprietate după Eufrosinia Grosu

(f.d.6 vol.I). Iar, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, Eufrosinia Grosu

deținea cu drept de proprietate bunul imobil în litigiu, fiind înregistrat în Registrul

bunurilor imobile, la data de 09 septembrie 2004, în temeiul certificatului-134 nr.108

din 13 noiembrie 1997 (f.d.76 vol. I).

La fel, instanța de recurs reține că, la 27 decembrie 1991 a fost înregistrată

căsătoria dintre Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, conform extrasului de pe

actul de căsătorie nr. 27 din 27 decembrie 1991 (f.d.9 vol. I). Iar, deși ulterior, la 01

martie 2001 s-a desfăcut căsătoria dintre Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu

(f.d.8 vol. I), din materialele cauzei rezultă că, ei au locuit împreună în apartamentul

xxxxx și au dus gospodărie comună pînă la data de 07 mai 2011 (f.d.10 vol. I), cînd

Eufrosinia Grosu a decedat și toate cheltuielile funerare au fost suportate de

Alexandru Cudinov, fapt confirmat prin certificatele anexate la dosar (f.d.12-16

vol. I).

Colegiul relevă că, Eufrosinia Grosu, fiind membru al CCL-134, pentru

apartamentul din litigiu, a achitat la 04 aprilie 1980, către CCL-134 prima rată de

3 700 ruble, iar apoi a achitat restul din costul integral al apartamentului, în mărime

de 4 703 ruble, fapt confirmat prin chitanța de plată din 04 aprilie 1980 (f.d.71 vol. I),

mențiunile din cartea de plată al membrului CCL-134 pentru plata serviciilor

comunale și de întreținere a casei (f.d.17-21 vol. I), certificatul nr.108 din data de

13 noiembrie 1997 (f.d.77 vol. II) și certificatul nr. 1 din 09 iulie 2012 (f.d.81 vol. I).

În acest sens, Colegiul menționează că, instanțele ierarhic inferioare corect au

recunoscut proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru Cudinov și Eufrosinia

Grosu asupra apartamentului din litigiu și au recunoscut dreptul de proprietate a lui

Alexandru Cudinov asupra 1/3 cotă parte și dreptul de proprietate a Eufrosiniei Grosu

asupra 2/3 cotă parte, din apartamentul xxx or, prima rată pentru construcția

apartamentului din litigiu, în mărime de 3 700 ruble, a fost achitată de către Eufrosinia

Grosu, pînă a se afla în relații de căsătorie cu Alexandru Cudinov, și doar o parte, cu

mult mai mică, comparativ cu prima rată achitată, în timpul cînd Eufrosinia Grosu a

dus gospodărie în comun cu reclamantul, Alexandru Cudinov.

Respectiv, prin prisma normelor citate supra, instanța de recurs menționează că,

bunurile fiecăruia dintre soți pot fi recunoscute proprietate în devălmășie a lor, dacă

se va constata că, în timpul căsătoriei au fost efectuate investiții ce au sporit

esențial valoarea acestor bunuri (reparație capitală, finisarea construcției, reutilarea

etc.). Concomitent, stabilind cotele-părți din asemenea bunuri, instanța

9

judecătorească va ține cont de mijloacele depuse de către unul dintre soți pînă la

încheierea căsătoriei și respectiv va spori cota acestui soț din bunuri.

La fel, instanța de recurs indică că, conform declarațiilor martorilor Alexandru

Suruceanu, Maria Stropșa, Svetlana Oprea, audiați în prima instanță, după divorț,

Eufrosinia Grosu a dus gospodărie în comun cu reclamantul, Alexandru Cudinov și

au făcut investiții în apartamentul xxxx și anume a fost construit un beci capital, în

subsolul bucătăriei, au reconstruit bucătăria, balcoanele, au schimbat rețelele de

comunicații. Adică, în perioada cînd Eufrosinia Grosu a dus gospodărie în comun cu

reclamantul, Alexandru Cudinov, au fost efectuate reparații capitale și curente ale

xxxxx.

Respectiv, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanțe precum

că, contribuția și aportul lui Aleaxandru Cudinov la sporirea valorii apartamentului

xxxx, a fost unul efectiv, real și considerabil.

Cu referire la mijloacele bănești, depozitate pe conturile bancare nr.xxxxx și

nr.xxxxx de la Banca Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu, instanța de recurs

indică că, la 18 iunie 1997, Eufrosinia Grosu a încheiat cu Filiala nr. l Chișinău a

Băncii de Economii, contractul nr.191 cu privire la deschiderea unor conturi bancare,

fără specificarea numărului contului bancar, ce urma fi deschis în baza acestui

contract (f.d.54).

Totodată, instanța de recurs indică că, conform extrasului din contul bancar nr.

xxxxx, în acest cont, Eufrosinia Grosu a depozitat suma de 4 239,05 dolari (f.d.55-56

vol. I), iar conform extrasului din contul bancar nr. xxxxx, Eufrosinia Grosu a

depozitat în acest cont, suma de 62 815,84 lei (f.d.57-58 vol. I).

Colegiul relevă că, mijloacele bănești din instituțiile financiare pot fi împărțite

numai între persoanele care sînt căsătorite oficial.

Instanța de recurs relevă că, suma de 4 239,05 dolari a fost depozitată de

Eufrosinia Grosu, în contul bancar nr. xxxxx, la data de 18 februarie 2011 (f.d. 56 vol.

I), iar suma de 62 815,84 lei a fost depozitată de Eufrosinia Grosu, în contul bancar

nr. xxxxx, în perioada 04 ianuarie 2010 -11 februarie 2011 (f.d. 58 vol. I).

Astfel, Colegiul menționează că, mijloacele bănești din conturile bancare

nr.xxxxx și nr.xxxxx de la Banca Economii, au fost depozitate pe numele Eufrosiniei

Grosu, în afara căsătoriei cu reclamantul Alexandru Cudinov. Or, căsătoria dintre

Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu a fost înregistrată la 27 decembrie 1991, iar

la 01 martie 2001 a fost desfăcută căsătoria dintre Alexandru Cudinov și Eufrosinia

Grosu.

În acest sens, Colegiul menționează că, instanțele ierarhic inferioare eronat au

recunoscut proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru Cudinov și Eufrosinia

Grosu asupra mijloacelor bănești, depozitate pe conturile bancare nr.xxxxx și

nr.xxxxx de la Banca Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu și eronat au recunoscut

dreptul de proprietate a lui Alexandru Cudinov asupra 1/3 cotă parte din mijloacele

bănești, depozitate pe conturile bancare nr. xxxxx și nr.xxxxx de la Banca de

Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu.

Or, instanțele ierarhic inferioare greșit au constatat că, conturile bancare

nr.xxxxx și nr.xxxxx, au fost deschise în baza contractului nr.191 din 18 iunie 1997,

încheiat între Filiala nr. l Chișinău a Băncii de Economii și Eufrosinia Grosu, deoarece

în acest contract nu este indicat numărul conturilor deschise la acel moment.

10

Mai mult, conform extrasului din contul nr.xxxxx, acesta a fost deschis de

Eufrosinia Grosu pe un termen de 12 luni, cu expirarea termenului la data de

19 februarie 2012 (f.d.55 vol.I). Respectiv, contul nr.xxxxx a fost deschis de

Eufrosinia Grosu la 19 februarie 2011.

Totodată, reclamantul Alexandru Cudinov nu a prezentat probe care ar confirma

faptul că, mijlocele bănești au fost depuse în conturile bancare nr.xxxxx și nr.xxxxx,

deschise pe numele Eufrosiniei Grosu, în timpul căsătoriei dintre reclamant și aceasta.

Iar, în conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

În circumstanțele reținute mai sus, Colegiul menționează că, instanțele ierarhic

inferioare eronat au recunoscut proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru

Cudinov și Eufrosinia Grosu asupra mijloacelor bănești, depozitate pe conturile

bancare nr.xxxxx și nr.xxxxx de la Banca Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu și

dreptul de proprietate a lui Alexandru Cudinov asupra 1/3 cotă parte din mijloacele

bănești, depozitate pe conturile bancare nr. xxxxx și nr.xxxxx de la Banca de

Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu.

Or, conform materialelor cauzei, mijloacele bănești, au fost depozite de

Eufrosinia Grosu la conturile bancare nr.xxxxx și nr.xxxxx de la Banca Economii

după desfacerea căsătoriei dintre Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu, la 01 martie

2001.

Mai mult, conform informației oferite de Primăria Cobîlea, Eufrosina Grosu a

locuit în satul Cobîlea, raionului Cobîlea, iar în anul 1997 a vîndut casa care o deținea

în acea localitate (f.d.29 vol. II).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor

supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de

judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv

problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la

probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, că recursul declarat de

Alexandru Cudinov este neîntemeiat, iar recursul declarat de Laurențiu-Vlad Grosu

este întemeiat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, concluzionează de a respinge recursul declarat de Alexandru

Cudinov și de a admite recursul declarat de Laurențiu-Vlad Grosu, se casează parțial

decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 07 martie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Cudinov împotriva lui Laurențiu-Vlad Grosu, Ana –

Maria Grosu și Vera Doruc, intervenient accesoriu notarul Maria Mardari, cu privire

la recunoașterea proprietății comune în devălmășie a soților, în partea în care, s-a

recunoscut proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru Cudinov și Eufrosinia

Grosu asupra mijloacelor bănești, depozitate pe conturile bancare nr.xxxxx și

nr.xxxxx de la Banca Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu și s-a recunoscut dreptul

de proprietate a lui Alexandru Cudinov asupra 1/3 cotă parte din mijloacele bănești,

11

depozitate pe conturile bancare nr. xxxxx și nr.xxxxx de la Banca de Economii, pe

numele Eufrosiniei Grosu, și în această parte, se pronunță o hotărâre nouă, prin care

se respinge integral pretenția lui Alexandru Cudinov privind recunoașterea

proprietății comune în devălmășie a soților asupra mijloacelor bănești depuse la

Banca de Economii, cu atribuirea a cîte 1/2 cotă parte din suma depozitată. În rest,

decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 07 martie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se mențin.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și lit. b), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Alexandru Cudinov.

Se admite recursul declarat de Laurențiu-Vlad Grosu.

Se casează parțial decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Cudinov împotriva lui

Laurențiu-Vlad Grosu, Ana – Maria Grosu și Vera Doruc, intervenient accesoriu

notarul Maria Mardari, cu privire la recunoașterea proprietății comune în devălmășie

a soților, în partea în care, s-a recunoscut proprietate comună în devălmășie a lui

Alexandru Cudinov și Eufrosinia Grosu asupra mijloacelor bănești, depozitate pe

conturile bancare nr.xxxxx și nr.xxxxx de la Banca Economii, pe numele Eufrosiniei

Grosu și s-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Alexandru Cudinov asupra 1/3

cotă parte din mijloacele bănești, depozitate pe conturile bancare nr. xxxxx și

nr.xxxxx de la Banca de Economii, pe numele Eufrosiniei Grosu și în această parte se

pronunță o hotărâre nouă, după cum urmează:

Se respinge integral pretenția lui Alexandru Cudinov privind recunoașterea

proprietății comune în devălmășie a soților asupra mijloacelor bănești depuse la

Banca de Economii, cu atribuirea a cîte 1/2 cotă parte din suma depozitată.

În rest, decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

07 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

12

13