2ra-563/18 — partajul bunurilor proprietate comuna in devalmasie, declararea nulitatii contractului si recunoasterea imobilului ca fiind proprietate comuna in devalmasie

dosarul nr. 2ra – 563/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni

Judecătorul: M. Grosu,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, L. Pruteanu,

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cocarcea Ludmila prin

intermediul reprezentantului, avocatul Mocanu Serghei împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cocarcea Ludmila

împotriva lui Țurcanu Petru cu privire la partajul bunurilor proprietate comună în

devălmășie, declararea nulității contractului și recunoașterea imobilului ca fiind

proprietate comună în devălmășie,

C O N S T A T Ă:

La 09 noiembrie 2015 Cocarcea Ludmila s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată către Țurcanu Petru solicitând recunoașterea contractului de donație

nr. 4397 din 24 martie 2004 ca fiind un act juridic fictiv și a recunoaște că la data

de 24 martie 2004 a avut loc o trazacție de vânzare-cumpărare între Rusu Andrei

și Țurcanu Petru ca obiect al tranzacției fiind terenul cu numărul cadastral

XXXXXX situat în r-nul. XXXXXX, satul XXXXXX cu suprafața totală de

0.1123 ha, recunoașterea casei de locuit din satul XXXXXX, r-nul. XXXXXX

situată pe terenul cu numărul cadastral XXXXXX ca fiind bun ce îi aparține cu

drept de proprietate comună în devălmășie și împărțirea bunurilor proprietate

comună în devălmășie ce aparțin lui Țurcanu Petru și Cocarcea Ludmila, ultimei

atribuindui-se casa de locuit din satul XXXXXX, r-nul. XXXXXX situată pe

1

terenul cu numărul cadastral XXXXXX, iar lui Țurcanu Petru să-i fie atribuit

apartamentul nr. XXXXXX din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu numărul

cadastral XXXXXX.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a indicat că a încheiat cu pârâtul

căsătorie la 14 septembrie 2000, aceasta fiind desfăcută prin hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 15 octombrie 2013, însă bunurile comune nu au fost

partajate.

Afirma reclamanta că în timpul căsătoriei a dobândit cu pârâtul casa de

locuit din satul XXXXXX, r-nul. XXXXXX, situată pe terenul cu numărul

cadastral XXXXXX cu suprafața de 0,1123 ha și apartamentul nr. XXXXXX din

str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu numărul cadastral XXXXXX.

Susținea reclamanta că terenul pe care este amplasată casa de locuit a fost

înregistrat pe numele pârâtului în baza unui contract de donație, pe care-l

apreciază ca fiind de rea-credință și simulat în vederea ascunderii tranzacției de

vînzare-cumpărare încheiat cu fostul proprietar Rusu Ana, căreia i s-a transmis

suma de 100 dolari USD, motiv pentru care apelanta consideră că contractul

indicat este nul în temeiul art. 220 Cod civil.

Solicita reclamanta recunoașterea contractului de donație nr. 4397 din

24 martie 2004 ca fiind un act juridic fictiv și a recunoaște că la 24 martie 2004 a

avut loc o tranzacție de vânzare-cumpărare între Rusu Ana și Țurcanu Petru, ca

obiect al acesteia fiind terenul cu numărul cadastral XXXXXX, situat în satul

XXXXXX, r-nul. XXXXXX cu suprafața de 0,1123 ha, recunoașterea casei de

locuit indicate ca fiind bun ce aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie reclamantei și pârâtului, împărțirea bunurilor comune în devălmășie a

părților cu atribuirea reclamantei a casei de locuit din satul XXXXXX,

r-nul. XXXXXX, situată pe terenul cu numărul cadastral XXXXXX cu suprafața

de 0,1123 ha și atribuirea pârâtului apartamentul nr. XXXXXX din

str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu numărul cadastral XXXXXX.

Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 28 iulie 2016, cererea de chemare în

judecată a fost admisă parțial și s-a dispus partajarea averii comune în devălmășie

a Ludmilei Cocarcea și Petru Țurcanu cu atribuirea Ludmilei Cocarcea a ½ cotă-

parte din apartamentul nr. XXXXXX din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu

suprafața de 19,9 m.p, inclusiv suprafața utilă de 13,2 m.p cu numărul cadastral

XXXXXX, și lui Țurcanu Petru ½ cotă-parte din același apartament, în rest

pretențiile reclamantei fiind respinse ca neîntemeiate, cu încasarea din contul lui

Țurcanu Petru în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 150 lei. (f.d.76)

Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate

în cererea de chemare în judecată se încadrează parțial în prevederile legii.

La 25 august 2016, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, avocatul

Mocanu Serghei în interesele lui Cocarcea Ludmila a depus cererea de apel

2

împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 28 iulie 2016 solicitând, admiterea

apelului cu casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin

care cererea de chemare în judecată depusă de Cocarcea Ludmila să fie admisă

integral și compensarea din contul bugetului de stat în beneficiul apelantei

cheltuielile de asistență juridică pentru instanța de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2016 s-a dispus de

a nu da curs cererii de apel depusă de avocatul Mocanu Serghei în interesele lui

Cocarcea Ludmila împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 28 iulie 2016 și

s-a acordat termen apelantului până la 01 decembrie 2016 pentru a prezenta

apelul motivat și dovada achitării taxe de stat în mărime de 892,44 lei.(f.d.89-91)

La 21 noiembrie 2017 avocatul Mocanu Serghei în interesele lui Cocarcea

Ludmila a depus cerere de apel motivată.(f.d.103-104)

La 23 ianuarie 2017 avocatul Mocanu Serghei în interesele lui Cocarcea

Ludmila a depus cerere de concretizare a cerințelor.(f.d.103-104)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017 s-a respins

cererea de apel declarată de avocatul Mocanu Serghei în interesele lui Cocarcea

Ludmila și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din 28 iulie 2016.

(f.d.176-181)

Pentru a hotărâ astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidate pe deplin

toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 10 ianuarie 2018, avocatul

Mocanu Serghei în interesele lui Cocarcea Ludmila a contestat-o cu recurs,

solicitând admiterea recursului, scutirea recurentei de la plata taxei de stat pentru

examinarea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din

03 octombrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Strășeni din 28 iulie 2016, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admise în totalitate solicitările lui

Cocarcea Ludmila din cererea de chemare în judecată. (f.d.186-189).

În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată ierarhic

inferioare la judecarea cauzei au interpretat și aplicat greșit normele de drept

material, fapte care se încadrează în temeiurile de casare stipulate în art. 432

alin.(2), lit. a), b), c) CPC al Republicii Moldova, totodată a invocat și neglijarea

de către instanța de fond a prevederilor art.6 din Convenția Europeană pentru

apărarea Drepturilor Omului.

Mai indică că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au stabilit că

intimata a dovedit legalitatea actului administrativ contestat, dar și faptul că nu

există probatoriu în sensul admiterii acțiunii privind recunoașterea casei de locuit

din satul XXXXXX, r-nul. XXXXXX situată pe terenul cu nr. cadastral

XXXXXX, cu suprafața de 0,11 ha ca fiind bun proprietate comună în devălmășie

ale lui Cocarcea Ludmila și Petru Țurcanu.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

03 octombrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către avocatul Mocanu Serghei

în interesele lui Cocarcea Ludmila în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

4

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Cocarcea

Ludmila prin intermediul reprezentantului, avocatul Mocanu Serghei este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar

alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Cocarcea Ludmila prin

intermediul reprezentantului, avocatul Mocanu Serghei, ca fiind inadmisibil.

5

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Cocarcea Ludmila prin intermediul

reprezentantului, avocatul Mocanu Serghei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6