3ra-139/17 — contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru, mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-139/17 Judecător: N. Corcea Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, I. Cotruță D E C I Z I E 01 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Valentina Clevadî Judecători Galina Stratulat, Ion Druță, Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de către Botoșanu Valeriu în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Botoșanu Valeriu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Departamentului Poliției de Frontieră cu privire la anularea deciziei și actului de ridicare din data de 29.07.2015, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, C O N S T A T Ă : La data de 28 septembrie 2015, Botoșanu Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Departamentului Poliției de Frontieră cu privire la anularea deciziei și actului de ridicare din data de 29 iulie 2015. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că rudele sale din or.

Rostov-Don, Federația Rusă au procurat bilete de avion dus-întors pentru Botoșanu Valeriu și soția sa pe ruta Chișinău-Moskova-Rostov-Don, respectiv plecarea la 29 iulie 2015 și întoarcerea la 25 septembrie 2015. Mai indică că la data de 29 iulie 2015, cu soția s-a prezentat la aeroportul din Chișinău pentru a pleca în direcția sus-menționată. Soția sa a plecat, i-ar reclamantului Poliția de Frontieră i-a interzis ieșirea din țară sub pretextul precum că pașaportul său este nevalabil, deși termenul acestuia expiră în anul 2017. În mod verbal i sa explicat că în pașaport prenumele său este indicat „Valerii”, i- ar în baza de date națională și buletinul de identitate acest prenume figurează ”Valeriu” și ca urmare acest fapt produce nevalabilitatea pașaportului în cauză.

La rîndul său, reclamantul în mod verbal a explicat că prenumele său a fost transcris din limba rusă în limba română și acest fapt nu a modificat esența acestui prenume, însă această explicație a fost respinsă. Totodată, indică reclamantul că i-au fost eliberate copia Deciziei Departamentului Poliției de Frontieră privind refuzul ieșirii sale din țară și Actul în original referitor la ridicarea pașaportului în cauză, ambele documente eliberate la 29 iulie 2015. În scopul de a obține respectarea drepturilor sale la proprietate a depus o petiție la Ministerul Afacerilor Interne la 29 iulie 2015, însă nu a primit careva răspuns, iar 1 la 31 iulie 2015 de asemenea în adresa MAI a depus și o cerere prealabilă în baza art.14 din Legea contenciosului administrativ solicitînd anularea Deciziei privind refuzul ieșirii din țară.

Din aceste considerente solicită anularea deciziei și actului de ridicare din data de 29 iulie 2015. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26.11.2015, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva hotărîrii menționate, la data de 30.11.2015, Botoșanu Valeriu a declarat apel, în partea motivată a căruia a solicitat, casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral precum a fost formulată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 a fost respins apelul declarat de Botoșanu Valeriu și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26.11.2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, careva argumente sau dovezi noi dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, la declararea cererii de apel nu au fost indicate sau prezentate, or, cererea de apel a fost limitată doar la expunerea asupra prevederilor normelor de drept material și la retractarea celor indicate și constatate în prima instanță.

Totodată, instanța de apel a considerat că, la examinarea pricinii în fond, prima instanță a ținut cont de toate circumstanțele și împrejurările pricinii, emițînd o hotărîre întemeiată și legală bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, iar la declararea cererii de apel, apelantul nu a prezentat careva probe pertinente și concludente privind temeinicia revendicărilor sale și respectiv nu au fost stabilite careva împrejurări care ar permite casarea unei hotărîri legale în fapt și în drept. Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 20 decembrie 2016, Botoșanu Valeriu a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 26 noiembrie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii. În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, și nu a examinat toate argumentele prezentate. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Botoșanu Valeriu a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și verificînd, în limitele invocate în recurs legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material și procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și 2 circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit este considerată legală și întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, reclamantul Botoșanu Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Departamentului Poliției de Frontieră cu privire la anularea deciziei și actului de ridicare din data de 29 iulie 2015. Instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, soluție menținută de instanța de apel care a respins apelul declarat de Botoșanu Valeriu. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție susține soluția instanței de apel ca fiind legală și întemeiată, pornind de la următoarele.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 3 alin. (2), din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege, iar potrivit art. 16 alin. (l) al aceleiași legi, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

De asemenea, potrivit art. 7 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră, în exercitarea atribuțiilor care îi revin, Poliția de Frontieră are dreptul: a) să controleze documentele persoanelor și ale mijloacelor de transport necesare pentru trecerea frontierei de stat și să efectueze în ele însemnările de rigoare. Documentele nevalabile prezentate la control, precum și cele care nu aparțin posesorului sînt ridicate. Documentele ridicate nefolosite la săvîrșirea unei infracțiuni sau contravenții se transmit organelor emitente sau posesorului în condițiile legii.

Potrivit art. 5 lit. a) din Legea nr. 273 din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, se consideră nevalabile actele de identitate: cu ajutorul cărora nu poate fi identificat titularul, iar potrivit art. 6 alin. (1) al aceleiași legi, actele de identitate nevalabile sînt ridicate de către organele competente, în condițiile legii.

Respectiv, luînd în considerație cele elucidate și anume faptul că la verificarea datelor din Registru de stat al populației, colaboratorii Poliției de Frontieră au constatat că între documentul prezentat la aeroport de către Botoșanu Valeriu și între datele din Registru electronic sunt divergențe, or, în pașaportul reclamantului/recurent este indicat numele „Valerii” iar în Registru de stat al populației este indicat numele „Valeriu”, Colegiul apreciază ca corectă concluzia instanțelor cu referire la legalitatea și temeinicia Deciziei Departamentului Poliției de Frontieră din 29.07.2015 prin care recurentului i-a fost refuzată ieșirea din țară și a Actului din aceiași dată prin care recurentului i-a fost ridicat pașaportul, dat fiind 3 faptul că în temeiul celor menționate și raportate la normele de drept material, aceste acte au fost întocmite în conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri plauzibile pentru anularea acestora nu au fost stabilite.

Colegiul apreciază critic argumentul recursului cu privire la numele „Valerii” și „Valeriu” cu referire la informația Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei nr.288 din 02.11.2015 despre identificarea numelui/prenumelui, or, Colegiul consideră că, după ce și-a schimbat numele din „Valerii” în „Valeriu”. Botoșanu Valeriu în mod obligatoriu urma să-și schimbe actele de identitate (atît buletinul de identitate, cît și pașaportul), deoarece schimbările din actele de stare civilă duc inevitabil la schimbarea statutului actelor de identitate, acestea devenind nevalabile și urmînd a fi ridicate de către organele competente, în conformitate art. 5 și 6 al Legii nr. 273 din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

În temeiul celor expuse, Colegiul consideră justă concluzia instanței de apel de a respinge apelul și a menține în vigoare hotărîrea instanței de fond prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Botoșanu Valeriu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Departamentului Poliției de Frontieră cu privire la anularea deciziei și actului de ridicare din data de 29 iulie 2015 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Colegiul, analizînd materialele la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de către instanța de apel este una legală și întemeiată. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului și acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Ținînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: A respinge recursul declarat de Botoșanu Valeriu. A menține decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Botoșanu Valeriu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Departamentului Poliției de Frontieră cu privire la anularea deciziei și actului de ridicare din data de 29.07.2015. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Valentina Clevadî Judecători Galina Stratulat Ion Druță Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4