2rc-29/17 — Validarea creanțelor

2rc-29/17 — Validarea creanțelor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr.2rc-29/17

Judecător: Maria Moraru

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

președintele ședinței, judecătorul: Tatiana Vieru

judecătorii: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către administratorul insolvabilității a Societății

cu Răspundere Limitată „Tivali-Com" - Dumitru Chicu,

în cadrul procedurii de insolvabilitate intentat față de debitorul Societatea cu

Răspundere Limitată „Tivali - Com",

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2016 prin care au

fost admise cererile creditorilor Garcavenco Victor și Topciu Tatiana privind

repunerea în termenul de validare a creanței și validarea creanțelor,

c o n s t a t ă :

La data de 03 septembrie 2015 și 11 septembrie 2015 în cadrul procedurii de

insolvabilitate a SRL „Tivali-Com", avocatul Stratan Laurian în interesele creditorilor

Garcavenco Victor și Topciu Tatiana a înaintat cereri de repunere în termen a

cererilor de validarea creanțelor și validarea creanțelor garantate a creditorului

Garcavenco Victor în sumă de 47 716 euro și a Tatianei Topciu în sumă de 38 717

euro, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privința debitorului SRL

„Tivali-Com".

Menționează că, despre intentarea procedurii de insolvabilitate creditorii nu au

fost notificați în conformitate cu art. 140 alin. 2 a Legii insolvabilității nr. 149 din

29.06.2012.

Susține că, aceștia nu au primit de la administratorul procedurii de insolvabilitate

a debitorului SRL „Tivali - Com" - Chicu Dumitru careva notificări despre intentarea

procedurii de insolvabilitate și nu au cunoscut despre necesitatea înaintării cererilor de

validare a creanțelor în termen.

Indică că, creditorul are dreptul de a solicita repunerea în termen a cererii de

validare a creanțelor.

1

Totodată, invocă că, în conformitate cu art. 140 alin. (2) Legea insolvabilității nr.

149 din 29.06.201, cererea de admitere a creanței se depune în termenul stabilit în

hotărârea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea

administratorului.

Susțin că, în conformitate cu art. 145 alin. (2) Legea insolvabilității - la cererea

întemeiată a creditorului, în cazuri excepționale, dacă instanța de judecată care

examinează procesul de insolvabilitate constată că termenul de înaintare a creanțelor

nu este respectat din cauza unor circumstanțe legate de persoana creditorului sau de

obiectul creanței ori, dacă nu s-a respectat procedura de notificare a intentării

procesului, instanța de insolvabilitate repune, prin încheiere, în termen cererea de

admitere a creanțelor.

Solicită, repunerea în termen a cererilor de validare a creanțelor înaintate către

SRL „Tivali - Com" cu validarea ulterioară a creanțelor garantate al acestora cu suma

de 47 716 euro pentru Garcavenco Victor și în sumă de 38 717 euro pentru Topciu

Tatiana cu includerea în tabelul definitiv al creanțelor debitorului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2016, s-a admis

cererile de repunere în termenul de înaintare a cererilor de validarea creanțelor

depuse de către creditorii Garcavenco Victor și Topciu Tatiana în cadrul procesului de

insolvabilitate intentat în privința debitorului SRL „Tivali-Com".

La 05 decembrie 2016 administratorul insolvabilității SRL „Tivali - Com"-

Dumitru Chicu a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2016, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii recurate, cu

emiterea unei noi încheieri prin care să fie respinse cererile înaintate de creditorii

Garcavenco Victor și Topciu Tatiana privind repunerea în termen de înaintare a

creanțelor, completat la 14 decembrie 2016.

În motivarea cererii a indicat că, încheierea contestată este neîntemeiată, iar

cererile de repunere în termen nu au fost motivate și nu întrunesc condițiile prevăzute

de art. 145 Legea insolvabilității nr.149 din 29 iuie 2012.

A mai indicat că, creditorii Garcavenco Victor și Topciu Tatiana nu au prezentat

probe ce confirmă imposibilitatea depunerii cererii în termenul limită stabilit de către

instanța de insolvabilitate.

Menționează că, instanța de insolvabilitate la încheierea adoptată din 28.11.2016

a aplicat norma de drept care nu trebuia să fie aplicată în cazul dat, și anume art. 145

alin.1 alin.2 a Legii insolvabilității.

Conform art.8 alin.(3) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, recursul

va fi judecat în termen de 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanța de recurs,

în modul prevăzut de Codul de procedură civilă.

La data de 16 decembrie 2016, în adresa intimaț ilor Garcavenco Victor și

Topciu Tatiana, a fost expediat spre cunoștință copia recursului declarat de către

administratorul insolvabilității SRL „Tivali Com" - Dumitru Chicu, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d.149 vol. II).

La 12 ianuarie 2017 intimații Garcavenco Victor și Topciu Tatiana reprezentați

de avocatul Stratan Laurian a depus referință la cererea de recurs a administratorului

2

insolvabilității SRL „Tivali Com" - Dumitru Chicu, solicitând respingerea recursului

ca neîntemeiat și menținerea încheierii instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Potrivit art.425 Codul de procedură civilă prevede că termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele cauzei rezultă că recursul declarat de administratorul

insolvabilității SRL „Tivali Com" - Dumitru Chicu la 05 decembrie 2016, este depus

în termen.

Examinând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul declarat de administratorul insolvabilității SRL „Tivali Com" - Dumitru

Chicu este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 28 noiembrie 2016 și remiterea pricinii la rejudecare din următoarele

motive.

Conform art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din actele pricinii rezultă că, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din data de

23 decembrie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate fața de SRL „Tvali -

Com" s-a propus creditorilor să înainteze creanțele sale până la adunarea de validare,

numită pentru data de 03.02.2014, hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial (f.d.

133-137).

În scopul prevenirii modificării stării bunurilor debitorului au fost aplicate

măsurile de asigurare conform Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012.

S-a numit Dumitru Chicu în calitate de administrator provizoriu a debitorului

SRL „Tvali - Com" f.d. 133-137).

S-a stabilit termenul-limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de admitere

a creanțelor în vederea întocmirii tabelului definitiv până la 03 februarie 2014.

S-a stabilit termenul de verificare a creanțelor, de întocmire și de comunicare a

tabelului definitiv până la 24 februarie 2014.

S-a stabilit ședința de validare a creanțelor pentru 18 martie 2014 ora 14-00 în

incinta Curții de Apel Chișinău (f.d. 136 verso).

La data de 03 septembrie 2015 și respectiv 11 septembrie 2015 în cadrul

procedurii de insolvabilitate a SRL „Tivali-Com", avocatul Stratan Laurian în

interesele creditorilor Garcavenco Victor și Topciu Tatiana a înaintat cereri de

repunere în termen a cererilor de validarea creanțelor și validarea creanțelor garantate

3

a lui Garcavenco Victor în sumă de 47 716 euro și a Tatianei Topciu în sumă de 38

717 euro în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privința debitorului SRL

„Tivali-Com".

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 28 noiembrie 2016 admis demersul

și a repus în termen cererile de validare a creanțelor depuse de către creditorii

Garcavenco Victor și Topciu Tatiana în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în

privința debitorului SRL „Tivali - Com" privind admiterea creanțelor creditorilor (f.d.

125-126).

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de insolvabilitate a

aplicat și interpretat incorect normele de drept material și procedural.

Conform art. 76 Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, înaintarea

creanțelor de către creditori are loc în strictă conformitate cu reglementările privind

procedura de insolvabilitate.

Conform art. 140 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă

are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul

înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a

creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a

debitorului. Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se

păstrează în instanță.

Articolul 141 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 prevede că

cererea de admitere a creanțelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în

judecată, cu excepțiile stabilite la art. 19.

Afirmațiile administratorul insolvabilității SRL „Tivali Com" - Dumitru Chicu

precum că creditorii nu au prezentat nici o probă care să confirme imposibilitatea

depunerii cererii în termenul limită stabilit de către instanța de insolvabilitate sunt

întemeiate și urmează a fi reținute din următoarele motive.

Conform art. 35 alin. (4) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, odată

cu hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, administratorul

insolvabilității expediază o notificare tuturor creditorilor cunoscuți pentru ca aceștia

să înainteze creanțele față de debitorul insolvabil.

Ca urmare, potrivit art.26 alin.(2), art. 35 alin.(4) Legea insolvabilității,

administratorul insolvabilității are obligația de a-i notifica despre intentarea procedurii

de insolvabilitate față de debitor în temeiul art. 35 din Legea insolvabilității, doar pe

creditorii cunoscuți înregistrați în evidența contabilă.

Legea insolvabilității stabilește două modalități de notificarea creditorilor despre

intentarea procesului de insolvabilitate și, respectiv, despre necesitatea înaintării

creanțelor sale față de debitor, precum și despre termenul-limită de depunere a

cererilor în instanța de judecată.

Prima modalitate este prin publicarea dispozitivului hotărârii judecătorești în

Monitorul Oficial al RM, care reprezintă o modalitate generală de notificare și se

referă la un cerc nelimitat de persoane. A doua modalitate constă în expedierea de

către administratorul insolvabilității pe adresa tuturor creditorilor cunoscuți a copiei

hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate față de debitor și a unei notificări

4

către creditor prin care îl informează despre necesitatea înaintării creanțelor în

instanța de insolvabilitate și termenul-limită pentru depunerea cererilor. Este de

remarcat că Legea insolvabilității stabilește obligația administratorului insolvabilității

de a notifica creditorii debitorului doar dacă acești a îi sunt cunoscuți și, respectiv,

dacă dispune de datele de contact ale acestora.

În cazul în care, din motive întemeiate, pretinsul creditor a omis termenul de

înaintare a creanțelor în instanța de insolvabilitate, acesta este în drept de a solicita

instanței de a-i repune în termen cererea depusă tardiv, prezentând concomitent și

argumentele, probele ce confirmă motivele de repunere în termen.

Articolul 145 alin.(2) Legea insolvabilității stabilește motivele exhaustive care

pot servi temei de repunere în termen a cererii de înaintare a creanțelor, și anume: a)

existența unor circumstanțe legate de persoana creditorului; b) existența unor

circumstanțe legate de obiectul creanței; c) nu s-a respectat procedura de notificare a

intentării procesului.

Repunerea în termen a cererii de înaintare a creanțelor sau refuzul de a repune în

termen are loc prin încheierea instanței de insolvabilitate care este cu drept de recurs.

Având în vedere că încheierea de repunere în termen este cu drept de recurs, este

oportun ca verificarea creanței și, respectiv, stabilirea ședinței de validare a creanțelor

creditorului întârziat să se desfășoare după ce încheierea de repunere în termen va

deveni irevocabilă, pentru a asigura securitatea raporturilor juridice.

Se atenționează că, fiind depusă tardiv o cerere de admitere a creanțelor, urmează

să fie respectate și prevederile art.116 CPC, potrivit căruia creditorul care a omis

termenul este obligat să solicite repunerea în termen și să invoce temeiurile de

repunere odată cu depunerea în instanța de insolvabilitate a cererii de admitere a

creanțelor.

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din

ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Astfel, chiar dacă pretinsul creditor solicită repunerea în termen și prezintă probe

ce confirmă omiterea întemeiată a termenului de procedură nominalizat, repunerea în

termen urmează a fi respinsă dacă de la momentul când creditorul a aflat despre

intentarea procesului de insolvabilitate față de debitor și până la data depunerii în

instanță a cererii de admitere a creanței împreună cu cererea de repunere în termen au

expirat 30 de zile.

Instanța de recurs reține că, într-u argumentarea poziției sale, creditorii

Garcavenco Victor și Topciu Tatiana fac referite la Acordul de confirmare a

executării obligațiilor față de investitori din 18.07.2011, încheiat între II „Tomailî -

Argo" și SRL „Tivali-Com", prin care părțile au convenit că toate obligațiile ÎI

„Tomailî - Argo" ce rezultă din contractele de investiții încheiate cu investitorii în

construcția blocului locativ amplasat pe str. L. Tolstoi 74, au fost transmise către SRL

„Tivali-Com".

Iar, în baza Acordului de confirmare a executării obligațiilor față de investitori nr.

3527 din 20.08.2011, ÎI „Tomailî - Argo" a transmis către SRL „Tivali - Com"

5

contractele de investiții încheiate între investitorii persoane fizice. Totodată, în actul

de predare primire menționat, se află și creditorii Garcavenco Victor - nr. de ordine

40, și Topciu Tatiana - nr. de ordine 43.

Astfel, creditorii Garcavenco Victor și Topciu Tatiana fac referire anume la faptul

că, în baza acordului dat au devenit creditori ai SRL „Tivali-Com", ceea ce le dă

dreptul de a solicita admiterea creanțelor garantate ce rezultă din contractele privind

investirea capitalului în construcția spațiilor locative, în temeiul art. 50 alin. (2) lit. c)

din Legea insolvabilității.

Analizând încheierea contestată, instanț a de recurs consideră pripită concluzia

instanț ei de insolvabilitate privind admiterea cererilor de repunere în termen în

temeiurile înaintate de către creditorii Garcavenco Victor și Topciu Tatiana în cadrul

procesului de insolvabilitate intentat în privința debitorului SRL „Tivali-Com",

deoarece de către instanța de insolvabilitate nu a fost constatat cu certitudine faptul

dacă contractele de investiție a creditorilor Garcavenco Victor și Topciu Tatiana au

fost primite spre executare sau nu.

Ba mai mult ca atât, nu a fost stabilit nici faptul dacă Garcavenco Victor și Topciu

Tatiana sunt într-adevăr creditorii SRL „Tivali-Com" și au fost efectuate careva

rectificări pe conturile bancare a SRL „Tivali - Com" în legătură cu transmiterea unor

creanțe de către ÎI „Tomailî - Argo".

De asemenea urmează să fie verificată situația dacă Garcavenco Victor și Topciu

Tatiana au fost incluși în lista creditorilor în contabilitatea SRL „Tivali - Com".

În această ordine de idei, rezultă că instanța de insolvabilitate la emiterea

încheierii contestate a omis să se expună asupra celor invocate mai sus, fapt ce pune

la îndoială temeinicia încheierii contestate.

Or, în sensul art.6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă claritate,

motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europe a Drepturilor Omului,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau

respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanța de

insolvabilitate la examinarea cererii de repunere în termen , nu a examinat toate

circumstanțele relevante speței, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

6

declarat de către societatea cu răspundere limitată „Tivali Com", de a casa încheierea

instanței de insolvabilitate și de a restitui pricina spre rejudecare în aceiași instanță, la

etapa soluționării cererii depuse de creditorii Garcavenco Victor și Topciu Tatiana cu

privire la repunerea în termen a cererilor de înaintare a cererilor.

La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în dependență

de cele obținute de emis o hotărâre legală.

În conformitate cu art. 427 lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de administratorul insolvabilității Societatea cu

Răspundere Limitată „Tivali-Com" - Dumitru Chicu.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2016, emisă în

cadrul procedurii de insolvabilitate intentat față de debitorul Societatea cu Răspundere

Limitată „Tivali - Com", privind repunerea în termen a cererilor de înaintare a

creanțelor înaintate de Garcavenco Victor și Topciu Tatiana, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

7