2r-84/17 — declararea nulității actului juridic

prima instanță, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău dosarul nr. 2r-84/2017 judecător: S. Teleucă instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros Î N C H E I E R E 01 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Valentina Clevadî Judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinând, fără citarea părților, recursul declarat de Gheorghe Dabija, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Dabija și Irina Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor juridice, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire, c o n s t a t ă : La 13 august 2012, Gheorghe Dabija și Irina Dabija s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor juridice.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în baza contractului nr.CV/CAR/22 investițional privind construcția spațiului locativ din 13 ianuarie 2005, au dobândit în proprietate apartamentul nr. 6 din str. Cuza Vodă 45/11, mun. Chișinău. Menționează că, în luna iunie 2012, ei au ajuns la un acord cu Nicolae Papuc de a-i vinde apartamentul, ce le aparține, iar în acest scop, la 02 iulie 2012, Nicolae Papuc i-a invitat la notarul Boris Gratii pentru încheierea și autentificarea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului. Susțin că până a se prezenta la notar, Nicolae Papuc le-a comunicat că banii pentru cumpărarea apartamentului trebuie să-i ia de la bancă, dar mai întâi trebuie să încheie contractul și în baza acestui contract, el imediat va efectua toate înregistrările necesare pentru a lua banii de la bancă și se va achita pentru apartament.

Afirmă că prezentându-se la notar, ei au semnat împreună cu Nicolae Papuc contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, conform căruia ultimul a cumpărat apartamentul în schimbul sumei de 1 463 446 lei, iar prețul vânzării a fost achitat în ziua semnării contractului. Invocă că ulterior, ei au plecat împreună cu Nicolae Papuc la BC „Moldindconbank” SA din str. Armenească, 38, mun. Chișinău pentru a primi banii, dar acolo el a comunicat că este deja trecut de orele 17.00 și banca nu mai lucrează și în legătură cu acest fapt, a telefonat față de ei unui oarecare vice- președinte al băncii pe nume Igor, cu care reieșind din discuția avută, s-au înțeles pe a doua zi să se prezinte la bancă și să hotărască toate chestiunile pentru primirea banilor.

Mai invocă că a doua zi, ei l-au telefonat pe Nicolae Papuc, dar el le-a comunicat că încă nu este totul gata, dar ei să nu se îngrijoreze că în cel mai scurt timp va lua banii și se va achita. Menționează că peste câteva zile, Nicolae Papuc a promis din nou că totul va fi bine, dar așa și nu se mai achita cu prețul pentru vânzarea apartamentului. Susțin că, observând că ceva nu este în regulă și văzând că Nicolae Papuc evita deja și întâlnirile, ei au plecat în satul Pîrîta, raionul Dubăsari, unde el are viza de reședință, dar acolo nu a dat de el, însă a aflat că el are o reputație destul de proastă și este căutat de foarte multe persoane pentru diferite probleme. În acel moment ei au înțeles că au fost înșelați de către Nicolae Papuc la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.

Afirmă că ulterior, ei cu mare greu l-au găsit pe Nicolae Papuc, care a comunicat că nu i s-a primit să ia banii pentru a se achita cu ei, dar este dispus să rezilieze contractul de vânzare-cumpărare din 02 iulie 2012 și în acest scop, la 16 iulie 2012, ei au semnat cu el acordul privind rezilierea contractului de vânzare- cumpărare a apartamentului din 02 iulie 2012, care a fost autentificat notarial. Invocă că prezentându-se cu acest acord de reziliere la Oficiul cadastral teritorial Chișinău în vederea reînscrierii după ei a dreptului de proprietate asupra apartamentului, ei au aflat că acest acord nu poate fi executat, deoarece încă la 03 iulie 2012, Nicolae Papuc a vândut apartamentul Ecaterinei Verdeș, iar 18 iulie 2012, Ecaterina Verdeș 1-a vândut Irinei Soldatenco și lui Vitalie Soldatenco.

Mai invocă că în toată această perioadă, ei au locuit și locuiesc în continuare în acest apartament, iar nimeni nu s-a prezentat în scopul vânzării- cumpărării ulterioare a apartamentului. Prin urmare, solicită declararea nulității contractului de vânzare- cumpărare a apartamentului încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc la 02 iulie 2012, a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș la 03 iulie 2012 și a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Ecaterina Verdeș și Irina Soldatenco la 18 iulie 2012 și încasarea de la pârâți a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Irina Dabija și Gheorghe Dabija au depus o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, solicitând repunerea părților în poziția inițială în urma declarării nulității contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentului din 02 iulie 2012, 03 iulie 2012 și 18 iulie 2012. La 24 martie 2015, în cadrul examinării pricinii în primă instanță, Gheorghe Dabija a depus o cerere de strămutare a pricinii la o altă instanță de același grad, invocând că pricina dată urmează a fi strămutată la o altă instanță de același grad, deoarece există circumstanțele stabilite de art. 43 alin. (2) lit. f) CPC. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, a fost respinsă cererea depusă de către Gheorghe Dabija cu privire la strămutarea pricinii și pricina a fost remisă spre examinare în fond în aceeași instanță.

2 La 29 mai 2015, Gheorghe Dabija a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării cererii de strămutare a pricinii. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Dabija împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015, s-a respins recursul declarat de Dabija Gheorghe și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015. La 10 mai 2016, Dabija Gheorghe a depus cerere de revizuire, solicitând casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015 și admiterea recursului declarat de Dabija Gheorghe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016 s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Gheorghe Dabija, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015. Anterior, la 01 decembrie 2015, Irina Dabija a depus cerere de strămutare a pricinii la o altă instanță de același grad, invocând că pricina dată urmează a fi strămutată la o altă instanță de același grad, deoarece există circumstanțele stabilite de art. 43 alin. (2) lit. f) CPC. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, a fost respinsă cererea depusă de către Irina Dabija cu privire la strămutarea pricinii și pricina a fost remisă spre examinare în fond în aceeași instanță.

La 16 septembrie 2016, Irina Dabija a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cererii de revizuire. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Dabija, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016. La 14 decembrie 2016 Gheorghe Dabija a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, solicitând casarea acesteia cu admiterea cererii de revizuire. În motivarea recursului Gheorghe Dabija a indicat că, în speță, s-a stabilit că examinând cererea de strămutare, instanța a citat doar normele legale la care a făcut referință, fără a supune unui examen efectiv motivele invocate în cererea de strămutare.

A mai invocat că, acest fapt nu satisface însă exigențele unei hotărâri motivate, în sensul art. 6 al CEDO, care obligă instanțele de judecată să supună unui examen efectiv argumentele părților și să-și motiveze suficient hotărârile adoptate. La 18 ianuarie 2017 Gheorghe Dabija a depus cerere cu privire la retragerea cererii de recurs declarat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite retragerea recursului declarat de Gheorghe Dabija și a înceta procedura de recurs 3 din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 443 CPC, până la pronunțarea deciziei, recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere scrisă.

Cererea de retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea recursului. În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o încheiere irevocabilă, încetarea procedurii în recurs. La caz, se constată că până la pronunțarea deciziei, printr-o cerere scrisă, Gheorghe Dabija și-a retras recursul declarat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016. În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă, în conformitate cu art. 212 alin. (4) CPC, efectele admiterii retragerii recursului și încetării procedurii de recurs stipulate în art. art. 266 alin. (2) și 443 alin. (2) CPC, și anume că în caz de admitere a cererii de retragere a recursului și încetării procedurii în recurs nu se mai admite o nouă adresare în judecată a aceluiași recurent cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Având în vedere faptul că în conformitate cu art. 60 alin. (5) CPC, retragerea recursului de către recurent nu contravine legii și nu încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, sau ale statului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite retragerea recursului și de a înceta procedura de recurs. În conformitate cu art. art. 269-270, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se admite retragerea recursului de către Gheorghe Dabija.

Se încetează procedura de recurs, pe marginea recursului declarat de Gheorghe Dabija, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Dabija și Irina Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor juridice. Se menționează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiași recurent cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat 4