2r-746/15 — Declararea nulităţii actelor juridice

prima instanţă: S. Teleucă dosarul nr. 2r-746/15 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Minciuna DECIZIE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druţă, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Gheorghe Dabija, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Dabija şi a lui Gheorghe Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeş, Irinei Soldatenco şi lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015, prin care a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Dabija ca fiind inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 13 august 2012, Irina Dabija şi Gheorghe Dabija au depus în Judecătoria Botanica mun.

Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuca, Ecaterinei Verdeş, Irinei Soldatenco şi lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentului. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în baza contractului nr.CV/CAR/22 investiţional privind construcţia spaţiului locativ din 13 ianuarie 2005, au dobândit în proprietate apartamentul nr. 6 din str. Cuza Vodă,45/11, mun.Chişinău. Menţionează că în luna iunie 2012, ei au ajuns la un acord cu Nicolae Papuc de a-i vinde apartamentul, ce le aparţine, iar în acest scop, la 02 iulie 2012, Nicolae Papuc i-a invitat la notarul Boris Gratii pentru încheierea şi autentificarea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.

Susţin că până a se prezenta la notar, Nicolae Papuc le-a comunicat că banii pentru cumpărarea apartamentului trebuie să-i ia de la bancă, dar mai întâi trebuie să încheie contractul şi în baza acestui contract, el imediat va efectua toate înregistrările necesare pentru a lua banii de la bancă şi se va achita pentru apartament. Afirmă că prezentându-se la notar, ei au semnat împreună cu Nicolae Papuc contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, conform căruia ultimul a cumpărat apartamentul în schimbul sumei de 1 463 446 lei, iar preţul vânzării a fost achitat în ziua semnării contractului. Invocă că ulterior, ei au plecat împreună cu Nicolae Papuc la BC „Moldinconbank” SA din str. Armenească, 38, mun.

Chişinău pentru a primi banii, dar acolo el a comunicat că este deja trecut de orele 17.00 şi banca nu mai lucrează şi în legătură cu acest fapt, a telefonat faţă de ei unui oarecare vice-preşedinte al băncii pe nume Igor, cu care reieşind din discuţia avută, s-au înţeles pe a doua zi să se prezinte la bancă şi să hotărască toate chestiunile pentru primirea banilor. Mai invocă că a doua zi, ei l-au telefonat pe Nicolae Papuc, dar el le-a comunicat că încă nu este totul gata, dar ei să nu se îngrijoreze că în cel mai scurt timp va lua banii şi se va achita. Menţionează că peste câteva zile, Nicolae Papuc a promis din nou că totul va fi bine, dar aşa şi nu se mai achita cu preţul pentru vânzarea apartamentului.

Susţin că observând că ceva nu este în regulă şi văzând că Nicolae Papuc evita deja şi întâlnirile, ei au plecat în satul Pîrîta, raionul Dubăsari, unde el are viza de reşedinţă, dar acolo nu a dat de el, însă a aflat că el are o reputaţie destul de proastă şi este căutat de foarte multe persoane pentru diferite probleme. În acel moment ei au înţeles că au fost înşelaţi de către Nicolae Papuc la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului. Afirmă că ulterior, ei cu mare greu l-au găsit pe Nicolae Papuc, care a comunicat că nu i s-a primit să ia banii pentru a se achita cu ei, dar este dispus să rezilieze contractul de vânzare-cumpărare din 02 iulie 2012 şi în acest scop, la 16 iulie 2012, ei au semnat cu el acordul privind rezilierea contractului de vânzare- cumpărare a apartamentului din 02 iulie 2012, care a fost autentificat notarial.

Invocă că prezentându-se cu acest acord de reziliere la Oficiul cadastral teritorial Chişinău în vederea reînscrierii după ei a dreptului de proprietate asupra apartamentului, ei au aflat că acest acord nu poate fi executat, deoarece încă la 03 iulie 2012, Nicolae Papuc a vândut apartamentul Ecaterinei Verdeş, iar 18 iulie 2012, Ecaterina Verdeş 1-a vândut Irinei Soldatenco şi lui Vitalie Soldatenco. Mai invocă că în toată această perioadă, ei au locuit şi locuiesc în continuare în acest apartament, iar nimeni nu s-a prezentat în scopul vânzării-cumpărării ulterioare a apartamentului.

Prin urmare, solicită declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija şi Nicolae Papuc la 02 iulie 2012, a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc şi Ecaterina Verdeş la 03 iulie 2012 şi a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Ecaterina Verdeş şi Irina Soldatenco la 18 iulie 2012 şi încasarea de la pârâţi a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Irina Dabija şi Gheorghe Dabija au depus o cerere de majorare a cuantumului pretenţiilor, solicitând repunerea părţilor în poziţia iniţială în urma declarării nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentului din 02 iulie 2012, 03 iulie 2012 şi 18 iulie 2012. La 24 martie 2015, în cadrul examinării pricinii în primă instanţă, Gheorghe Dabija a depus o cerere de strămutare a pricinii la o altă instanţă de acelaşi grad, invocând că pricina dată urmează a fi strămutată la o altă instanţă de acelaşi grad, deoarece există circumstanţele stabilite de art. 43 alin. (2) lit. f) CPC. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015 a fost respinsă cererea depusă de către Gheorghe Dabija cu privire la strămutarea pricinii şi pricina a fost remisă spre examinare în fond în aceeaşi instanţă.

La 29 mai 2015, Gheorghe Dabija a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii contestate şi dispunerea rejudecării cererii de strămutare a pricinii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Dabija ca fiind inadmisibilă. La 28 iulie 2015, în termenul prevăzut de lege, Gheorghe Dabija a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate şi emiterea unei noi încheieri cu privire la admiterea cererii de revizuire. Recurentul Gheorghe Dabija, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu încheierea contestată.

Menţionează că instanţa de apel, respingând cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, nu a dat un răspuns clar la fiecare argument invocat în cererea de revizuire, iar acest fapt nu satisface exigenţele unei hotărâri motivate în sensul art.6 §1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Prin referinţa depusă la 08 septembrie 2015 Vitalie Soldatenco a solicitat respingerea recursului. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 29 mai 2015, Gheorghe Dabija a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015, prin care a fost respinsă cererea depusă de către Gheorghe Dabija cu privire la strămutarea pricinii şi pricina a fost remisă spre examinare în fond în aceeaşi instanţă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

Recurentul Gheorghe Dabija, însă, invocând în cererea de revizuire temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, care statuiază că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, nu a probat existenţa unor circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu i-au putut fi cunoscute anterior.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că Curtea de Apel Chişinău temeinic şi legal a respins cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Dabija ca fiind inadmisibilă, iar argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu pot fi reţinute ca întemeiate. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea Curţii de Apel Chişinău este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Dabija. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Dabija şi a lui Gheorghe Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeş, Irinei Soldatenco şi lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulităţii actelor juridice. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Ion Corolevschi judecătorul Judecătorii Ion Druţă Oleg Sternioală