2rh-122/16 — declararea nulității actelor juridice

Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău Dosarul nr. 2rh-122/16 Judecător: S. Teleucă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, I. Muruianu, A. Minciuna Instanța de recurs: CSJ judecători: I. Corolevschi, I. Druță, O. Sternioală Î N C H E I E R E 15 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari, Ion Druță examinînd cererea de revizuire declarată de către Dabija Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dabija Irina și Dabija Gheorghe împotriva lui Papuc Nicolae, Papuc Nina, Verdeș Ecaterina, Soldatenco Irina și Soldatenco Vitalie cu privire la declararea nulității actelor juridice, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015, prin care a fost respins recursul declarat de Dabija Gheorghe și a fost menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, c o n s t a t ă : La 13 august 2012, Irina Dabija și Gheorghe Dabija au depus în Judecătoria Botanica mun.

Chișinău o cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuca, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității contractelor de vînzare-cumpărare a apartamentului. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în baza contractului nr.CV/CAR/22 investițional privind construcția spațiului locativ din 13 ianuarie 2005, au dobîndit în proprietate apartamentul nr. 6 din str. Cuza Vodă 45/11, mun. Chișinău. Menționează că, în luna iunie 2012, ei au ajuns la un acord cu Nicolae Papuc de a-i vinde apartamentul, ce le aparține, iar în acest scop, la 02 iulie 2012, Nicolae Papuc i-a invitat la notarul Boris Gratii pentru încheierea și autentificarea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului.

Susțin că pînă a se prezenta la notar, Nicolae Papuc le-a comunicat că banii pentru cumpărarea apartamentului trebuie să-i ia de la bancă, dar mai întîi trebuie să încheie contractul și în baza acestui contract, el imediat va efectua toate înregistrările necesare pentru a lua banii de la bancă și se va achita pentru apartament. Afirmă că prezentîndu-se la notar, ei au semnat împreună cu Nicolae Papuc contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului, conform căruia ultimul a cumpărat apartamentul în schimbul sumei de 1 463 446 lei, iar prețul vînzării a fost achitat în ziua semnării contractului. Invocă că ulterior, ei au plecat împreună cu Nicolae Papuc la BC „Moldinconbank” SA din str. Armenească, 38, mun.

Chișinău pentru a primi banii, dar acolo el a comunicat că este deja trecut de orele 17.00 și banca nu mai lucrează și în legătură cu acest fapt, a telefonat față de ei unui oarecare vice-președinte al băncii pe nume Igor, cu care reieșind din discuția avută, s-au înțeles pe a doua zi să se prezinte la bancă și să hotărască toate chestiunile pentru primirea banilor. Mai invocă că a doua zi, ei l-au telefonat pe Nicolae Papuc, dar el le-a comunicat că încă nu este totul gata, dar ei să nu se îngrijoreze că în cel mai scurt timp va lua banii și se va achita. Menționează că peste cîteva zile, Nicolae Papuc a promis din nou că totul va fi bine, dar așa și nu se mai achita cu prețul pentru vînzarea apartamentului.

Susțin că, observînd că ceva nu este în regulă și văzînd că Nicolae Papuc evita deja și întîlnirile, ei au plecat în satul Pîrîta, raionul Dubăsari, unde el are viza de reședință, dar acolo nu a dat de el, însă a aflat că el are o reputație destul de proastă și este căutat de foarte multe persoane pentru diferite probleme. În acel moment ei au înțeles că au fost înșelați de către Nicolae Papuc la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului. Afirmă că ulterior, ei cu mare greu l-au găsit pe Nicolae Papuc, care a comunicat că nu i s-a primit să ia banii pentru a se achita cu ei, dar este dispus să rezilieze contractul de vînzare-cumpărare din 02 iulie 2012 și în acest scop, la 16 iulie 2012, ei au semnat cu el acordul privind rezilierea contractului de vînzare- cumpărare a apartamentului din 02 iulie 2012, care a fost autentificat notarial.

Invocă că prezentîndu-se cu acest acord de reziliere la Oficiul cadastral teritorial Chișinău în vederea reînscrierii după ei a dreptului de proprietate asupra apartamentului, ei au aflat că acest acord nu poate fi executat, deoarece încă la 03 iulie 2012, Nicolae Papuc a vîndut apartamentul Ecaterinei Verdeș, iar 18 iulie 2012, Ecaterina Verdeș 1-a vîndut Irinei Soldatenco și lui Vitalie Soldatenco. Mai invocă că în toată această perioadă, ei au locuit și locuiesc în continuare în acest apartament, iar nimeni nu s-a prezentat în scopul vînzării-cumpărării ulterioare a apartamentului.

Prin urmare, solicită declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc la 02 iulie 2012, a contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș la 03 iulie 2012 și a contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Ecaterina Verdeș și Irina Soldatenco la 18 iulie 2012 și încasarea de la pîrîți a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Irina Dabija și Gheorghe Dabija au depus o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, solicitînd repunerea părților în poziția inițială în urma declarării nulității contractelor de vînzare-cumpărare a apartamentului din 02 iulie 2012, 03 iulie 2012 și 18 iulie 2012. La 24 martie 2015, în cadrul examinării pricinii în primă instanță, Gheorghe Dabija a depus o cerere de strămutare a pricinii la o altă instanță de același grad, invocînd că pricina dată urmează a fi strămutată la o altă instanță de același grad, deoarece există circumstanțele stabilite de art. 43 alin. (2) lit. f) CPC. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, a fost respinsă cererea depusă de către Gheorghe Dabija cu privire la strămutarea pricinii și pricina a fost remisă spre examinare în fond în aceeași instanță.

La 29 mai 2015, Gheorghe Dabija a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării cererii de strămutare a pricinii. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Dabija împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015, s-a respins recursul declarat de Dabija Gheorghe și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015. La 10 mai 2016, Dabija Gheorghe a depus cerere de revizuire, solicitînd casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015 și admiterea recursului declarat de Dabija Gheorghe.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza fără repartizarea acestei cauze în mod aleatoriu. Verificînd temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Instanța de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigențele legii.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente care sunt esențiale pentru litigiul examinat și de natură să influențeze soluția adoptată. Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri emise de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, probează existența unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării. Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015, invocînd în calitate de temei lit. b) a art. 449 CPC. Colegiul menționează că argumentul revizuientului precum că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza fără repartizarea acestei cauze în mod aleatoriu, comportă un caracter pur declarativ, fiind în contradicție cu materialele dosarului. Mai mult decît atît, Colegiul constată că Curtea de Apel Chișinău a examinat chestiunea privind strămutarea pricinii la o altă instanță și nicidecum nu a soluționat fondul cauzei.

Prin urmare, Colegiul ajunge la concluzia că argumentul revizuientului nu cade sub incidența art. 449 lit. b) CPC, considerent din care urmează a fi respins. Sintetizînd elementele de admisibilitate a cererii de revizuire, pentru temeiurile arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de revizuire înaintate de către Dabija Gheorghe este inadmisibilă, avînd în vedere că temeiurile invocate nu-și găsesc încadrare în prevederile art. 449 CPC. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărîrile Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 și în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Dabija Gheorghe împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dabija Irina și Dabija Gheorghe împotriva lui Papuc Nicolae, Papuc Nina, Verdeș Ecaterina, Soldatenco Irina și Soldatenco Vitalie cu privire la declararea nulității actelor juridice. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druță