2r-318/18 — declararea nulitatii actelor juridice, constatarea calitatii de cumparator de buna credinta, apararea dreptului de proprietate si evacuarea fortata din bunul imobil

2r-318/18 — declararea nulitatii actelor juridice, constatarea calitatii de cumparator de buna credinta, apararea dreptului de proprietate si evacuarea fortata din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2r-318/2018

prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău

judecător: S. Teleucă

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: A.Panov, M.Anton, V.Cotorobai

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Verdeș Ecaterina prin intermediul

reprezentantului, avocatul Matușenco Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dabija

Gheorghe și Dabija Irina împotriva lui Papuc Nicolae, Ninei Papuc, Ecaterinei

Verdeș, Irinei Soldatenco și lui Soldatenco Vitalie cu privire la declararea nulității

actelor juridice,

și la acțiunea reconvențională a lui Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina

împotriva lui Dabija Gheorghe și Dabija Irina cu privire la constatarea calității de

cumpărător de bună-credință la dobândirea bunului imobil, apărarea dreptului de

proprietate și evacuarea forțată din bunul imobil,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, prin

care a fost restituită cererea de apel declarată de Verdeș Ecaterina

c o n s t a t ă :

La 13 august 2012 Dabija Gheorghe și Irina Dabija s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva lui Papuc Nicolae, Ninei Papuc, Ecaterinei

Verdeș, Irinei Soldatenco și lui Soldatenco Vitalie cu privire la declararea nulității

actelor juridice.

În motivarea acțiunii reclamanții indică că, în baza contractului

nr.CV/CAR/22 investițional privind construcția spațiului locativ din 13 ianuarie

2005, au dobândit în proprietate apartamentul nr. XXXX din str. XXXX, XXXX.

Menționează că, în luna iunie 2012, au ajuns la un acord cu Nicolae Papuc

de a-i înstrăina apartamentul, ce le aparține, iar în acest scop, la 2 iulie 2012,

Papuc Nicolae i-a invitat la notarul Boris Gratii pentru încheierea și autentificarea

contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.

Dabija Gheorghe și Irina Dabija susțin că până a se prezenta la notar,

Nicolae Papuc le-a comunicat că banii pentru cumpărarea apartamentului trebuie

să-i ia de la bancă, dar mai întâi trebuie să încheie contractul și în baza acestui

contract, el imediat va efectua toate înregistrările necesare pentru a lua banii de la

bancă și se va achita pentru apartament.

Reclamanții afirmă că prezentându-se la notar, ei au semnat împreună cu

Nicolae Papuc contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, conform căruia

ultimul a cumpărat apartamentul în schimbul sumei de 1 463 446 lei, iar prețul

vânzării a fost achitat în ziua semnării contractului.

Invocă că ulterior, au plecat împreună cu Nicolae Papuc la BC

„Moldindconbank” SA din str. Armenească, 38, mun. Chișinău pentru a primi

banii, dar acolo i-a comunicat că este deja trecut de ora 17.00 și instituția

financiară nu activează și în legătură cu acest fapt, a telefonat față de ei unui

oarecare vice - președinte al băncii pe nume Igor, cu care reieșind din discuția

purtată, s-au înțeles să se prezinte la bancă ziua următoare și să decidă toate

chestiunile pentru primirea banilor.

Reclamanții mai invocă că imediat în următoarea zi, l-au telefonat pe

Nicolae Papuc, însă acesta la rândul său, le-a comunicat că nu sunt pregătite

actele necesare și că în cel mai scurt timp va achita suma de bani.

Dabija Gheorghe și Irina Dabija relatează că peste câteva zile, Nicolae

Papuc a promis din nou că va fi bine, însă prețul pentru vânzarea apartamentului

nu a fost achitat.

Observând că Papuc Nicolae evita întâlnirile, ei au plecat în satul Pîrîta,

raionul Dubăsari, unde dânsul își are viza de reședință, însă nu l-au găsit, totodată

au aflat că nu este de găsit, și respectiv, au fost înșelați de către Nicolae Papuc la

încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.

Ulterior, Papuc Nicolae, le-a comunicat că este dispus să rezilieze

contractul de vânzare-cumpărare din 2 iulie 2012, deoarece nu a avut posibilitate

să obțină suma de bani, și în acest scop, la 16 iulie 2012, au semnat cu el acordul

privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului din 2 iulie

2012, care a fost autentificat notarial.

Invocă că prezentându-se cu acest acord de reziliere la OCT Chișinău în

vederea reînscrierii după ei a dreptului de proprietate asupra apartamentului, au

aflat că acest acord nu poate fi executat, deoarece încă la 3 iulie 2012, Papuc

Nicolae a vândut apartamentul Ecaterinei Verdeș, iar 18 iulie 2012, Ecaterina

Verdeș 1-a vândut Irinei Soldatenco și lui Vitalie Soldatenco.

Prin urmare, în toată această perioadă, au locuit și locuiesc în continuare

în acest apartament, iar nimeni nu s-a prezentat în scopul vânzării-cumpărării

ulterioare a apartamentului.

Reclamanții solicită declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

a apartamentului încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc la

02 iulie 2012, a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat între

Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș la 03 iulie 2012 și a contractului

de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat între Ecaterina Verdeș și Irina

Soldatenco la 18 iulie 2012 și încasarea de la pârâți a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Irina Dabija și Gheorghe Dabija au depus o cerere de majorare a

cuantumului pretențiilor, solicitând repunerea părților în poziția inițială în urma

2

declarării nulității contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentului din 02

iulie 2012, 03 iulie 2012 și 18 iulie 2012.

La 24 martie 2015 în cadrul examinării pricinii în primă instanță,

Gheorghe Dabija a depus o cerere de strămutare a pricinii la o altă instanță de

același grad, invocând că pricina dată urmează a fi strămutată la o altă instanță de

același grad, deoarece există circumstanțele stabilite de art. 43 alin. (2) lit. f) CPC.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, a fost respinsă

cererea depusă de către Gheorghe Dabija cu privire la strămutarea pricinii și

pricina a fost remisă spre examinare în fond în aceeași instanță.

La 29 mai 2015 Gheorghe Dabija a depus o cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării cererii de

strămutare a pricinii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Dabija

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015, s-a respins

recursul declarat de Dabija Gheorghe și s-a menținut încheierea Curții de Apel

Chișinău din 25 iunie 2015.

La 10 mai 2016 Dabija Gheorghe a depus cerere de revizuire, solicitând

casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015 și admiterea

recursului declarat de Dabija Gheorghe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016 s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Gheorghe Dabija, împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2015.

Anterior, la 1 decembrie 2015 Irina Dabija a depus cerere de strămutare a

pricinii la o altă instanță de același grad, invocând că pricina dată urmează a fi

strămutată la o altă instanță de același grad, deoarece există circumstanțele

stabilite de art. 43 alin. (2) lit. f) CPC.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, a fost respinsă

cererea depusă de către Irina Dabija cu privire la strămutarea pricinii și pricina a

fost remisă spre examinare în fond în aceeași instanță.

La 16 septembrie 2016 Irina Dabija a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, solicitând casarea acesteia

cu rejudecarea cererii de revizuire.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 s-a respins

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Dabija, împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016.

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 1 februarie 2017 a admis

cererea de retragere a recursului a lui Dabija Gheorghe. S-a încetat procedura de

recurs, pe marginea recursului declarat de către Dabija Gheorghe împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016.

Pe parcursul examinării cauzei, la 30 mai 2017 Papuc Nicolae și Papuc

Nina prin intermediul avocatului, Delion Dorina au depus cerere de concretizare a

acțiunii, solicitând repunerea părților la poziția inițială cu înregistrarea în

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 6

3

din XXXX, str. XXXX pe numele Irinei Dabija și lui Gheorghe Dabija; obligarea

lui Papuc Nicole și Papuc Nina să restituie Ecaterinei Verdeș prețul

apartamentului nr. XXXX din XXXX, str. XXXX; obligarea Ecaterina Verdeș să

restituie către Soldatenco Irina și lui Soldatenco Vitalie prețul apartamentului nr.

XXXX din XXXX, str. XXXX și încasarea de la pârâți a cheltuielilor de judecată.

(f.d. 13 vol. IV)

Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina, prin intermediul avocatului

Beruceașvili Andrei au depus cerere reconvențională împotriva lui Dabija

Gheorghe și Dabija Irina, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată

inițială și constatarea calității de cumpărător de bună-credință la dobândirea

apartamentului nr. XXXX din XXXX, bd. XXXX, apărarea dreptului de

proprietate și evacuarea forțată din bunul imobil. (f.d. 56-57 vol. II)

În motivarea cererii au indicat că dânșii au procurat apartamentul

menționat în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 6321 din

18.06.2012, confirmat prin datele din Registrul bunurilor imobile, achită

impozitul pe bunurile imobile.

Mai specifică că apartamentul nr. XXXX din XXXX, bd. XXXX se află în

posesia nelegitimă a lui Dabija Gheorghe și Dabija Irina, care nu dețin dreptul de

proprietate asupra acestui apartament din 2 iulie 2012, când l-au vândut lui Papuc

Nicolae, care la rândul său l-a înstrăinat Ecaterinei Verdeș în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1786 din 3.07.2012.

Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina, consideră că au calitate de

cumpărători de bună-credință, încât nu există temei pentru declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare nr. 6321 din data de 18.06.2012 a

apartamentului nr. XXXX din XXXX, bd. XXXX, deoarece până la procurarea

apartamentului menționat au verificat actele de proprietate, iar restricții nu au fost

stabilite, verificând și starea apartamentului, în apartament fiind întâlniți de

Dabija Irina, care a prezentat apartamentul.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 iunie 2017 s-a

respins acțiunea reconvențională înaintată de către Soldatenco Vitalie și

Soldatenco Irina și s-a admis acțiunea inițială depusă de către Dabija Gheorghe și

Irina Dabija. S-au declarat nule și fără efecte juridice contractele de vânzare-

cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012, nr. 1786 din 03 iulie 2012 și nr. 6321 din

18 iulie 2012 asupra apartamentului nr. XXXX din XXXX, str. XXXX, s-au repus

părțile la poziția inițială, s-a dispus înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. XXXX din XXXX, str. XXXX

pe numele Irinei Dabija și Gheorghe Dabija, obligarea Irinei Dabija și Gheorghe

Dabija să-i restituie lui Papuc Nicolae și Papuc Nina rata achitată din prețul

apartamentului nr. XXXX din XXXX, str. XXXX în mărime de 13 000 euro,

calculate în lei la data achitării, dar într-o sumă nu mai mică de 200 330 lei,

obligarea lui Papuc Nicole și Papuc Irina să restituie Ecaterinei Verdeș prețul

apartamentului nr. XXXX din XXXX, str. XXXX în mărime de 1 436 446 lei și

obligarea Ecaterinei Verdeș să restituie lui Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina

prețul apartamentului nr. XXXX din XXXX, str. XXXX în mărime de 118 400

euro, calculate în lei la data achitării, dar într-o sumă nu mai mică de 1 807 968

lei. S-a încasat de la Papuc Nicolae în beneficiul Irinei Dabija și Gheorghe Dabija

4

cheltuielile de judecată ce constau din taxa de stat în mărime de 150 lei.

La 7 iulie 2017 Dabija Irina și Dabija Gheorghe au declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia în partea ce ține de

obligarea lor la restituirea sumei de 13 000 euro.

La 10 iulie 2017 Soldatenco Vitalie a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând scutirea de la plata taxei de stat, casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.

La fel, la 26 iulie 2017 Matușenco Ion în interesele Ecaterinei Verdeș a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea

hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 5 septembrie 2017 nu a dat

curs cererii de apel depusă de către Dabija Irina și Dabija Gheorghe, i-a

comunicat apelanților despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite

conform exigențelor Legii și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de

4 506,75 lei, acordându-i un termen de 7 zile din momentul recepționării

încheierii. S-a comunicat lui Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina despre

necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele

Legii, acordându-i un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii. S-a

explicat Irinei Dabija, Irinei Soldatenco, precum și lui Dabija Gheorghe,

Soldatenco Vitalie că în cazul în care nu vor lichida neajunsurile menționate,

cererile de apel nu vor fi considerate depuse și împreună cu actele anexate vor fi

restituite. (f.d. 122-124)

La 4 septembrie 2017 Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina au depus

cerere de apel motivată.

Ulterior, la 21 septembrie 2017 Dabija Irina și Dabija Gheorghe au depus

cerere de completare a motivelor din apel, cu anexarea dovezii de plată a taxei de

stat în mărime de 4 506,75 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017 nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Vredeș Ecaterina. S-a comunicat apelantei despre

necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei,

acordându-i un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii. S-a

explicat Ecaterinei Verdeș că în cazul în care nu va lichida neajunsurile

menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele

anexate va fi restituită. (f.d. 153-159)

La 6 decembrie 2017 avocatul Matușenco Ion în interesele Ecaterinei

Verdeș a depus apel motivat. La aceiași dată, prin cerere, a solicitat scutirea de la

plata taxei de stat.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins cererea de scutire de la plata taxei de stat depusă de avocatul Matușenco

Ion în interesele Ecaterinei Verdeș, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de

Verdeș Ecaterina. S-a comunicat Ecaterinei Verdeș despre necesitatea prezentării

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei, acordându-i pentru

aceasta un termen de până la 25 ianuarie 2018. S-a explicat Ecaterinei Verdeș că

în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită. (f.d. 190-196)

5

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a restituit

cererea de apel depusă de Verdeș Ecaterina, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a)

CPC. (f.d. 215-220)

Nefiind de acord cu încheierea emisă, la 12 februarie 2018, avocatul

Matușenco Ion în interesele Ecaterinei Verdeș a declarat recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea încheierii recurate.

În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată a fost pronunțată

în lipsa Ecaterinei Verdeș și a reprezentantului său.

La 29 noiembrie 2017 a solicitat instanței permisiunea de a lua cunoștință

cu materialele cauzei și a notificat instanța în temeiul art. 107 CPC despre

schimbarea adresei pentru corespondență.

Ulterior, la 1 decembrie 2017 a luat cunoștință cu materialele cauzei și nu a

depistat că există o încheiere de nu dat curs cererii de apel, care să instituie careva

obligații, iar la 6 decembrie 2017 a depus cererea de apel motivată, precum și o

cerere de scutire de la plata taxei de stat.

Astfel, la 24 ianuarie 2018 a achitat taxa de stat, pe când la ședința din 25

ianuarie 2018, neîntemeiat instanța de apel a restituit cererea de apel, cu toate că a

solicitat amânarea examinării cauzei.

A relatat că nici încheierea contestată și nici cea din 14 decembrie 2017 nu

a fost expediată spre cunoștință.

Verdeș Ecaterina în cererea de recurs, a notat că plata taxei de stat a fost

efectuată prin intermediul internet banking, iar probe în acest sens vor fi

prezentate suplimentar.

Prin referința din 23 aprilie 2018, Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina au

solicitat admiterea recursului declarat de către Verdeș Ecaterina, casarea încheierii

și restituirea cauzei la rejudecare, la faza punerii pe rol a cererii de apel.

Iar, prin referința din 23 aprilie 2018, Dabija Irina și Dabija Gheorghe prin

intermediul avocatului, Tarnovschi Vasile au solicitat respingerea recursului și

menținerea încheierii contestate.

La 24 aprilie 2018 Verdeș Ecaterina a depus cerere de recurs motivat,

indicând suplimentar că a achitat taxa de stat în termen, anexând în acest sens

bonul de plată în mărime de 18 750 lei, eliberat de instituția financiară.

Prin referința suplimentară din 3 mai 2018, Dabija Irina și Dabija Gheorghe

prin intermediul avocatului, Tarnovschi Vasile au solicitat respingerea recursului

și menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii instanței de apel din 25 ianuarie

2018, a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, inclusiv

reprezentantului recurentei, avocatul Matușenco Ion la 15 martie 2018, prin

scrisoarea de însoțire cu nr. de ieșire 3300 (f.d. 221), însă date care ar confirma și

recepționarea acesteia de către destinatari la materiale cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 12 februarie 2018 împotriva încheierii instanței de

apel din 25 ianuarie 2018, în termen.

6

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare din

considerentele ce urmează.

După cum rezultă din materialele dosarului Curtea de Apel Chișinău, având

în susținere prevederile legale sus menționate, prin încheierea din 5 octombrie

2017 nu a dat curs cererii de apel depusă de Verdeș Ecaterina, fiindu-i comunicat

apelantei despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime

de 18 750 lei, acordându-i-se un termen de 10 zile din momentul recepționării

încheierii. Totodată, apelantei i-a fost explicat despre eventuala restituire a cererii

de apel în cazul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel. (f.d. 153-159)

Ca urmare, la 6 decembrie 2017 avocatul Matușenco Ion în interesele

Ecaterinei Verdeș a depus apel motivat. La aceiași dată, prin cerere, a solicitat

scutirea de la plata taxei de stat, iar prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat depusă de

avocatul Matușenco Ion în interesele Ecaterinei Verdeș, nu s-a dat curs cererii de

apel depusă de Verdeș Ecaterina. S-a comunicat Ecaterinei Verdeș despre

necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei,

acordându-i-se pentru aceasta un termen de până la 25 ianuarie 2018. S-a explicat

Ecaterinei Verdeș că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate,

cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi

restituită. (f.d. 190-196)

De asemenea s-a stabilit că la 23 ianuarie 2018, prin intermediul adresei

electronice avocatului, Matușenco Ion i-a fost expediată pentru cunoștință

încheierea de respingere a cererii de scutire de la plata taxei de stat și de a nu da

curs cererii (f.d. 197), respectiv, la 25 ianuarie 2018 ora 16:26 Matușenco Ion,

prin intermediul poștei electronice a depus cerere de amânare a ședinței din 25

ianuarie 2018 ora 16:30. (198-199, Vol.IV)

Este cert și faptul că urmare a neînlăturării de către apelantă Verdeș

Ecaterina a indicațiilor instanței de apel expuse în încheierea din 14 decembrie

2017, și anume, prezentării instanței de apel dovada de plată a taxei de stat, prin

încheierea Curții de Apel Chișinău până la 25 ianuarie 2018, cererea de apel

depusă de către Verdeș Ecaterina împotriva hotărârii primei instanțe a fost

restituită, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a). (f.d. 216-220, vol.IV)

La caz, se constată că într-adevăr până la ședința instanței de apel din

25 ianuarie 2018, apelanta Verdeș Ecaterina și reprezentantul acesteia, avocatul

Matușenco Ion nu a prezentat instanței de apel dovada de plată a taxei de stat, pe

când reprezentantul acesteia, avocatul Matușenco Ion a depus prin intermediul

7

poștei electronice o cerere de amânare a ședinței din 25 ianuarie 2018, însă fără a

anexa dovada de plată a taxei de stat. (f.d. 198-199, vol.IV)

La acest segment, s-a stabilit că potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată din 25 ianuarie 2018, reprezentantul lui Soldatenco Vitalie și Soldatenco

Irina, avocatul Beruceașvili Andrei a prezentat instanței de apel la solicitarea

avocatului Matușenco Ion, dovada de plată a taxei de stat în original și a indicat că

taxa de stat a fost achitată la 24 ianuarie 2018, până la ședința din 25 ianuarie

care nu-i este imputabil Ecaterinei Verdeș precum că dânsa nu a lichidat

neajunsurile.

Totodată, se va remarca că apelanta Verdeș Ecaterina a întreprins acțiuni în

vederea înlăturării neajunsurilor expuse în încheierea din 14 decembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, prin care în mod legal nu s-a dat curs cererii de apel,

achitând taxa de stat la 24 ianuarie 2018 și prezentând prin intermediul

reprezentantului lui Soldatenco Vitalie și Soldatenco Irina, avocatul Beruceașvili

Andrei la solicitarea avocatului Matușenco Ion, dovada de plată a taxei de stat în

original, adică în termenul stabilit de instanța de apel.

Verificând materialele cauzei în raport cu criticile formulate în cererile de

recurs Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, concluzia instanței de apel despre necesitatea

restituirii cererii de apel contravine circumstanțelor cauzei.

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d), (4) CPC, în cererea de apel se

indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Elementele cererii

de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel

suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale. La cererea de apel se

anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit art. 368 alin. (1) și (2) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește

în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la

data prezentării inițiale.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de

apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.

Raportând normele legale enunțate la circumstanțele speței deduse

judecății, instanța de recurs reține că Curtea de Apel Chișinău greșit a ajuns la

concluzia de a restitui cererea de apel, or, apelanta-recurentă Verdeș Ecaterina s-a

conformat indicațiilor expuse în încheierea din 14 decembrie 2017, ceea ce se

confirmă că a prezentat în original, în cadrul ședinței de judecată din 25 ianuarie

2018, prin intermediul avocatului Beruceașvili Andrei dovada de plată a taxei de

stat în mărime de 18 750 lei achitată la 24 ianuarie 2018, în termenul indicat de

instanța de apel, solicitând concomitent, reprezentantul acesteia și amânarea

examinării cauzei. (f.d. 198-199, vol.IV, f.d. 47, vol.V)

Iar, cât privește argumentul instanței de apel precum că, apelanta Verdeș

Ecaterina nu a lichidat în termen neajunsurile stabilite prin încheierea Curții de

8

Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, și anume, nu a prezentat dovada de plată a

taxei de stat, acesta urmează a fi respins, deoarece contravine celor constatate

supra.

În acest sens, evidențiază Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție că, neajunsul indicat în încheierea

enunțată, și anume, prezentarea dovezii de plată a taxei de stat, a fost lichidat la

24 ianuarie 2018, și respectiv, în cadrul ședinței din 25 ianuarie 2018, fapt ce

denotă că această circumstanță nu poate constitui temei pentru restituirea cererii

de apel în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, îngrădindu-i astfel dreptul privind

accesul liber la justiție, ceea ce este inadmisibil.

La acest capitol, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că odată ce recurentul a îndeplinit

indicația instanței de apel, și anume, a achitat taxa de stat până la ședința de

judecată și a prezentat în ședința de judecată dovada plății acesteia, înlăturarea

neajunsului cererii de apel a fost efectuată în termen, iar recurenta la rândul său, a

ținut cont de prevederile art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) CPC, care indică că, părțile

sunt obligate să se folosească cu bună - credință de drepturile lor procedurale.

Mai mult, în speță este important de reținut și faptul că dreptul la o cale de

atac este consfințit și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în

jurisprudența sa constantă Înalta Curte a reiterat că articolul 6 §1 din Convenție

nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță. Cu toate

acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura respectivă

va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare, va

constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție.

În acest sens, instanța de recurs notează, că dreptul de acces la un tribunal

constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în

Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25 februarie

1982), or, drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă, reală

și nu iluzorie sau teoretică, iar imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe

de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la

justiție (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

Sub acest aspect, faptele relatate generează casarea încheierii contestate, or,

menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului

Ecaterinei Verdeș de a dispune de drepturile sale procedurale în condițiile

normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și îngrădirea accesului

la justiție.

Din considerentele enunțate, Colegiul Civil, Comercial și Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral încheierea instanței de apel din 25 ianuarie 2018, cu

restituirea cauzei în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul Civil, Comercial

și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

9

Se admite recursul declarat de către Verdeș Ecaterina prin intermediul

reprezentantului, avocatul Matușenco Ion.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dabija

Gheorghe și Dabija Irina împotriva lui Papuc Nicolae, Ninei Papuc, Ecaterinei

Verdeș, Irinei Soldatenco și lui Soldatenco Vitalie cu privire la declararea nulității

actelor juridice și la acțiunea reconvențională a lui Soldatenco Vitalie și

Soldatenco Irina împotriva lui Dabija Gheorghe și Dabija Irina cu privire la

constatarea calității de cumpărător de bună-credință la dobândirea bunului imobil,

apărarea dreptului de proprietate și evacuarea forțată din bunul imobil, cu

restituirea cauzei pentru judecarea apelului, în Curtea de Apel Chiținău, în același

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

10