2ra-1337/18 — declararea nulitatii contractelor, constatarea calitatii de cumparator de buna credinta

2ra-1337/18 — declararea nulitatii contractelor, constatarea calitatii de cumparator de buna credinta (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1337/18

prima instanță, Judecătoria Botanica, sediul Chișinău (S. Teleucă)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău, (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

D E C I Z I E

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de către Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco și

Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Dabija și

Irina Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei

Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco, intervenient accesoriu, Oficiul Cadastral

Teritorial municipiul Chișinău cu privire la declararea nulității actelor juridice și la

acțiunea reconvențională depusă de Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco împotriva

lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, cu privire la constatarea calității de cumpărător

de bună-credință la dobândirea bunului imobil, apărarea dreptului de proprietate și

evacuarea forțată din bunul imobil,

împotriva deciziei din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de Irina Dabija și Gheorghe Dabija, s-a respins apelul declarat

de Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, s-a casat parțial hotărârea din

26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în partea repunerii părților, în

poziția inițială, prin obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, să restituie lui

Nicolae Papuc și Irinei Papuc, suma de 13 000 de euro, și s-a pronunțat în această

parte o hotărâre nouă, prin care s-a respins cerința privind obligarea Irinei Dabija și a

lui Gheorghe Dabija să restituie lui Nicolae Papuc și Irinei Papuc a sumei de 13 000

de euro, s-a încasat în mod solidar din contul lui Nicolae Papuc și Ninei Papuc, în

beneficiul Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, suma de 4506,75 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată, în rest s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 26 iunie 2017

și împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de avocatul Ion Matușenco, în interesele Ecaterinei Verdeș și

s-a menținut decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

1

c o n s t a t ă:

La 13 august 2012, Gheorghe Dabija și Irina Dabija au depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei

Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor juridice.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții Gheorghe Dabija și Irina

Dabija au indicat că, în baza contractului investițional nr. CV/CAR/22 din 13 ianuarie

2005 privind construcția spațiului locativ, au dobândit dreptul de proprietate asupra

apartamentul nr. 6 situat în xxxx.

Reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija au menționat că, în luna

iunie 2012, au convenit cu Nicolae Papuc, de a-i înstrăina acestuia apartamentul nr. 6

situat în xxxx. Până a se prezenta la notar, Nicolae Papuc le-a comunicat reclamanților

că, pentru procurarea apartamentului trebuie să contracteze un credit bancar, pentru

ce este necesar de a perfecta inițial contractul de vânzare-cumpărare, în baza căruia,

va întreprinde acțiunile necesare pentru obținerea creditului bancar și ulterior va

achita suma restantă, pentru apartamentul procurat.

Reclamanții au invocat că, prezentându-se la notar, împreună cu Nicolae Papuc

au semnat contractul de vânzare-cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012, în care este

indicat că Nicolae Papuc a cumpărat apartamentul nr. 6 situat în xxxx, în schimbul

sumei de 1 463 446 lei, iar prețul vânzării a fost achitat în ziua semnării contractului.

Reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija au indicat că, după încheierea

contractului de vânzare-cumpărare menționat supra, au plecat împreună cu Nicolae

Papuc, la sediul BC „Moldindconbank” SA, din mun. Chișinău, str. Armenească, 38,

pentru a primi banii, însă fiind trecut de ora 17:00, li s-a comunicat că instituția

financiară nu activează, coordonând să se prezinte la bancă, în ziua următoare.

Reclamanții au mai menționat că, pârâtul Nicolae Papuc, nu și-a onorat obligația

de achitare a prețului apartamentului, însă acesta le-a comunicat că este dispus să

rezilieze contractul de vânzare-cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012, deoarece nu a

avut posibilitate să obțină suma de bani necesară. Astfel, la 16 iulie 2012, reclamanții,

Gheorghe Dabija și Irina Dabija și pârâtul, Nicolae Papuc au semnat acordul privind

rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012.

Reclamanții au invocat că, prezentându-se la OCT Chișinău cu acordul de

reziliere menționat mai sus, au aflat că, acest acord nu poate fi executat, deoarece încă

la 03 iulie 2012, Nicolae Papuc a vândut apartamentul Ecaterinei Verdeș, iar la 18

iulie 2012, Ecaterina Verdeș a vândut apartamentul, Irinei Soldatenco și lui Vitalie

Soldatenco.

Reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija au solicitat declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 6 din xxxx, încheiat între Irina

Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc la 02 iulie 2012, a contractului de vânzare-

cumpărare din 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina

Verdeș și a contractului de vânzare-cumpărare din 18 iulie 2012, încheiat între

Ecaterina Verdeș și Irina Soldatenco și încasarea de la pârâți, în mod solidar, în

beneficiul reclamanților a cheltuielilor de judecată.

La 26 martie 2013, Gheorghe Dabija și Irina Dabija au depus cerere de majorare

a pretențiilor, prin care au solicitat repunerea părților la poziția inițială, prin

2

dispunerea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a

Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, asupra apartamentului nr. 6 situat în xxxx.

Iar, la 08 iunie 2017, reclamanții Gheorghe Dabija și Irina Dabija au depus o

cerere de concretizare a acțiunii, în care suplimentar celor invocate în cererea de

chemare în judecată, au indicat că, prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel

Chișinău, Nicolae Papuc a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin.(5) Cod Penal, pe faptul însușirii prin înșelăciune, de la Irina Dabija

și Gheorghe Dabija, a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.6 situat pe str.

xxxx.

Reclamanții au menționat că, instanța de judecată trebuie să aplice efectele

nulității, inclusiv repunerea părților in situația inițială, indiferent de faptul dacă

reclamantul a înaintat о asemenea pretenție, iar anularea actului juridic inițial, atrage

și anularea actului juridic următor, datorita legăturii lor reciproce.

Reclamanții Gheorghe Dabija și Irina Dabija au invocat că, contractul de

vânzare-cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012, încheiat între Irina Dabija, Gheorghe

Dabija și Papuc Nicolae urmează a fi declarat nul, deoarece acesta a fost încheiat în

urma comportamentului dolosiv al lui Nicolae Papuc, fapt stabilit prin sentință

irevocabilă, fapt ce constituie о încălcare a ordinii publice.

La fel, reclamanții au invocat că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1786 din

03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș, urmează

a fi declarat nul în temeiul art.220 alin.(2) și art.219 Cod civil, iar contractul de

vânzare-cumpărare din 18 iulie 2012, încheiat între Ecaterina Verdeș și Vitalie

Soldatenco, urmează a fi declarat nul în temeiul art.219 alin.(l) Cod civil.

Respectiv, reclamanții au invocat că, contractul de vânzare-cumpărare din 03

iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș este lovit de

nulitate absolută în temeiul art.220 alin.(2) Cod civil, or acțiunile lui Nicolae Papuc

la încheierea contractului au fost stabilite prin sentință, ca fiind infracțiune, prevăzută

de art. 190 alin.(5) Cod penal, dar și datorită aplicării efectelor nulității actului juridic

inițial, conform art.219 alin.(l) Cod civil.

Reclamanții Gheorghe Dabija și Irina Dabija au subliniat că, anularea actului

juridic inițial atrage în mod indubitabil și anularea actelor juridice subsecvente,

respectiv, contractul de vânzare-cumpărare nr. 6321 din 18 iulie 2012, încheiat între

Ecaterina Verdeș și Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco urmează a fi declarat nul în

temeiul art.219 alin.(l) Cod civil.

Prin urmare, reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija au solicitat declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.2241 din 02 iulie 2012, încheiat între

Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc, a contractului de vânzare-cumpărare

nr. 1786 din 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina

Verdeș și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 6321 din 18 iulie 2012, încheiat

între Ecaterina Verdeș și Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco, repunerea părților în

poziția inițială și încasarea din contului pârâților, în mod solidar, în beneficiul

reclamanților, a cheltuielilor de judecată.

La 19 noiembrie 2012, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, reprezentanți de

avocatul Beruceașvili Andrei, au depus acțiune reconvențională împotriva lui

Gheorghe Dabija, Irinei Dabija, lui Nicolae Papuc și a Ninei Papuc, intervenient

3

accesoriu, notarul Tatiana Ungureanu cu privire la declararea nulității acordului din

16 iulie 2012 de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare nr.2241 din 02 iulie

2012, încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc și apărarea

dreptului de proprietate.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

s-a refuzat în primirea acțiunii reconvenționale depuse de Vitalie Soldatenco și Irina

Soldatenco împotriva lui Gheorghe Dabija, Irinei Dabija, lui Nicolae Papuc și a Ninei

Papuc, intervenient accesoriu, notarul Tatiana Ungureanu.

La 09 aprilie 2014, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, reprezentanți de

avocatul Beruceașvili Andrei, au depus cerere reconvențională împotriva lui

Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, prin care au solicitat recunoașterea calității de

cumpărător de bună-credință, la dobândirea apartamentului nr. 6 situat în xxxx,

evacuarea forțată a lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, cu toți membri a familiei și

a bunurilor personale, din apartamentul nr. 6 situat în xxxx, și încasarea din contului

pârâților în beneficiul reclamanților a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale, reclamanții, în acțiunea reconvențională,

Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, au indicat că, au procurat apartamentul nr. 6

situat în xxxx, de la Ecaterina Verdeș, fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare

nr. 6321 din 18 iulie 2012, confirmat prin datele din Registrul bunurilor imobile.

Reclamanții, în acțiunea reconvențională, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco,

au menționat că, apartamentul nr. 6 situat în xxxx, se află în posesia nelegitimă a lui

Gheorghe Dabija și a Irinei Dabija, care nu dețin dreptul de proprietate asupra acestui

apartament, din 02 iulie 2012, când au vândut apartamentul menționat lui Nicolae

Papuc, care la rândul său, l-a înstrăinat Ecaterinei Verdeș, în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1786 din 03 iulie 2012.

Reclamanții, în acțiunea reconvențională, au invocat că, au calitate de

cumpărători de bună-credință, întrucât până la procurarea apartamentului menționat,

au verificat actele de proprietate și interdicții nu erau stabilite, iar când au mers să

vadă apartamentul, ce urmau să îl procure, au fost întâlniți de Irina Dabija, care le-a

prezentat apartamentul.

La fel, reclamanții, în acțiunea reconvențională, Vitalie Soldatenco și Irina

Soldatenco, au indicat că, întru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, au adresat o

cerere prealabilă către Gheorghe Dabija și Irina Dabija, prin care au solicitat

evacuarea acestora din apartamentul nr. 6 situat în xxxx, de la Ecaterina Verdeș, care

a fost recepționată de aceștia la 16 februarie 2013, dar care a rămas fără soluționare.

Prin încheierea din 14 iunie 2013 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a

suspendat procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Dabija și Irina Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei

Verdeș, Irinei Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității

actelor juridice, pînă la adoptarea unei hotărâri definitive în cadrul cauzei penale de

învinuire a lui Nicolae Papuc, privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin.(5) Cod penal.

Iar, prin încheierea din 12 martie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, pe lângă pârâți, Oficiul

Cadastral Teritorial mun. Chișinău.

4

Prin hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, s-a

respins acțiunea reconvențională depusă de către Vitalie Soldatenco și Irina

Soldatenco și s-a admis acțiunea inițială depusă de către Gheorghe Dabija și Irina

Dabija. S-au declarat nule și fără efecte juridice, contractele de vânzare-cumpărare nr.

2241 din 02 iulie 2012, nr. 1786 din 03 iulie 2012 și nr. 6321 din 18 iulie 2012, asupra

apartamentului nr. 6 din xxxx, s-au repus părțile la poziția inițială, în modul următor:

s-a dispus înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a

Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, asupra apartamentului nr. 6 din xxxx, cu

obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija să-i restituie lui Nicolae Papuc și

Irinei Papuc, rata achitată din prețul apartamentului nr. 6 din mun. Chișinău, xxxx, în

mărime de 13 000 euro, calculat în lei la data achitării, dar într-o sumă nu mai mică

de 200 330 lei, obligarea lui Nicolae Papuc și Ninei Papuc să restituie Ecaterinei

Verdeș prețul apartamentului nr. 6 din xxxx, în mărime de 1 436 446 lei și obligarea

Ecaterinei Verdeș să restituie lui Vitalie Soldatenco și Irinei Soldatenco, prețul

apartamentului nr. 6 din xxxxxx, în mărime de 118 400 euro, calculat în lei la data

achitării, dar într-o sumă nu mai mică de 1 807 968 lei. S-a încasat din contul lui

Nicolae Papuc, în beneficiul lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, suma de 150 lei, cu

titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii.

Prin încheierea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a

corectat eroarea din dispozitivul hotărârii din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău, prin substituirea prenumelui Ninei Papuc, din „Irina” în „Nina”.

Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Ecaterina Verdeș.

Iar, prin încheierea din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

demersul avocatului, Andrei Berușceavili, privind suspendarea procesului.

Prin decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Irina Dabija și Gheorghe Dabija, s-a respins apelul declarat de Vitalie

Soldatenco și Irina Soldatenco, s-a casat parțial hotărârea din 26 iunie 2017 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în partea repunerii părților, în poziția inițială,

prin obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, să restituie lui Nicolae Papuc și

Irinei Papuc, suma de 13 000 de euro, și în această parte, s-a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care s-a respins cerința privind obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe

Dabija să restituie suma de 13000 de euro, lui Nicolae Papuc și Irinei Papuc și s-a

încasat în mod solidar, din contul lui Nicolae Papuc și a Ninei Papuc, în beneficiul

Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, suma de 4 506,75 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată, în rest, s-a menținut hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău.

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco și s-a casat

încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit

cererea de apel depusă de Ecaterina Verdeș, cu restituirea cauzei pentru judecarea

apelului, în Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco și s-a menținut

decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 08 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces, la 13 martie

2018, conform scrisorii nr. 3303 (f.d.26 vol. V), dar careva date despre recepționarea

deciziei motivate din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, de către recurenți,

la materialele cauzei lipsesc.

Totodată, copia deciziei motivate din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a

fost expediată participanților la proces, la 25 mai 2018, conform scrisorii nr. 6083

(f.d.107 vol. V), dar careva date despre recepționarea deciziei motivate din 24 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău, de către recurenți, la materialele cauzei lipsesc.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat

de către Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco la 27 aprilie 2018, cu respectarea

termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, precum și recursul

declarat de Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco la 15 mai 2018

și 31 iulie 2018, a fost declarat cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurenții, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco au

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 08 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, ca ilegală și neîntemeiată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurenții Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco

au invocat prevederile art.432 alin. (2) lit. a), b) și c) și alin. (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, recurenții au menționat că, instanța de apel a omis să se expună asupra

motivelor invocate în cerere de apel. Mai mult ca atât, instanța de apel nu a fost în

drept să examineze apelul declarat de către Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco,

pînă la examinarea recursului împotriva încheierii din 25 ianuarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul Ecaterinei Verdeș.

Recurenții, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco au indicat că, deși instanța de

apel a dispus respingerea pretenției privind obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe

Dabija să restituie suma de 13 000 euro lui Nicolae Papuc și Irinei Papuc, o astfel de

pretenție nu a fost înaintată nici în cerere inițială de chemare în judecată, nici în

acțiunea reconvențională, respectiv, soluția instanței de apel, a depășit limitele

pretențiilor formulate de către părți în cererile de chemare în judecată.

Recurenții au invocat că, instanța de apel în mod abuziv a respins cererea Irinei

Soldatenco de amânare a ședinței din 08 februarie 2018, în condițiile în care ea, a

informat instanța despre renunțul de la serviciile avocatului și imposibilitatea

prezenței în ședința de judecată din motiv de sănătate.

Recurenții, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco au menționat că, Acordul de

reziliere a contractului de vânzare-cumpărare nr.6385 din 16 iulie 2012, încheiat între

Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc este lovit de nulitate absolută din

motiv că, părțile nu au prezentat notarului originalul contractului vânzare-cumpărare

nr.2241 din 02 iulie 2012 și extrasul curent din Registrul bunurilor imobile, în care

6

din 03 iulie 2012, ca proprietar era indicată Ecaterina Verdeș, precum și lipsește

acordul Ninei Papuc, care era coproprietara apartamentului nr. 6 situat pe xxxx.

Mai mult, deși instanța de apel a indicat ca probă Acordul de reziliere nr.6385

din 16 iulie 2012, acesta a fost declarat nul prin hotărârea din 16 aprilie 2014 a

Judecătoriei Botanica municipiului Chișinău, menținută prin decizia din 12 decembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, acte care nu au fost anexate la materialele cauzei în

instanța de apel.

Recurenții au invocat că, decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău,

prin care Nicolai Papuc și Nina Papuc au fost condamnați pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.190 alin. 5 Cod Penal, nu este relevantă cauzei, or

obiectul acțiunilor infracționale ale lui Nicolae Papuc, au constituit mijloacele bănești

în suma totală de 1 263 11 lei, dar nu apartamentul nr. 6 situat pe xxxx, mun. Chișinău.

La fel, recurenții, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco au menționat că, instanța

de apel eronat a aplicat art.228 Cod civil, or obiectul dolului au constituit mijloacele

bănești, iar actul juridic translativ de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare

nr.2241 din 02 iulie 2012, încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae

Papuc, corespunde cerințelor legale după forma și conținut. Or, neexecutarea de către

una din părțile contractante a obligațiilor contractuale, nu poate servi ca temei de

declarare a nulității unui contract, încheiat în conformitate cu legislația în vigoare, dar

poate fi solicitată rezilierea sau rezoluțiunea acestui contract.

La 15 mai 2018, Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 08 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din

08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 iunie 2017 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să

fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Dabija și Irina Dabija

împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și a

lui Vitalie Soldatenco, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial mun.

Chișinău, cu privire la declararea nulității actelor juridice.

În motivarea cererii de recurs, recurenta, Ecaterina Verdeș a invocat că, atât,

instanța de fond cât și instanța de apel nu au constatat și elucidat toate circumstanțele

necesare, pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept

material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

Recurenta, Ecaterina Verdeș a menționat că, instanțele ierarhic inferioare au

reținut doar pe faptele indicate de intimați, iar poziția sa nu a fost luată în considerație.

Astfel, reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija, prin cererea sa de concretizare a

cerințelor au solicitat declararea nulității contractelor de vânzare -cumpărare a

apartamentului nr. 6 situat în xxxx, cu repunerea părților în poziția inițială și încasarea

cheltuielilor de judecată, însă nu au specificat temeiul nulității acestor contracte.

Mai mult, recurenta a invocat că, reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija

au menționat că, au fost înșelați de Nicolae Papuc și Nina Papuc, iar contractul de

vânzare -cumpărare nr. 1786 din data de 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc

și Nina Papuc și Ecaterina Verdeș este unul fictiv, deoarece nu a fost achitat prețul

apartamentului. Dar, în contractul menționat supra cât și în contractul de vânzare -

cumpărare nr. 2241 din data de 02 iulie 2012, încheiat între Gheorghe Dabija și Irina

7

Dabija și Nicolae Papuc, este indicat expres faptul că, prețul apartamentului a fost

achitat integral de către cumpărător, vânzătorului, până la semnarea contractului.

Totodată, recurenta, Ecaterina Verdeș a indicat că, instanța de apel nu a stabilit

care este relevanța sentinței de condamnare a lui Nicolae Papuc, în condițiile în care

Ecaterina Verdeș nu a avut calitatea procesuală de inculpat, în cadrul acestei cauze

penale.

Recurenta, Ecaterina Verdeș a menționat că, deși instanța de apel a constatat că,

notarul public a respectat prevederile legale, ce reglementează îndeplinirea actelor

notariale, referitor la autentificarea actelor juridice de dispoziție asupra bunurilor

imobile, la încheierea contractelor de vânzare - cumpărare a bunului imobil

apartamentul nr. 6, xxxxxx, a declarat nulitatea acestor contracte.

Recurenta a invocat că, reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija și-au

motivat nulitatea contractelor de vânzare - cumpărare a bunului imobil, în temeiul

prevederilor art. 221 alin. (1), (2) Cod civil, însă nu au argumentat prin care elemente

de fapt, se probează aceste cerințe.

La fel, recurenta, Ecaterina Verdeș a indicat că, reclamanții, Gheorghe Dabija și

Irina Dabija nu au probat că, contractul de vânzare - cumpărare nr. 2241 din data de

02 iulie 2012, încheiat între Gheorghe Dabija, Irina Dabija și Nicolae Papuc este un

act juridic simulat și anume, nu a probat existența a 2 acte, dintre care unul este

aparent și nu este menit să producă nici un efect, iar altul este secret.

Recurenta a invocat că, instanțele ierahic inferioare au interpretat eronat normele

Codului civil, or nulitatea actului juridic este o măsură de sancționare a părții, care nu

a respectat cerințele legii, la încheierea actului juridic translativ de proprietate, însă

contractul de vânzare - cumpărare nr. 1786 din 03 iulie 2012, întrunește condițiile de

fond și de formă.

Recurenta, Ecaterina Verdeș a menționat că, actul juridic, care a fost înregistrat

la OCT, va produce efecte juridice conform art. 214, 321 alin. (2) din Codul civil,

aceste dispoziții având caracter special față de regula generală instituită de art. 205

alin. (2) din Codul civil.

La fel, recurenta a indicat că, instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit

comportamentul de rea - credință a Ecaterinei Verdeș, la încheierea contractului de

vânzare - cumpărare nr. 1786 din 03 iulie 2013.

La 05 iunie 2018, Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco, a

depus cerere de recurs suplimentară, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs,

casarea deciziei din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26

iunie 2017 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi,

prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Dabija și Irina Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș,

Irinei Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor

juridice.

Iar, la 31 iulie 2018, Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco,

a depus cerere de recurs suplimentară, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs,

casarea deciziei din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a deciziei din 24 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă integral

8

cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Dabija și Irina Dabija împotriva

lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și a lui Vitalie

Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor juridice.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Ecaterina Verdeș, suplimentar celor

indicate în cererile de recurs din 15 mai 2018 și 05 iunie 2018, a invocat că, la data

de 26 iulie 2017 a depus cererea de apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 iunie

2017 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Recurenta, Ecaterina Verdeș a menționat că, la 06 decembrie 2017, a prezentat

instanței de apel, cererea de apel motivată și cererea cu privire la scutirea parțială de

la achitarea taxei de stat, iar prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă Ecaterina Verdeș.

Recurenta a indicat că, prin decizia din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție

s-a casat încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, recurenta, Ecaterina Verdeș a invocat că, instanța de apel și-a atribuit

calitatea de instanță ierarhic superioară, odată ce prin decizia din 24 mai 2018 a Curții

de Apel Chișinău a dispus menținerea în vigoare a deciziei din 08 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău.

La 03 iunie 2018, în adresa intimaților, Irina Dabija, Gheorghe Dabija, Nicolae

Papuc, Nina Papuc, Ecaterina Verdeș a fost expediată copia recursului declarat de

către Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă, până la examinarea recursului, intimații, Nicolae Papuc,

Nina Papuc, Ecaterina Verdeș, nu au depus referințe, prin care să-și expună opinia

asupra cererii de recurs depusă de către recurenții Vitalie Soldatenco și Irina

Soldatenco.

Iar, la 12 iunie 2018, în adresa intimaților, Irina Dabija, Gheorghe Dabija,

Nicolae Papuc și Nina Papuc, a fost expediată copia recursului din 15 mai 2018,

declarat de către Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă, până la examinarea

recursului, intimații, Nicolae Papuc, Nina Papuc, nu au depus referințe, prin care să-

și expună opinia asupra recursului din 15 mai 2018, declarat de către Ecaterina

Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco.

La 03 iulie 2018, Irina Dabija și Gheorghe Dabija, reprezentați de avocatul

Vasile Tarnovschi, au depus referință prin care au solicitat declararea inadmisibilității

recursului declarat de către Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco și a recursului

declarat de către Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco.

Iar, la 30 iulie 2018, în adresa intimaților, Irina Dabija, Gheorghe Dabija,

Nicolae Papuc, Nina Papuc, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco a fost expediată

copia recursului suplimentar din 05 iunie 2018, declarat de către Ecaterina Verdeș,

reprezentată de avocatul Ion Matușenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, însă, până la examinarea recursului, intimații, Nicolae Papuc, Nina Papuc,

Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, nu au depus referințe, prin care să-și expună

opinia asupra recursului suplimentar din 05 iunie 2018, declarat de către Ecaterina

Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco.

La 30 iulie 2018, Irina Dabija și Gheorghe Dabija, reprezentați de avocatul

Vasile Tarnovschi, au depus referință prin care au solicitat declararea inadmisibilității

9

recursului declarat de către Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion

Matușenco.

Iar, la 31 iulie 2018, în adresa intimaților, Irina Dabija, Gheorghe Dabija,

Nicolae Papuc, Nina Papuc, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco a fost expediată

copia recursului din 31 iulie 2018, declarat de către Ecaterina Verdeș, reprezentată de

avocatul Ion Matușenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă,

până la examinarea recursului, intimații, Irina Dabija, Gheorghe Dabija, Nicolae

Papuc, Nina Papuc, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, nu au depus referințe, prin

care să-și expună opinia asupra recursului din 31 iulie 2018, declarat de către

Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco.

Prin încheierea din 08 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco și Ecaterina Verdeș,

reprezentată de avocatul Ion Matușenco au fost considerate admisibile.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de

către Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco și Ecaterina Verdeș, reprezentată de

avocatul Ion Matușenco, urmează a fi admise, se casează decizia din 08 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Dabija și Irina

Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei

Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor juridice

și la acțiunea reconvențională depusă de Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco

împotriva lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, cu privire la constatarea calității de

cumpărător de bună-credință la dobândirea bunului imobil, apărarea dreptului de

proprietate și evacuarea forțată din bunul imobil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare,

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele motivele.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată,

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la 13 august 2012, Gheorghe Dabija

și Irina Dabija au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Papuc,

Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco cu privire

la declararea nulității actelor juridice.

Iar, la 09 aprilie 2014, Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, reprezentanți de

avocatul Beruceașvili Andrei, au depus acțiune reconvențională împotriva lui

Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, prin care au solicitat recunoașterea calității de

cumpărător de bună-credință la dobândirea apartamentului nr. 6 situat în xxxx,

evacuarea forțată a lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, cu toți membri a familiei și

10

a bunurilor personale, din apartamentul nr. 6 situat în xxxx, și încasarea din contului

pârâților în beneficiul reclamanților a cheltuielilor de judecată.

Conform art. 514 Cod civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și

din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Iar, conform art. 753 alin. (1) Cod civil, prin contractul de vânzare-cumpărare, o

parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți (cumpărător),

iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.

Astfel, instanța de recurs relevă că, obiectul litigiului dedus judecății îl constituie

contractul de vânzare-cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012, încheiat între Irina

Dabija, Gheorghe Dabija și Papuc Nicolae, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1786

din 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș și

contractul de vânzare-cumpărare nr. 6321 din 18 iulie 2012, încheiat între Ecaterina

Verdeș și Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco.

Instanța de recurs reține că, reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija, în

motivarea acțiunii au invocat că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 2241 din data

de 02 iulie 2012, încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Papuc Nicolae

urmează a fi declarat nul, deoarece acesta a fost încheiat în urma comportamentului

dolosiv al lui Nicolae Papuc, fapt stabilit prin sentință irevocabilă și ce constituie о

încălcare a ordinii publice.

Art. 228 alin. (1) Cod civil, prevede că, actul juridic a cărui încheiere a fost

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părți poate fi declarat

nul de instanța de judecată chiar și în cazul în care autorul dolului estima că actul

juridic este avantajos pentru cealaltă parte.

Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare au indicat că, comportamentul

dolosiv a lui Nicolae Papuc, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2241

din 02 iulie 2012, încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Papuc Nicolae se

demonstrează prin sentința de condamnare a lui Nicolae Papuc, privind săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal.

Totodată, Colegiul indică că, instanțele ierarhic inferioare au omis să indice, care

acțiuni ale lui Nicolae Papuc, manifestate față de Irina Dabija și Gheorghe Dabija,

reprezintă comportamentul dolosiv al acestuia, la încheierea contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012, între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Papuc

Nicolae.

La fel, instanța de recurs reține că, reclamanții, Gheorghe Dabija și Irina Dabija,

în motivarea acțiunii au invocat că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1786 din data

de 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș,

urmează a fi declarat nul în temeiul art.220 alin.(2) și art.219 Cod civil, iar contractul

de vânzare-cumpărare nr. 6321 din 18 iulie 2012, încheiat între Ecaterina Verdeș și

Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, urmează a fi declarat nul în temeiul art.219

alin.(l) Cod civil.

Conform art.220 alin.(2), actul juridic sau clauza care contravin ordinii publice

sau bunelor moravuri sunt nule.

Iar, art.219 alin.(l) Cod civil prevede că, actul juridic nul încetează cu efect

retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conținutul său rezultă că poate înceta

numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor.

11

Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare au constatat nulitatea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 1786 din 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae

Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș și a contractului de vânzare-cumpărare nr.

6321 din 18 iulie 2012, încheiat între Ecaterina Verdeș și Vitalie Soldatenco și Irina

Soldatenco, în temeiul art.219 alin.(l) Cod civil, dar au omis să se expună asupra

temeiniciei pretențiilor privind nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 03

iulie 2012 încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș, în temeiul

art.220 alin.(2) Cod civil.

Astfel, instanța de recurs indică că, instanța de apel urma să expună în decizie

concluzia cu privire la toate argumentele invocate, să întemeieze motivele în legătură

cu care argumentele apelantului din cererea de apel au fost recunoscute ca

neîntemeiate. Instanța de apel nu se va referi la simpla constatare a faptului

netemeiniciei apelului, deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. Or, în

sensul art.6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă claritate,

motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale ,noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

În conformitate cu art. 373 alin. (2-3) Cod de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel, examinând litigiul, nu a

constatat circumstanțe importante pentru soluționarea corectă și completă a

acestuia. Astfel, instanța de apel, examinând litigiu, a considerat inoportun de a anexa

la materialele cauzei, hotărârea din 16 aprilie 2014 a Judecătoriei Botanica

municipiului Chișinău și decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a anulat acordul de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1786

din 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș, deși

și-a consolidat soluția în baza acestui acord.

Instanța de apel era obligată să cerceteze direct și nemijlocit probele, să ia

cunoștință de înscrisuri și să emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor

constatate și probelor cercetate și verificate în ședință de judecată.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel a examinat litigiul, fără

cercetarea tuturor circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea corectă a

litigiului, în condițiile în care a cunoscut despre litigiul prin care s-a solicitat nulitatea

acordului de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare nr.2241 din 02 iulie 2012

încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și Nicolae Papuc.

Ori, la materialele cauzei, este anexată cererea de chemare în judecată depusă de

Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco împotriva lui Gheorghe Dabija, Irinei Dabija,

lui Nicolae Papuc și a Ninei Papuc, intervenient accesoriu, notarul Tatiana Ungureanu

12

cu privire la declararea nulității acordului din 16 iulie 2012, de reziliere a contractului

de vânzare-cumpărare nr.2241 din 02 iulie 2012, încheiat între Irina Dabija, Gheorghe

Dabija și Nicolae Papuc și apărarea dreptului de proprietate (f.d.211 vol. I).

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reține că, la 19 noiembrie 2012,

Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco, reprezentanți de avocatul Beruceașvili Andrei,

au depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Dabija, Irinei Dabija, lui

Nicolae Papuc și a Ninei Papuc, intervenient accesoriu, notarul Tatiana Ungureanu

cu privire la declararea nulității acordului de reziliere a contractului de vânzare-

cumpărare nr.2241 din 02 iulie 2012, încheiat între Irina Dabija, Gheorghe Dabija și

Nicolae Papuc și apărarea dreptului de proprietate.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

s-a refuzat în primirea acțiunii reconvenționale depuse de Vitalie Soldatenco și Irina

Soldatenco împotriva lui Gheorghe Dabija, Irinei Dabija, lui Nicolae Papuc și a Ninei

Papuc, intervenient accesoriu, notarul Tatiana Ungureanu.

Astfel, Colegiul consideră că, instanțele ierarhic inferioare, prin neanexarea

actelor judecătorești, și anume a hotărârii din 16 aprilie 2014 a Judecătoriei Botanica

municipiului Chișinău și deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a

încălcat principiul contradictorialității și egalității părților în proces, încălcându-se în

acest sens dreptul la apărare.

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât, părțile și

ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și proba

poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sinestătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra

oricărei probleme de fapt și de drept, care are legătură cu cauza și de a-și expune

punctul de vedere asupra inițiativelor instanțe. Egalitatea părților în drepturile

procedurale este garantată prin lege și se asigură de către instanță prin crearea

posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor

procedurale, pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept,

astfel încât nici una dintre părți, să nu fie defavorizată, în raport cu cealaltă.

Potrivit jurisprudenței CEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea

egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii, în fața unui tribunal, fără ca

una din ele să fie avantajată, în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu

este unul din elementele noțiunii mai largi de proces echitabil, care impune fiecărei

părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să

nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj, în raport cu adversarul ei (cauza

Ankerl contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra

Suediei, hotărârea 1997-1/24 noiembrie 1997).

La fel, Colegiul relevă că, prin hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, s-a respins acțiunea reconvențională depusă de către Vitalie

Soldatenco și Irina Soldatenco și s-a admis acțiunea inițială depusă de către Gheorghe

Dabija și Irina Dabija. S-au declarat nule și fără efecte juridice, contractele de

vânzare-cumpărare nr. 2241 din 02 iulie 2012, nr. 1786 din 03 iulie 2012 și nr. 6321

din 18 iulie 2012, asupra apartamentului nr. 6 din xxxx, s-au repus părțile la poziția

inițială, în modul următor: s-a dispus înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate a Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, asupra

13

apartamentului nr. 6 din xxxx, cu obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija să-

i restituie lui Nicolae Papuc și Ninei Papuc, rata achitată din prețul apartamentului nr.

6 din xxxxx, în mărime de 13 000 euro, calculat în lei la data achitării, dar într-o sumă

nu mai mică de 200 330 lei, obligarea lui Nicolae Papuc și Ninei Papuc să restituie

Ecaterinei Verdeș prețul apartamentului nr. 6 din xxxx, în mărime de 1 436 446 lei și

obligarea Ecaterinei Verdeș să restituie lui Vitalie Soldatenco și Irinei Soldatenco,

prețul apartamentului nr. 6 din xxxx, în mărime de 118 400 euro, calculat în lei la data

achitării, dar într-o sumă nu mai mică de 1 807 968 lei. S-a încasat din contul lui

Nicolae Papuc, în beneficiul lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, suma de 150 lei, cu

titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii.

Prin decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Irina Dabija și Gheorghe Dabija, s-a respins apelul declarat de Vitalie

Soldatenco și Irina Soldatenco, s-a casat parțial hotărârea din 26 iunie 2017 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în partea repunerii părților, în poziția inițială,

prin obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, să restituie lui Nicolae Papuc și

Irinei Papuc, suma de 13 000 de euro, și în această parte, s-a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care s-a respins cerința privind obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe

Dabija să restituie suma de 13000 de euro, lui Nicolae Papuc și Irinei Papuc și s-a

încasat în mod solidar, din contul lui Nicolae Papuc și a Ninei Papuc, în beneficiul

Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija, suma de 4 506,75 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată, în rest, s-a menținut hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău.

Iar, prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Ecaterina Verdeș.

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco și s-a casat

încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit

cererea de apel depusă de Ecaterina Verdeș, cu restituirea cauzei pentru judecarea

apelului, în Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco și s-a menținut

decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 365 Cod de procedură civilă, instanța de apel, după ce

judecă apelul, este în drept: a) să respingă apelul și să mențină hotărârea primei

instanțe; b) să admită apelul și să modifice hotărârea primei instanțe; c) să admită

apelul și să caseze integral sau parțial hotărârea primei instanțe, emițând o nouă

hotărâre; d) să admită apelul, să caseze integral hotărârea primei instanțe și să trimită

cauza spre rejudecare în primă instanță doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile

prevăzute la art.388 alin.(1) lit. d) și i). La solicitarea participanților la proces, instanța

de apel poate trimite cauza spre rejudecare în prima instanță doar o singură dată, în

cazul prevăzut la art.388 alin.(1) lit. b); e) să admită apelul și să caseze integral sau

parțial hotărârea primei instanțe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii

de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 și 267.

Astfel, instanța de recurs conchide că, legiuitorul a prevăzut exhaustiv la art. 385

Cod de procedură civilă, împuternicirile instanței de apel, după ce judecă apelul.

14

Respectiv, Colegiul relevă că, prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a menținut decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de apel a interpretat eronat normele de procedură civilă și a emis o

soluție, care nu a fost oferită de legiuitor în art. 385 Cod de procedură civilă.

Mai mult, obiectul apelului îl constituie hotărârile nedefinitive, pronunțate în

prima instanță de judecătoriile de drept comun, dar nu soluțiile pronunțate de

instanțele de apel după examinarea fondului, adică deciziile, care sunt susceptibile

de recurs, în conformitate cu art. 429 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 431 Cod de procedură civilă, examinarea recursului

împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, Colegiul relevă că, instanța de apel nu este competentă să

examineze legalitatea deciziilor instanței de apel.

În litigiul dedus judecății se atestă faptul că, instanța de apel a examinat

legalitatea deciziei din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care nu constituia

obiectul apelului în prezenta cauză civilă, or instanța de apel urma să examineze

apelul declarat de Ecaterina Verdeș împotriva hotărârii din 26 iunie 2017 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și să se expună referitor la temeinicia și

legalitatea hotărârii nominalizate.

Mai mult, Colegiul reține că, decizia instanței de apel este contradictorie ori,

instanța de apel în decizia din 24 mai 2018 a indicat că, consideră ca fiind incorectă

concluzia instanței de fond, dar conchide de a respinge apelul declarat de Ecaterina

Verdeș (f.d.106 vol. V).

Instanța de recurs menționează că, instanțele de judecată, trebuie, să emită o

hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, în temeiul

principiului clarității hotărârii judecătorești.

În conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare.

Principiul disponibilității se manifestă inclusiv, prin dreptul de a ataca sau nu

hotărârea pe căile de atac prevăzute de lege.

Or, în virtutea principiului disponibilității părților, instanța de apel verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în limitele argumentelor invocate în

cererile de apel, referințele și obiecțiile înaintate, fiind aplicată regula „nu se

rejudecă decât ceea ce s-a apelat”. Astfel, părțile determină sfera controlului judiciar

efectuat de către instanța de apel, prin atacarea hotărârii în întregime sau numai o

parte din aceasta.

Totodată, instanța de recurs reține că, prin încheierea din 08 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău s-a respins demersul avocatului, Andrei Berușceavili, privind

suspendarea procesului, deși instanța de apel a cunoscut despre depunerea la data de

30 ianuarie 2018 a recursului împotriva încheierii din 25 ianuarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul Ecaterinei Verdeș.

Colegiul relevă că, instanța de apel, pentru o examinare multiaspectuală și întru

soluționarea obiectivă și corectă a litigiului dedus judecății, urma să examineze

15

ambele apeluri, și anume apelul declarat de Ecaterina Verdeș și apelul declarat de

Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco. Or, nulitatea contractului de vânzare-

cumpărare nr. 6321 din 18 iulie 2012, încheiat între Ecaterina Verdeș și Vitalie

Soldatenco, Irina Soldatenco, contestată prin apelul declarat de Vitalie Soldatenco și

Irina Soldatenco, este bazată pe nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1786

din 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș,

contestată prin apelul declarat de Ecaterina Verdeș.

Ori, contractul de vânzare-cumpărare nr. 6321 din 18 iulie 2012, încheiat între

Ecaterina Verdeș și Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco este un act juridic subsecvent

contractului de vânzare-cumpărare nr. 1786 din 03 iulie 2012, încheiat între Nicolae

Papuc, Nina Papuc și Ecaterina Verdeș și urmează a se ține cont de principiul

„resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis”, care presupune că „cu căderea celui

ce dă, cade și dreptul celui care acceptă”.

În conformitate cu art. 249 alin. (1-22) Cod de procedură civilă, după pronunțarea

hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice. La

cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează

greșelile sau omisiunile din hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte

erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greșeli se

soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a

greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la proces. Instanța care

examinează problema corectării poate dispune citarea participanților pentru a se

pronunța cu privire la temeiurile de corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică

examinarea corectării greșelilor. În cazul în care cererea privind corectarea greșelilor

sau a omisiunilor din hotărâre se depune în cadrul examinării cauzei în instanța de

apel sau de recurs, aceasta se soluționează de către instanța respectivă. În cazul în care

cererea privind corectarea greșelilor sau a omisiunilor se referă la actele emise de

instanța de apel sau de recurs, aceasta se soluționează de către instanța respectivă.

Astfel, ținând cont de prevederile normei citate supra și de faptul că, la

materialele cauzei lipsește cererea participanților privind corectarea greșelilor,

instanța de recurs relevă că, nu poate soluționa problema corectării greșelii din decizia

din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat hotărârea din 26

iunie 2017 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în partea obligării Irinei Dabija și

a lui Gheorghe Dabija, să restituie lui Nicolae Papuc și Irinei Papuc, suma de 13 000

de euro, și în această parte, s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a respins cerința

privind obligarea Irinei Dabija și a lui Gheorghe Dabija să restituie suma de 13000 de

euro, lui Nicolae Papuc și Irinei Papuc.

Or, Colegiul relevă că, parte în litigiul dedus judecății este Nina Papuc dar nu

Irina Papuc. Mai mult, prin încheierea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău s-a corectat eroarea din dispozitivul hotărârii din 26 iunie 2017 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, prin substituirea prenumelui Ninei Papuc, din

„Irina” în „Nina”.

Respectiv, instanța de recurs constată că, circumstanțele invocate de reclamanții

Gheorghe Dabija și Irina Dabija, precum și de reclamanții reconvenționali, Irina

Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco, în cererile de chemare în judecată, au rămas

16

fără o apreciere adecvată a instanței de apel, deși, urmau a fi verificate și analizate

minuțios, întru soluționarea obiectivă și corectă a litigiului dedus judecății.

Colegiul reține că, instanța de apel, fără a intra în esența acestui litigiu și fără a

supune verificării raționamentelor indicate supra, în raport cu prevederile legale, sub

imperiul căror urmează a fi judecat prezentul litigiu, a constatat că, prima instanță

corect a soluționat litigiul dedus judecății.

Reieșind din specificul acțiunii deduse judecății, precum și în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era indispensabil

de a examina și de a verifica cerințele formulate în cererea de chemare în judecată

depusă de Gheorghe Dabija și Irina Dabija, precum și de reclamanții reconvenționali,

Irina Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco, prin prisma particularităților instituite de

legislația pertinentă litigiului dedus judecății.

Toate aceste circumstanțe, constituie un aspect determinant în justa soluționare

a litigiului, deoarece instanța de apel urma să se expună asupra fondului apelului, prin

prisma verificării legalității soluției instanței de fond.

În consecință, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, care are atribuții

de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat și

elucidat toate aceste circumstanțe, importante pentru soluționarea pricinii în fond, și

ca urmare, a pronunțat o soluție neîntemeiată.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel a soluționat eronat litigiul în cauză, iar instanța de recurs este în imposibilitate

de a corecta respectiva eroare judiciară, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite

recursurile declarate de către Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco și Ecaterina

Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco, se casează decizia din 08 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Dabija și Irina

Dabija împotriva lui Nicolae Papuc, Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei

Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco cu privire la declararea nulității actelor juridice

și la acțiunea reconvențională depusă de Vitalie Soldatenco și Irina Soldatenco

împotriva lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, cu privire la constatarea calității de

cumpărător de bună-credință la dobândirea bunului imobil, apărarea dreptului de

proprietate și evacuarea forțată din bunul imobil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare,

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza, să

emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale a litigiului

dedus judecății.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Vitalie Soldatenco, Irina Soldatenco și

Ecaterina Verdeș, reprezentată de avocatul Ion Matușenco.

17

Se casează decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia din

24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Gheorghe Dabija și Irina Dabija împotriva lui Nicolae Papuc,

Ninei Papuc, Ecaterinei Verdeș, Irinei Soldatenco și a lui Vitalie Soldatenco cu privire

la declararea nulității actelor juridice și la acțiunea reconvențională depusă de Vitalie

Soldatenco și Irina Soldatenco împotriva lui Gheorghe Dabija și Irinei Dabija, cu

privire la constatarea calității de cumpărător de bună-credință la dobândirea bunului

imobil, apărarea dreptului de proprietate și evacuarea forțată din bunul imobil, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

18