2ri-24/17 — tragerea la răspundere subsidiară a organelo de conducere a debitorului

2ri-24/17 — tragerea la răspundere subsidiară a organelo de conducere a debitorului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: B. Bîrca (Curtea de Apel Chișinău) dosar nr. 2ri-24/17

D E C I Z I E

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ala Cobăneanu,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru,

examinînd recursul declarat de președintele comitetului creditorilor Olesea

Reguș,

în pricina civilă la cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de

insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Indeprin”,

la cererile comitetului creditorilor Societății cu Răspundere Limitată

„Indeprin” cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere

a debitorului „Societății cu Răspundere Limitată „Indeprin”- Stașcov Eugen și

Chilari Eudochia și de încasarea de la fostul administrator al insolvabilității

Societății cu Răspundere Limitată „Indeprin”- Alexandru Lihovețchi, a

prejudiciului cauzat pentru recuperarea creanțelor creditorilor masei debitoare,

împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, prin care

au fost respinse cererile comitetului creditorilor Societății cu Răspundere Limitată

„Indeprin” cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere

a debitorului și încasarea de la fostul administrator al insolvabilității Societății cu

Răspundere Limitată „Indeprin”- Alexandru Lihovețchi, a prejudiciului cauzat

pentru recuperarea creanțelor creditorilor masei debitoare,

con st ată :

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2013 a fost constatată

insolvabilitatea debitorul SRL „Indeprin”, fiind inițiat procesul de insolvabilitate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2015 s-a dispus

autorizarea comitetului creditorilor SRL „Indeprin” de a introduce acțiunii

prevăzute la art. 248 alin.(l) din Legea insolvabilității de tragere la răspundere

subsidiare a membrilor organelor de conducere a SRL „Indeprin”.

La 11 noiembrie 2015 președintele comitetul creditorilor SRL „Indeprin”,

Reguș Olesea, a solicitat tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor

de conducere a SRL „Indeprin” - Eugen Stașcov și Chilari Eudochia, precum și

dispunerea ca o parte din datoriile debitorului în sumă de 660 405 lei să fi încasate

de la Lihovețchi Alexandru.

La data de 19 aprilie 2016 președintele comitetului creditorilor SRL

„Indeprin”, Reguș Olesea, a înaintat cerere de concretizare, solicitând încasarea de

1

la fostul administrator al debitorului Eugen Stașcov și fostul contabil șef al

debitorului Chilari Eudochia a sumei de 1 323 188,0 lei, în temeiul art. 248 alin.(l)

lit. f) și h) al Legii insolvabilității și încasarea, în temeiul art. 73 alin.(3) al Legii

Insolvabilității, de la fostul administrator al insolvabilității SRL „Indeprin”

Alexandru Lihovețchi a prejudiciului cauzat în mărime de 660 405 lei pentru

recuperarea creanțelor creditorilor masei debitoare.

În motivarea cererii înaintate a indicat că Comitetul creditorilor a

identificat acțiuni ilegale admise de pârâți care se fac vinovați de

prejudicierea debitorului, cum ar fi neexecutarea atribuțiilor, administrarea și

gestionarea frauduloasă a veniturilor și a cheltuielilor debitorului SRL „Indeprin”.

Cheltuielile au fost efectuate de către pârâți contrar legii, și anume, după intentarea

procesului de insolvabilitate, toate transferurile de mijloace bănești urmau să fie

acumulate pe contul special al administratorului insolvabilității și cheltuite numai

cu aprobarea Comitetului creditorilor.

Se menționează că debitorul a dispus de mijloace legale pentru evitarea

intrării în incapacitate de plată în vederea satisfacerii creanțelor creditorilor din anii

2008, 2010, 2011, însă nu a făcut uz de acesta.

Indică comitetul creditorilor că, atât fostul administrator al insolvabilității,

precum și reprezentatul debitorului, și-au manifestat interesul pentru ca dreptul

creditorilor la satisfacerea creanțelor să rămână nesoluționate și pentru ca derularea

procesului să nu decurgă într-un mod adecvat.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 au fost

respinse cererile comitetului creditorilor Societății cu Răspundere Limitată

„Indeprin” cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere

a debitorului „Societății cu Răspundere Limitată „Indeprin”- Stașcov Eugen și

Chilari Eudochia și de încasarea de la fostul administrator al insolvabilității

Societății cu Răspundere Limitată „Indeprin”- Alexandru Lihovețchi, a

prejudiciului cauzat pentru recuperarea creanțelor creditorilor masei debitoare.

La 05 decembrie 2016 președintele comitetului creditorilor Olesea Reguș,

a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd casarea hotărîrii

recurate și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite cererile sale.

În conformitate cu art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității, hotărîrile și încheierile

instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

La materialele dosarului nu sunt date despre recepționare hotărîrii primei

instanțe de către recurent, prin urmare depunînd recursul la data de 05 decembrie

2016, acesta se consideră a fi depus în termen.

În motivarea recursului recurentul în susținerea netemeiniciei hotărîrii

primei instanțe, a invocat temeiuri analogice din cererea de chemare în judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

respins cu menținerea hotărîrii Curții de Apel Chișinău, din următoarele

considerente.

2

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum atestă materialele dosarului reclamantul, comitetului creditorilor

SRL „Indeprin”, Reguș Olesea, a înaintat cerere cu privire la tragerea la răspundere

subsidiare a membrilor organelor de conducere a SRL „Indeprin”, solicitând

încasarea de la fostul administrator al debitorului Eugen Stașcov și fostul contabil

șef al debitorului Chilari Eudochia a sumei de 1 323 188,0 lei, în temeiul art. 248

alin.(l) lit. f) și h) al Legii insolvabilității și încasarea, în temeiul art. 73 alin.(3) al

Legii Insolvabilității, de la fostul administrator al insolvabilității SRL „Indeprin”

Alexandru Lihovețchi a prejudiciului cauzat în mărime de 660 405 lei pentru

recuperarea creanțelor creditorilor masei debitoare.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. f) și h) din Legea insolvabilității, dacă

în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția

stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului

insolvabilității/lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din

datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de

conducere și/sau de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au

cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acțiuni: f) dispunerea continuării

unei activități a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată; h)

nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform

prevederilor art.14.

Astfel, după cum reiese din conținutul art. 248 alin. (1) din Legea

insolvabilității, pentru ca membrii organelor de conducere ale debitorului să fie

trași la răspundere subsidiară, lor urmează să le fie imputabilă apariția stării

insolvabilității prin una din acțiunile enumerate în acest articol, în cazul de față

prin dispunerea continuării unei activități a debitorului care îl duce în mod vădit la

incapacitate de plată și nedepunerea cererii de intentare a procesului de

insolvabilitate, conform prevederilor art.14 din Legea insolvabilității.

În conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea insolvabilității, debitorul este

obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la

art. 10.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că, debitorul este obligat să depună cerere

introductivă imediat, dar nu mai târziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din

data survenirii temeiurilor indicate în prezentul articol la alin. (2) și la art. 10 alin.

(2).

Conform alin. (4) al aceluiași articol Legii insolvabilității, dacă debitorul nu

depune cerere introductivă în cazurile și în termenul prevăzut în prezentul articol,

persoana care, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul de a reprezenta

debitorul, asociații cu răspundere nelimitată și lichidatorii debitorului răspund

subsidiar în fața creditorilor pentru obligațiile apărute după expirarea termenului

prevăzut la alin.(3).

Reieșind din normele menționate, instanța de recurs consideră întemeiate

constatările primei instanțe, precum că pentru tragerea la răspundere subsidiară a

3

lui Stașcov Eugen urmează să fie stabilit cert data survenirii temeiului indicat la

art. 10 alin. (2), adică incapacitatea de plată.

Din materialele dosarului rezultă că de fapt incapacitatea de plată a SRL

„Indeprin” a survenit în urma a două situații majore:

I - neonorarea obligațiilor firmei de construcții „Namox Prim” SRL, director

Oniscenco Iurii, care nu a executat lucrările conform contractului, astfel

acumulîndu-se o datorie netă față de SRL „Indeprin” în mărime de 250 000 lei.

La acest capitol, se reține că conducerea a încercat legal de a încasa suma

respectivă, astfel intentîndu-se procedura de insolvabilitate a companiei „Namox

Prim” SRL, dar aceste acțiuni ale conducerii nu s-au soldat cu succes, căci

Oniscenco Iurii a fost tras la răspundere penală și arestat, iar prin hotărîrea

instanței de insolvabilitate din 31.01.2015, a fost încetat procesul, lichidată și

radiată SRL „Namox Prim” din Registrul de Stat al persoanelor juridice.

Astfel, Stașcov Eugen avea toată încrederea că va reuși să stingă datoria,

ținând cont de faptul că întreprinderea de construcții „Namox-Prim” SRL avea față

de debitor o datorie de 250 000 lei.

II - limitarea finanțărilor în baza contractului încheiat cu Ministerul

Agriculturii și anume rezilierea din inițiativa ministerului a contractului în sumă

totală de 3 900 000 lei.

La acest capitol, se menționează că administrația SRL „Indeprin” a acționat

în judecată acțiunile ilegale ale ministerului la rezilierea contractului respectiv.

În cazul executării acestuia debitorul ar fi beneficiat de o suma de peste

2 000 000 lei, care i-ar fi permis să stingă toate creanțele. Însă acest contract a fost

unilateral reziliat de către Minister. Litigiul judiciar în privința rezilierii acestui

contract s-a finalizat abia în luna iunie 2013, cererea introductivă fiind depusă în

luna martie 2013, iar insolvabilitatea a fost intentată la data de 02.05.2013.

Astfel, instanța de recurs consideră că prima instanță corect a apreciat că nu

sunt temeiuri de a-1 atrage pe Stașcov Eugen la răspundere subsidiară prin prisma

art. 248 alin. (1) lit. h) din Legea insolvabilității.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. f) din Legea insolvabilității poate fi

tras la răspundere subsidiară membrul organului de conducere sau supraveghere,

care a fost în drept să dispună continuarea (ori încetarea) activității debitorului și

doar în situația când activitatea de mai departe îl duce în mod vădit la incapacitate

de plată.

În acest sens, instanța de recurs apreciază întemeiat constatările primei

instanțe precum că în cazul achitării datoriei de către întreprinderea de construcții

„Namox-Prim” SRL, dar și a executării contractului cu Ministerul Agriculturii și

Industriei Alimentare a RM, debitorul ar fi fost în stare să stingă datoriile

acumulate pe parcurs. Însă, Stașcov Eugen nu putea să prevadă că întreprinderea

de construcții „Namox-Prim” SRL va deveni insolvabilă și, ca urmare, nu-i va

achita datoria, dar nici faptul că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a

RM, în mod unilateral, va rezilia contractul în cauză.

Astfel Stașcov Eugen ca administrator al debitorului nu putea să prevadă că

continuarea activității întreprinderii va duce în mod vădit la incapacitatea de plată.

4

De aceea, temei de tragere a lui Stașcov Eugen la răspundere subsidiară prin

prisma art. 248 alin. (1) lit. f) din Legea insolvabilității, nu există.

Instanța de recurs consideră corectă și aprecierea instanței de insolvabilitate,

precum că nu sunt temei de a o trage la răspundere subsidiară nici pe Chilari

Eudochia, care a îndeplinit funcția de contabil șef, și care nu avea împuterniciri

nici de a depune cerere introductivă, dar nici de a dispune continuarea (ori

încetarea) activității debitorului.

Cu referire la capătul de cerere înaintat de comitetul creditorilor privind

încasarea de la Lihovețchi Alexandru a prejudiciului în sumă de 660 405 lei, prin

prisma art. art. 73 alin.(3) al Legii insolvabilității, instanța de recurs menționează

următoarele.

Conform art. 73 alin.(3) din Legea insolvabilității, dacă o creanță a masei

debitoare generată printr-o acțiune a administratorului/lichidatorului nu poate fi

executată pe deplin, administratorul/lichidatorul este obligat la despăgubiri față de

creditorii masei.

Din conținutul acestui articol reiese că administratorul poate fi obligat la

despăgubiri față de creditorii masei.

Deci, cu toate că nu este expres prevăzut, o astfel de cerere poate fi depusă

de un creditor a masei. Acest lucru reiese și din conținutul art. 61 din Legea

insolvabilității care prevede care sânt atribuțiile comitetului creditorilor.

Instanța menționează că alin. (4) a acestui articol nu prevede dreptul

comitetului creditorilor de a depune cereri de chemare în judecată, decât în cazurile

expres prevăzute de Legea insolvabilității și doar după autorizarea de către instanța

de insolvabilitate (cum ar fi art. 248 alin.(3) din Legea insolvabilității).

Astfel, corect prima instanță a concluzionat că comitetul creditorilor nu este

în drept să depună cerere de încasarea de la administratorul insolvabilității a

despăgubirii în folosul creditorilor masei, or, instanța de insolvabilitate a autorizat

comitetul creditorilor „Indeprim” SRL de a introduce în instanță doar acțiunea de

tragere la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului.

Astfel, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de

insolvabilitate , precum că nu sânt temei de încasare de la fostul administrator al

insolvabilității Lihovețchi Alexandr, a prejudiciului în sumă de 660 405 lei, pentru

stingerea creanțelor masei debitoare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, hotărîrea primei

instanțe este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de președintele comitetului creditorilor Olesea

Reguș.

5

Se menține hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, în

pricina civilă la cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de

insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Indeprin”, la cererile

comitetului creditorilor Societății cu Răspundere Limitată „Indeprin” cu privire la

tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului „Societății

cu Răspundere Limitată „Indeprin”- Stașcov Eugen și Chilari Eudochia și de

încasarea de la fostul administrator al insolvabilității Societății cu Răspundere

Limitată „Indeprin”- Alexandru Lihovețchi, a prejudiciului cauzat pentru

recuperarea creanțelor creditorilor masei debitoare.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6