A patra secțiune DECIZIE nr. 4122/15 Obrad MAGAZIN împotriva Serbiei (a se vedea tabelul apendice) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), care așeză la 10 noiembrie 2022 ca comitet compus din: Armen Harutyunyan , Președintele Anja Seibert-Fohr, Ana Maria Guerra Martins , judecători și Viktoriya Maradodina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 30 Decembrie 2014, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Denunțul reclamantului în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție privind neexecutarea deciziei interne finale în favoarea sa împotriva persoanelor fizice a fost comunicat guvernului sârb („Guvernul”). În prezenta cerere, după examinarea tuturor materialelor dinaintea acesteia, Curtea consideră că, din motivele menționate mai jos, guvernul contestat nu poate fi considerat responsabil pentru neexecutarea hotărârii interne impugnate. În special, Curtea constată că guvernul a formulat o obiecție preliminară cu privire la pierderea statutului de victimă a reclamantului și a invitat, prin urmare, Curtea să declare cererea inadmisibilă în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Curtea remarcă că statutul reclamantului de „victimă” depinde de faptul că autoritățile interne au recunoscut, fie în mod expres, fie în substanță, presupusa încălcare a Convenției și, dacă este necesar, a furnizat reparații adecvate în ceea ce privește aceasta. Numai atunci când sunt îndeplinite aceste condiții, natura subsidiară a mecanismului de protecție al Convenției nu permite examinarea unei cereri (a se vedea Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, § 71, ECHR 2006-V și Cataldo c. Italia (dec.), nr. 45656/99, 3 iunie 2004). Curtea constată în continuare că factorii cum ar fi comportamentul reclamantului și ceea ce este în joc pentru el în litigiu împreună cu alte aspecte relevante pot afecta în diferite grade atribuirea în ceea ce privește prejudiciile morale (a se vedea Apicella c. Italia , nr. 64890/01, § 26, 10 noiembrie 2004) și, în mod excepțional, nu pot duce la nicio atribuire (a se vedea Scordino c. Italia (nr. 1) [GC], nr. 36813/97, § 204, CEDH 2006-V). În acest caz, instanțele interne vor trebui să își justifice hotărârea prin motive suficiente (a se vedea ibid. , și Šedý c. Slovacia , nr. 72237/01, §§ 90-92, 19 decembrie 2006). În ceea ce privește prezentul caz, Curtea constată că, la 21 mai 2014, Curtea Constituțională într-o decizie motivată a constatat că dreptul reclamantului la proces a fost încălcat într-un timp rezonabil și a ordonat instanței competente să întreprindă toate măsurile necesare pentru a pune capăt procedurii de executare fără întârziere. În plus, Curtea observă că pasivitatea reclamantului a continuat chiar după adoptarea hotărârii Curții Constituționale și, în cele din urmă, a condus la încheierea procedurii de executare. De asemenea, la 5 iulie 2016 Tribunalul de Primă Instanță din Belgrad a încheiat procedura de executare în cauză, deoarece reclamantul nu a informat instanța, în termenul legal și în conformitate cu legea privind executarea 2015, dacă a vrut să continue cu procedura de executare în fața instanței sau printr-un serviciu de salvare. Reclamantul nu a contestat această decizie și a devenit finală la 25 decembrie 2017. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că reclamantul nu mai poate pretinde că este o „victima” în sensul articolului 34 din Convenția privind încălcarea încălcării. Prin urmare, cererea este incompatibilă ratione personae cu dispozițiile convenției în sensul articolului 34 din Convenția. art. 35 3 litera (a) din Convenție și trebuie respins în conformitate cu art. 35 Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. (neexecuție sau întârziere de aplicare a deciziilor interne) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Decizie internă relevantă Data începerii perioadei de neexecuție sau data intrării în vigoare a Convenției în ceea ce privește Serbia (3 martie 2004) Data încheierii perioadei de neexecuție Lungime a procedurilor de aplicare 4122/15 30/12/2014 Obrad MAGAZIN 1953 Curtea Municipală de Belgrad, 30/04/2004 16/09/2005 În curs la momentul cererii la Curte, hotărârea finală privind încheierea procedurii la 25/12/2017
Application no. 4122/15
Obrad MAGAZIN
against Serbia
(see appended table)
The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 10
November 2022 as a Committee composed of:
Armen Harutyunyan
, President
,
Anja Seibert-Fohr,
Ana Maria Guerra Martins
, judges
,
and Viktoriya Maradudina,
Acting Deputy Section Registrar,
Having regard to the above application lodged on 30
December 2014,
Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant,
Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
The applicant’s details are set out in the appended table.
The applicant’s complaint under Article 6 § 1 of the Convention concerning the non-enforcement of final domestic decision in his favour against private individuals was communicated to the Serbian Government (“the Government”).
In the present application, having examined all the material before it, the Court considers that for the reasons stated below, the respondent Government cannot be held liable for the non-enforcement of the impugned domestic decision.
In particular, the Court notes that the Government raised a preliminary objection concerning the applicant’s loss of victim status. They therefore invited the Court to declare the application inadmissible in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.
The Court notes that the applicant’s status as a “victim” depends on the fact whether the domestic authorities acknowledged, either expressly or in substance, the alleged infringement of the Convention and, if necessary, provided appropriate redress in relation thereto. Only when these conditions are satisfied does the subsidiary nature of the protective mechanism of the Convention preclude examination of an application (see
Cocchiarella v. Italy
[GC], no. 64886/01, § 71, ECHR 2006-V, and
Cataldo v. Italy
(dec.), no.
45656/99, 3 June 2004). The Court further notes that factors such as the conduct of the applicant and what is at stake for him or her in the dispute together with other relevant aspects may affect in various degrees the award in respect of non-pecuniary damage (see
Apicella v. Italy
, no. 64890/01, § 26, 10 November 2004) and exceptionally, lead to no award at all (see
Scordino v. Italy (no. 1)
[GC], no. 36813/97, § 204, ECHR 2006-V). The domestic courts will then have to justify their decision by giving sufficient reasons (see
ibid.
, and
Šedý v. Slovakia
, no. 72237/01, §§ 90-92, 19 December 2006).
Turning to the present case, the Court notes that on 21 May 2014 the Constitutional Court in a well-reasoned decision found that the applicant’s right to trial within a reasonable time had been violated and ordered the competent court to undertake all necessary steps in order to end the enforcement proceedings without delay. It did not award any non-pecuniary damage to the applicant due to his inactivity during the enforcement proceedings. The Court further notes that the applicant’s passivity continued even after the adoption of the Constitutional Court’s decision and, finally, led to the termination of the enforcement proceedings. Namely, on 5 July 2016 the Belgrade Court of First Instance terminated the enforcement proceedings in question as the applicant had failed to inform the court, within the statutory time-limit and as required by the Enforcement Act 2015, whether he wanted to continue with the enforcement proceedings before the court or through a bailiff service. The applicant never contested that decision, and it became final on 25 December 2017.
In view of the above, the Court is of the opinion that the applicant can no longer claim to be a “victim” within the meaning of Article 34 of the Convention of the violation complained of. Accordingly, the application is incompatible
ratione personae
with the provisions of the Convention within the meaning of
Article 35
§
3 (a) of the Convention
and must be rejected in accordance with Article 35
§
4.
For these reasons, the Court, unanimously,
Declares
the application inadmissible.
Done in English and notified in writing on 1 December 2022.
Viktoriya Maradudina
Armen Harutyunyan
Acting Deputy Registrar
President
Application raising complaints under Article
6 § 1 of the Convention
(non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions)
Application no.
Date of introduction
Applicant’s name
Year of birth
Relevant
domestic decision
Start date of non-enforcement period or date of entry into force of the Convention in respect of Serbia (3 March 2004)
End date of non-enforcement period
Length of enforcement proceedings
4122/15
30/12/2014
Obrad MAGAZIN
1953
Belgrade Municipal Court, 30/04/2004
16/09/2005
Ongoing at the time of the application to the Court, final decision on termination of proceedings on 25/12/2017