2r-1075/16 — constatarea posesiunii bunului imobil si recunoatrea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea posesiunii bunului imobil si recunoatrea dreptului de proprietate
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-1075/16 — constatarea posesiunii bunului imobil si recunoatrea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Chisilița dosarul nr. 2r-1075/16
instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol
D E C I Z I E
21 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de către Tatiana Trifăuțan,
în pricina civilă la cererea Tatianei Trifăuțan cu privire la constatarea posesiunii
bunului imobil și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care a
fost restituită cererea de apel depusă de către Tatiana Trifăuțan,
c o n s t a t ă:
La data de 01 martie 2016, Tatiana Trifăuțan a depus cerere cu privire la
constatarea posesiunii bunului imobil și recunoașterea dreptului de proprietate.
În motivarea cererii petiționara a indicat că, în baza contractului de vînzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 18 octombrie
1995, a primit în proprietate privată apartamentul nr. 6 din str. A. Șciusev,109,
mun.Chișinău cu suprafața de 82,7 m.p.
Menționează că, prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 18/50-16 din 19 iunie
1997 „Cu privire la autorizarea reconstruirii apartamentului nr. 6 cu construcția unei
anexe din str. A. Șciusev,109 dnei Trifăuțan Tatiana Serghei” a fost autorizată
reconstruirea apartamentului enunțat.
Susține că, în baza deciziei menționate a obținut certificatul de urbanism nr.340i
din 30 iulie 1999 și autorizația de construire nr. 45/00 din 16 mai 2000.
Afirmă că, la mijlocul anului 2000, construcția anexei cu suprafața de 298,3 m.p.
a fost finalizată și a obținut avizele pozitive ale tuturor organelor competente să
certifice calitatea lucrărilor efectuate, însă procedura de recepție finală nu a fost
finalizată.
Relevă că, ulterior, în urma adresării la OCT Chișinău au fost efectuate măsurările
necesare în vederea recepționării construcției, fiindu-i eliberat certificatul nr. 14174
din 09 ianuarie 2003 despre rezultatele inspectării casei de locuit cu construcțiile
gospodărești anexate, prin care au fost reflectate planul anexei reconstruite și
suprafețele supuse inspectării.
1
Invocă că, din momentul ridicării construcției și pînă în prezent a suportat toate
cheltuielile îngrijirii și îmbunătățirii locuinței, a achitat toate plățile, taxele și
impozitele stabilite de legislație pentru acest imobil.
Consideră că, posesiunea bunului timp de 15 ani și două luni nu a fost tulburată,
fiind legală, de bună-credință și utilă.
Solicită constatarea faptului posesiunii bunului imobil - anexa la apartamentul nr.6
din str. A. Șciusev,109, mun. Chișinău pe un termen de 15 ani și recunoașterea
dreptului de proprietate asupra anexei menționate.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 mai 2016 acțiunea a
fost respinsă.
La data de 21 iunie 2016, Tatiana Trifăuțan a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe
și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016 nu a fost dat curs
cererii de apel depusă de către Tatiana Trifăuțan, fiind acordat apelantei termen pînă la
data de 25 octombrie 2016, ora 14.45 pentru prezentarea cererii de apel motivate,
concomitent, comunicându-i-se despre posibilitatea restituirii apelului în cazul
neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel. Totodată, a fost comunicat
apelantei că problema punerii pe rol sau restituirii cererii de apel se va examina în
ședința de judecată stabilită pentru data de 25 octombrie 2016, ora 14.45.
La data de 25 octombrie 2016, ședința de judecată nu a avut loc, deoarece
judecătorul raportor Ștefan Niță, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr.608/25 din 20 septembrie 2016, a fost suspendat din funcție.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 a fost restituită
cererea de apel depusă de către Tatiana Trifăuțan cu toate înscrisurile anexate la
aceasta, pe motivul că apelanta nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin
încheierea din 09 august 2016, și anume nu a prezentat cererea de apel motivată.
La data de 01 decembrie 2016, Tatiana Trifăuțan a declarat recurs împotriva
încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate
și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat că, încheierea contestată a fost emisă contrar
prevederilor legale și circumstanțelor cauzei.
Susține că, în ședința de judecată fixată pentru data de 25 octombrie 2016, ea și
reprezentantul său au fost prezenți, dar ședința nu a avut loc pe motiv că, judecătorul
raportor a fost suspendat din funcție, o altă ședință de judecată pentru examinarea
apelului nefiind stabilită.
Menționează că, despre ședința de judecată din 15 noiembrie 2016 a aflat
întâmplător.
Afirmă că, în cazul înlocuirii unui judecător și formării unui nou complet de
judecată urma să fie reluată problema punerii pe rol a cererii de apel.
Relevă că, instanța de apel nu a respectat principiul nemijlocirii și oralității stabilit
de art. 25 CPC.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
2
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că, recursul a fost declarat în termen, or, actele cauzei denotă faptul
că, la data de 18 noiembrie 2016, instanța de apel a expediat în adresa recurentei copia
încheierii contestate, însă din materialele cauzei nu poate fi determinat cu certitudine
momentul recepționării de către recurentă a încheierii contestate.
La data de 05 decembrie 2016, în adresa persoanei interesate Direcția administrare
fiscală Buiucani a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către
Tatiana Trifăuțan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în
termenul stabilit.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a
materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii
instanței de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel
din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.
În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește
condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de
stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd
apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
În conformitate cu art. 364 alin.(1) CPC, cererea de apel se depune în scris la
instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care
apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.
Analizând prevederile normelor de drept citate în raport cu materialele cauzei,
instanța de recurs constată că, instanța de apel s-a conformat întru totul cerințelor legale
și i-a acordat apelantei termen pentru înlăturarea neajunsurilor vizate.
Din suportul probatoriu prezent la materialele dosarului rezultă că, la data de 01
martie 2016, Tatiana Trifăuțan a depus în instanța de judecată cerere cu privire la
constatarea posesiunii bunului imobil și recunoașterea dreptului de proprietate asupra
bunului imobil.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 mai 2016 acțiunea a
fost respinsă.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 21 iunie 2016, Tatiana
Trifăuțan a declarat apel nemotivat.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016 nu s-a dat curs cererii
de apel depuse Tatiana Trifăuțan, acordând apelantei termen pînă la data de 25
octombrie 2016 pentru lichidarea neajunsurilor și, anume, pentru prezentarea apelului
motivat.
3
Colegiul reține că, copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016 a
fost recepționată de către reprezentantul recurentei, avocatul Oleg Mîța la data de 01
septembrie 2016, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 44), însă în termenul
acordat, adică pînă la data de 25 octombrie 2016, atît recurenta, cît și reprezentantul
său nu au îndeplinit indicațiile instanței de apel și nu au prezentat apelul motivat.
Urmare, prin încheierea din 15 noiembrie 2016, instanța de apel temeinic și legal
a restituit apelul declarat de către Tatiana Trifăuțan cu toate înscrisurile anexate la
acesta pe motivul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel stabilite prin încheierea
din 09 august 2016.
În această ordine de idei, Colegiul relevă că, termenul de procedură este intervalul,
stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),
participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să
îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte, în
conformitate cu art. 110 CPC, iar dreptul de a efectua actul de procedură încetează
odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească
(judecător), în conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC.
În acest context, instanța de recurs conchide că, atît recurenta, cît și reprezentantul
acesteia nu s-au folosit cu bună-credință de drepturile procedurale, or, avocatul Oleg
Mîța, acționând în interesele Tatianei Trifăuțan și recepționând încheierea instanței de
apel din 09 august 2016, prin care nu a fost dat curs cererii de apel, trebuia să
întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile clientei sale de acces la
instanță prin depunerea apelului motivat.
Or, în conformitate cu art. 75 alin. (4) CPC, actele procedurale efectuate de
reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana
reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Argumentele invocate de către recurentă în recurs nu au relevanță, deoarece nu
justifică în nici un mod neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel, nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de
drept procedural, respectiv, acestea nu constituie temei pentru casare a încheierii
recurate și urmează a fi respinse.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție accentuează că, o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în
textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în
jurisprudența degajată că, în situația în care legislația procesuală permite declararea
apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa
dreptul la apel doar dacă constată că, apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale
aplicabile (speța Tudor-Comerț contra Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008,
definitivă din 04 februarie 2009).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă
sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea instanței de apel.
4
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Tatiana Trifăuțan.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 în pricina
civilă la cererea Tatianei Trifăuțan cu privire la constatarea posesiunii bunului imobil
și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5