2ra-2839/16 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr.2ra-2839/16

prima instanță: (Judecătoria Ocnița) E. Bejenaru

instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți ) E. Ababei, A.Garbuz, M. Pînzaru-Ocinschi

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Rotari

Cozma,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rotari Cozma

împotriva lui Rusnac Anatolie, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat

Ocnița privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 13 septembrie 2016, prin care s-a

respins apelul declarat de Cozma Rotari și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Ocnița

din 14 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La 03 decembrie 2014 Rotari Cozma s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Rusnac Anatolie, interveneint accesoriu, Inspectoratul Fiscal de Stat

Ocnița solicitând prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, după decesul

fratelui său Rotari Mihail.

În motivarea acțiunii a reiterat că, la 14 august 2006 a decedat fratele său, Rotari

Mihail, iar după decesul acestuia s-a deschis succesiunea pe cotele de teren cu nr.

cadastrale 6234108037 cu suprafața de 1,615 ha și nr.6234105066 cu suprafața de

0,1137 ha.

A menționat că, după decesul lui Rotari Mihail s-a adresat la notar, pentru

primirea moștenirii, însă i s-a comunicat că este necesar prezentarea actelor de la

primăriei. Primăria localității a refuzat eliberarea carorva actele pe motiv că defunctul

are un moștenitor legal și anume soția acestuia și feciorul său.

Relatează că în anul 2014, Ostavciuc Gheorghi care are în posesie terenul

fratelui decedat, i-a comunicat că este necesar încheierea unui contract de arendă, fapt

pentru care Rotari Cozma din nou s-a adresat la notar pentru acceptarea succesiunii și

i s-a explicat că este necesar prezența unui certificat eliberat de Primărie care să ateste

faptul că ultimul a intrat în posesia moștenirii.

Susține reclamantul că la momentul decesului fratele său Rotari Mihail oficial

nu a fost căsătorit și nici copii nu a avut.

1

Prin hotărîrea judecătoriei Ocnița din 14 decembrie 2015 cererea de chemare în

judecată înaintată de către Rotari Cozma, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind deacord cu hotărîrea judecătoriei Ocnița din 14 decembrie 2015, Rotari

Cozma a depus apel la 13 ianuarie 2016, solicitînd admiterea apelului și casarea

hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii

înaintate.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 septembrie 2016 s-a admis respins apelul

declarat de Rotari Cozma și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Ocnița din 14

decembrie 2015.

La 13 octombrie 2016, Rotari Cozma a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 13 septembrie 2016 și a hotărîrii judecătoriei Ocnița din 14

decembrie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea acestora și emiterea unei noi

decizii de admiterea acțiunii înaintată de Rotari Cozma.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanțelor ierarhic

inferioare.

Susține că la examinarea apelului instanța i s-a încălcat apelantului dreptul la

apărare, deoarece nu este de acord cu constatarea instanței precum că a fost citat legal

pentru ședința din 13 septembrie 2016, însă nu s-a prezentat, dat fiind faptul că doar a

întârziat cu câteva minute înainte de începerea ședinței de judecată.

Le fel, susține recurentul că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate

circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a pricinii, iar decizia emisă

relevă o insuficientă analiză a probatoriului administrat în cauză ce a condus la

reținerea unei situații de fapt inexacte.

Recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma prevederilor

art. 432, alin. (2), lit. a) și b) Codul de procedură civilă, care statuează expres că se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Bălți a adoptat decizia la 13 septembrie 2016.

Prin scrisoarea din 29 septembrie 2016 a expediat copia deciziei părților din

proces. Potrivit avizului de recepție (f.d.141) recurentul Rotari Cozma a recepționat

decizia instanței la 04 octombrie 2016. Ulterior la 13 octombrie 2016 a depus recurs,

respectiv recursul a fost depus în termenul de declarare a recursului prevăzut de art.434

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se

expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

2

recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului

sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite

de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept material și

de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei

de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei

dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri,

însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat în modul

corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4)

Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar

sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în

art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către

instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează

că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor

de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că aceste

argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

3

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Rotari Cozma nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Rotari Cozma se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

4