2ra-2871/16 — repararea prejudiciului moral cauyat prin judecarea cauzei în termen rezonabil

dosarul nr. 2ra-2871/16

prima instanță - (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) R. Pascari

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, L. Popova, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Marina (Cerempei) Mițcul,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marina

(Cerempei) Mițcul împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Marina (Cerempei) Mițcul și menținută hotărârea

Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 01 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2016 Marina (Cerempei) Mițcul a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, solicitând:

- obligarea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău de a transmite dosarul civil,

încheierea din 30 iulie 2015 emisă de judecătorul V. Boico, pronunțată în cauza civilă

Marina (Cerempei) Mițcul către Ministerul Justiției;

- recunoașterea faptelor de încălcare a drepturilor reclamantei Marina

(Cerempei) Mițcul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, încălcarea

termenului rezonabil de judecare a acțiunii - 3 luni, prevăzut de Legea nr. 87 din 21

aprilie 2011;

- repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 150 000 lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17

noiembrie 2015 a fost admis recursul declarat de Marina (Cerempei) Mițcul și casată

1

încheierea Judecătoriei Buiucani din 30 iulie 2015, iar astfel s-a dovedit faptul

încălcării drepturilor sale prevăzute de Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87

din 21 aprilie 2011.

Susține că decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015 nu a fost

executată, deși aceasta este definitivă din ziua pronunțării.

Așadar, consideră că, Judecătoria Buiucani a încălcat termenul rezonabil de

executare a hotărîrii judecătorești.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 aprilie 2016 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Mițcul Marina împotriva

Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil.

Ne fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 mai 2016 Marina

(Cerempei) Mițcul a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Marina Mițcul și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 01 aprilie 2016.

La 07 noiembrie 2016 Marina (Cerempei) Mițcul a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 01 aprilie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

admisă integral acțiunea.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, invocând că nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, au fost încălcate și

aplicate greșit normele de drept material și normele de drept procedural.

Consideră că i-au fost încălcate drepturilor sale privind accesul liber la justiție

și la judecarea cauzei în mod echitabil, public și în termen rezonabil, garantate de art.

20 din Constituție și art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2

Având în vedere că recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07

septembrie 2016 a fost depus la 07 noiembrie 2016, acesta se consideră declarat în

termen.

Analizând modul în care recurenta Marina (Cerempei) Mițcul și-a exercitat

dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel

atacate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele

stabilite de norma precitată, instanța de apel aplicând corect normele de drept

material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie

temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia

3

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite la art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentei privind aplicarea eronată a normelor de

drept material, colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a

manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe

aceasta rezultă. Colegiul reține că acesta argument poartă un caracter declarativ,

nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce

urmează a fi supus controlului judiciar.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Marina (Cerempei)

Mițcul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul

de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Marina (Cerempei) Mițcul, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

4