3ra-636/16 — anularea actului de constatare

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr. 3ra-636/16 Judecător: L. Ursu Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, E. Fistican, S. Arnăut D E C I Z I E 14 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Oleg Sternioală, Iuliana Oprea judecând recursul declarat de Duca Gheorghe, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Duca Gheorghe împotriva Comisiei Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015, C O N S T A T Ă : La 25 august 2014, Duca Gheorghe a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, prin s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese prin nedeclararea intereselor personale.

În motivarea acțiunii depuse reclamantul a indicat că, prin actul de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, a fost constatată încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către Gheorghe Duca, Președinte al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), manifestată prin nedeclararea intereselor personale și nesoluționarea conflictului de interese, neabținerea de la participarea și semnarea deciziilor de către Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM și neabținerea de la executarea acestora.

Concretizează reclamantul că Comisia Națională de Integritate (CNI) a dispus remiterea actului de control respectiv Centrului Național Anticorupție pentru examinarea faptului nedeclarării conflictului de interese în condițiile art. 9 al Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese prin prisma prevederilor art. 313/2 al Codului Contravențional, precum și sesizarea instanței de judecată, după rămânerea definitivă a actului de constatare în vederea anulării hotărârii nr. 304 din 28.11.2013 de transmitere a bunului imobil de la balanța contabilă a AȘM la balanța Universității AȘM ca fiind adoptată în condițiile unui conflict de interese.

Consideră reclamantul că, actul de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014 este ilegal, neîntemeiat, prezentând un caracter formal, tendențios și eronat invocând faptul că, deși din conținutul actului de constatare se relevă că prin scrisoarea nr. 02/486 din 30.04.2014, Gheorghe Duca a fost informat despre inițierea controlului pe faptul eventualei încălcări a regimului juridic al conflictului de interese, comunicând drepturile persoanei supuse controlului, această circumstanță nu corespunde adevărului, pe motiv că, din conținutul scrisorii CNI nr. 02/486 reiese inițierea procedurii de control pe faptul 1 eventualei încălcări a regimului juridic a declarării veniturilor și proprietăților pe perioada anului 2012. Susține Gheorghe Duca că, la 04 august 2014 prin scrisoare oficială a solicitat CNI informarea despre obiectul controlului inițiat în privința sa cu prezentarea spre cunoștință a materialelor acumulare, însă, neglijând scrisoarea respectivă, la 07.08.2014 a fost emis actul de constatare nr. 02/145 din 07.08.2014.

A indicat reclamantul că, actul de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, emis de CNI, nu corespunde exigențelor impuse de art. 28 al Legii nr. 180 din 19.11.2011, or, doar o simplă reiterare a prevederilor legale cu privire la conflictul de interese nu constituie argument suficient în favoarea constatării acestuia. De altfel, actul de constatare menționat, nu a fost succedat de o careva decizie, acțiune impusă de art. 26 al Legii nr. 180, circumstanță ce în opinia reclamantului la fel indică la lipsa de coerență și consecvență în activitatea CNI, or, în cazurile anterioare de control, CNI pe lângă actele de constatare, în corespundere cu prevederile art. 26 al Legii nr. 180, CNI a adoptat și deciziile respective.

Consideră reclamantul că, în motivația actului de constatare lipsește un careva argument care ar confirma interesul personal al dânsului, alegațiile CNI expuse în acest sens neavând suport juridic și factologic, neconcretizându-se în ce constă acest interes personal. Precizează reclamantul că nu poate fi considerat interes personal simplul fapt că, Gheorghe și Maria Duca sunt soți, ambii deținând calitățile de funcționari publici legați de activitatea sa prin jurământ, iar AȘM este o instituție de stat care în baza Acordurilor de parteneriat este delegată de Guvern cu competențe de realizare a politicii de stat în domeniul științei și inovării, de elaborare și definitivare a programelor de stat.

Indică Gheorghe Duca că, transmiterea încăperilor și terenurilor AȘM către Universitatea AȘM constituie o activitate reglementată prin legi și alte acte normative naționale, actele de constituire ale ambelor instituții de stat, inevitabil impusă să asigure o realizare cât mai eficientă a politicii statului în domeniul științei și inovării. Or, reieșind din circumstanțele cazului, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică a AȘM, prin adoptarea hotărârii nr. 304 din 28.11.2013 de transmitere în administrare operativă a Universității AȘM a întreprinderii de stat de alimentație publică „Crizantema” s-a expus în unanimitate, în exclusivitate asupra oportunității de utilizare cât mai eficientă a patrimoniului AȘM, transmiterea fiind gratuită, iar Instituția care a preluat fiind subordonată AȘM cu gen de activitate non-profit.

Concluzionează, reclamantul că este neîntemeiată concluzia CNI în actul de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, cu privire la interesul personal pe care îl avea Gheorghe Duca și pe care urma să-l declare, respectiv nici votul acestuia nefiind decisiv și definitiv. Prin urmare, nici acțiunile de abținere în gestiune a „Crizantemei”, precum și altor bunuri n-au purtat un caracter competitiv, fiind precedate de careva concursuri, câștigătorul la care ar fi fost facilitat de Gheorghe Duca, astfel, neexistând suficiente argumente/probe prin care s-ar confirma existența interesului personal, buna credință a lui Duca Gheorghe la semnarea hotărârilor 302, 304 și 313 din 28.11.2013, se prezumă. Comunică reclamantul că deși prin hotărârea nr. 302 din 28.11.2013 s-a decis transmiterea în gestiune operativă a imobilului AȘM cu nr. cadastral 01001190270.01 lit. T din mun.

Chișinău, șos. Muncești Universității AȘM, iar prin hotărârea nr. 313 din 28.11.2013, s-a decis transmiterea la balanța Universității AȘM a bunurilor imobile cu nr. cadastrale 5511103.130, 5511103.131 și 5511103.129, efectiv la etapa actuală 2 acestea n-au produs careva efecte juridice, bunurile indicate fiind finalmente transmise în gestiune la fel gratuită Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a plantelor al AȘM. Astfel, concluzionează Duca Gheorghe că în cazul dat nu poate fi vorba de careva conflict de interese, care în esență afectează grav imaginea și autoritatea instituțiilor de stat sub aspect material sau/și moral, deoarece, nici AȘM, nici Universitatea AȘM și nici statul, nu au suportat astfel de prejudicii, iar soții Duca nu au beneficiat de careva avantaje sau favoruri necuvenite.

Solicită Gheorghe Duca anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014 ca fiind ilegal. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 aprilie 2015, cererea de chemare în judecată înaintată de Duca Gheorghe împotriva Comisiei Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 mai 2015 Gheorghe Duca a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 aprilie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărârii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cât și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 s-a respins apelul declarat de Duca Gheorghe și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 aprilie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Duca Gheorghe la 22 februarie 2016 a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 și a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 aprilie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată și să se decidă anularea Actului de constatare nr. 02/145 din 07.08.2014 ca fiind ilegal.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că, instanțele nu au constatat și nu au elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, aplicând eronat normele de drept material, fapt ce a dus la soluționarea greșită a pricinii. La 19 aprilie 2016, Duca Gheorghe a înaintat cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate a noțiunilor „conflict de interese” și „interese personal” prevăzute de art. 2 și art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la conflictul de interese. 3 Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Duca Gheorghe a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. La 18 mai 2016, prin încheierea Curții Supreme de Justiție s-a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și transmiterea sesizării în adresa Curții Constituționale pentru soluționare.

Prin decizia Curții Constituționale din 08 iulie 2016, s-a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a noțiunilor „conflict de interese” și „interes personal” de la art. 2 și art. 9 lin. (1) din Legea nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și verificând, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Decizia contestată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material și procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit este considerată legală și întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Duca Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva CNI solicitând anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014. În rezultatul judecării cazului, instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, soluție ce a fost menținută și prin decizia instanței de apel care a respins apelul declarat de Duca Gheorghe.

Prin urmare, Colegiul susține soluția instanței de apel și conchide că la adoptarea ei, corect s-a interpretat și aplicat normele de drept material. Astfel, după cum atestă materialele cauzei, prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM nr. 302 din 28.11.2013 „cu privire la transmiterea în gestiune operativă a imobilului AȘM cu nr. cadastral 01001190270.01, lit. „T” din mun. Chișinău, șos. Muncești 426, s-a hotărâtă transmiterea gratuită, de la balanța contabilă a AȘM la balanța Universității AȘM, cu drept de gestiune operativă, bunul imobil al AȘM cu nr. cadastral 01001190270.01, cu valoarea inițială de 669,0 mii lei construcția lit. „T”, din mun. Chișinău, șos.

Muncești 426. Instanța de recurs constată că prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM nr. 304 din 28 noiembrie 2013 „cu privire la transmiterea bunurilor imobile, aflate în administrarea operativă a întreprinderii de Stat de Alimentație Publică „Crizantema”, la balanța contabilă a Universității ASM”, s-a hotărâtă transmiterea gratuită, de la balanța întreprinderii de Stat de Alimentație Publică „Crizantema”, la balanța contabilă a Universității AȘM, bunul imobil (construcție) cu nr. cadastral 0100212.238.03, amplasată în mun. Chișinău, str. Academiei 1/A, cu valoarea de bilanț 923 760 lei.

De asemenea, Colegiul constată că prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM nr. 313 din 28 noiembrie 2013 „cu privire la transmiterea bunurilor imobile la balanța contabilă a Universității AȘM s-a hotărât 4 transmiterea gratuită, de la balanța contabilă a AȘM la balanța contabilă a Universității AȘM, cu drept de gestiune operativă, bunurile imobile din mun. Chișinău, com. Băcioi, extravilan 5511103.130 (teren agricol cu suprafața de 13,21990 ha), cu nr. cadastral 5511103.131 (teren agricol cu suprafața de 18,6993 ha), cu nr. cadastral 5511103.129 (teren agricol cu suprafața de 63,5734 ha); s-au transmis de la balanța contabilă a Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic a ASM, la balanța contabilă a Universității AȘM, cu drept de gestiune operativă, bunuri imobile și instalații inginerești, următoarele bunuri: blocul A, bd.

Dacia 58, blocul B, bd. Dacia 58, comunicații inginerești ale blocului, comunicații inginerești ale blocului A, căsuța de producere a capcanelor, depozit verde, bd. Dacia 58, depozit - subsol de îngrășăminte chimice, căsuța de câmp, laborator agrochimic de câmp. Din materialele cauzei reiese că la 23 aprilie 2014, în adresa Comisiei Naționale de Integritate a parvenit sesizarea nr. 1494 emisă de „Transparency International Moldova”, prin care s-a expus asupra unei eventuale încălcări a regimului juridic al conflictului de interese admise de către Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca (f.d. 44-48).

La 09 iunie 2014, CNI a expediat în adresa reclamantului o scrisoare prin care a solicitat acestuia prezentarea, pe suport de hârtie, a următoarelor acte, înscrisuri: copiile legalizate ale hotărârilor nr. 302, 304 și 313 din 28.11.2013 ale Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM privind transmiterea bunurilor imobile; copia legalizată a procesului-verbal din 28.11.2013 al ședinței Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM; copiile legalizate a documentelor ce atestă numirea în funcție a Universității AȘM, doamnei Maria Duca (f.d. 49), iar prin scrisoarea nr. 1200-08/5 din 03 iulie 2014, Gheorghe Duca a prezentat CNI actele solicitate (f.d.

49-52). Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. Conform art. 16 alin. (l)-(2) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate. În conformitate cu pct. 54 din Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate nr. 180/2011, în termen de 15 zile lucrătoare de la data când i s-a adus la cunoștință actul de constatare a conflictului de interese sau a incompatibilității, persoana supusă controlului îl poate contesta în instanța de contencios administrativ competentă.

Instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 2 al Legii cu privire la conflictul de interese, interes personal este orice interes, material sau nematerial, al 5 persoanelor prevăzute la art. 3 care rezultă din necesitățile sau intențiile personale ale acestora, din activități care altfel pot fi legitime în calitate de persoană privată, din relațiile lor cu persoane apropiate sau persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile personale cu partide politice, cu organizații necomerciale și cu organizații internaționale, precum și care rezultă din preferințele sau angajamentele acestora.

Cu referire la art. 9 alin. (1) lit. a) și (2) din Legea cu privire la conflictul de interese, Colegiul menționează că persoana prevăzută la art. 3 va informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, șeful ierarhic sau organul ierarhic superior despre: interesul, al său ori al persoanelor apropiate, legat de decizia pe care trebuie să o ia personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de acțiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu. Președintele Republicii Moldova, deputații în Parlament, membrii Guvernului și alți conducători ai organizațiilor publice vor anunța Comisia Națională de Integritate despre conflictele de interese specificate la alin.(l) în care se află.

Raportând normele legale la circumstanțele speței deduse judecății și materialul probatoriu administrat, instanța de recurs reține că CNI întemeiat a constatat că la luarea deciziilor privind transmiterea bunurilor imobile și a instalațiilor inginerești în gestiunea Universității AȘM, la care a participat și reclamantul Duca Gheorghe, a existat un conflict de interese ce urma a fi declarat de către reclamant, or, legătura de rudenie dintre reclamant și rectorul Universității AȘM (care este soția reclamantului), compromite interesul public de cel personal și prin aceste acte se pune la dubii luarea unei decizii imparțiale.

Respectiv, Colegiul conchide că instanțele just au statuat că Duca Gheorghe activând în calitate de președinte al AȘM, în conformitate cu prevederile art. 2 al Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, a admis conflictul de interese exprimat prin conflictul dintre exercitarea atribuțiilor funcționale în calitate de președinte și interesul personal, care rezultă din relațiile sale cu soția sa, Duca Maria, rectorul Universității AȘM. Colegiul reiterează că Duca Gheorghe, la momentul participării la ședințele Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică a AȘM, deținea calitatea de subiect al declarării, conform art. 3 lit. a), f) din Legea nr. 16 din 15.02.2008 și conform Legii nr. 199 din 16.10.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, fiind persoană cu funcție de demnitate publică (președinte al AȘM), avea obligația legală de a declara acest conflict de interese.

Astfel, potrivit legii, prin conflict de interese urmează a se înțelege conflictul dintre exercitarea atribuțiilor funcției deținute și interesele personale ale persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) din Legea cu privire la conflictul de interese – persoanele care dețin funcții de demnitate publică, în calitatea lor de persoane private, care ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor și responsabilităților ce le revin potrivit legii.

Instanța de recurs susține concluzia Curții de Apel Chișinău precum că la momentul adoptării hotărârii Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM, Duca Gheorghe avea obligația de a acționa în orice moment astfel încât să servească drept exemplu pentru alți funcționari publici și pentru alte persoane fizice, cu responsabilitate pentru modul în care își desfășoară activitatea întru evitarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese în beneficiul interesului 6 public.

Colegiul reiterează că nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că, nu a fost informat despre inițierea procedurii de control pe faptul eventualei încălcări a regimului juridic al conflictului de interese, din considerentul că, prin scrisoarea nr. 1200-08/5, reclamantul a dat explicații referitor la numirea în funcție a rectorului Universității AȘM, Duca Maria, fapt ce echivalează cu cunoașterea despre începerea procedurii de control și despre obiectul acesteia. Totodată, prin scrisoarea nr. 02/486 din 30.04.2014 și prin scrisoarea nr. 02/762 din 09.06.2014, CNI face referire la același control și își întemeiază corespondența în baza aceleiași decizii, anume decizia Comisiei nr. 16/2 din 24.04.2014.

La fel, instanța de recurs constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel, corect au respins argumentul recurentului precum că i-a fost încălcat dreptul la apărare, or, în scrisoarea de informare cu privire la inițierea procedurii de control, au fost indicate drepturile de care dispune persoana supusă controlului, precum și din scrisoarea prin care au fost solicitate copiile actelor, a fost indicată informația necesară și datele de contact ale persoanei care efectuează controlul.

Prin urmare, instanța just a concluzionat că, prin prisma prevederilor pct. 27 în coroborare cu pct. 52 din Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2011, dacă în urma controlului, Comisia constată că persoana supusă controlului a emis, adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese sau că persoana dată s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate, Comisia adoptă un act de constatare și aprobă procese-verbale de inițiere a procedurilor de control din oficiu.

Astfel, reieșind din cadrul legal menționat, Colegiul conchide că, CNI în rezultatul examinării procedurilor de control inițiate, emite acte de constatare, și din aceste considerente, instanța de apel corect a respins argumentul lui Duca Gheorghe precum că actul de constatare nr. 02/145 din 07.08.2014, n-a fost succedat de o careva decizie, acțiune impusă de pct. 26, prin corelare cu pct. 14 lit. c) din Legea nr. 180, or, prevederile menționate vizează organizarea și funcționarea comisiei, pe când actele emise de comisie sunt reglementate în special de cap. IV din Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2011.

Instanța de recurs apreciază critic afirmațiile recurentului precum că, nu poate fi considerat interes personal simplul fapt că Duca Gheorghe și Duca Maria sunt soți, ambii deținând calitatea de funcționari publici care respectă și execută întocmai legislația Republicii Moldova, or deciziile luate cu implicarea ambilor soți compromit scopul gestionării eficiente a patrimoniului AȘM, toate atribuțiile prevăzute de lege urmând a fi înfăptuite cu respectarea tuturor normelor legale, inclusiv și Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008.

De asemenea, Colegiul reține că, atât prima instanță cât și instanța de apel întemeiat a respins dezacordul lui Duca Gheorghe privind existența în acțiunile sale a componenței contravenției prevăzute de art. 313/2 Cod Contravențional, or, obiect al examinării prezentei pricini este legalitatea sau ilegalitatea actului emis, fiind aplicabilă Legea contenciosului administrativ, instanța nefiind în drept de a se expune asupra existenței semnelor constitutive ale contravenției imputate reclamantului. Instanța de recurs menționează că materialele cauzei nu atestă intentarea în privința recurentului a unui proces contravențional, cu întocmirea procesului-verbal cu privire la 7 contravenție, or, doar în cazul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție, apelantul îl va putea contesta în temeiul art. 448 Cod Contravențional și respectiv invoca în cadrul cauzei contravenționale, prevederile art. 30 Cod Contravențional.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul constată că recurentul în cererea de recurs invocă argumente ce au fost reflectate atât în cererea de apel, cât și în cererea de chemare în judecată, care au fost supuse aprecierii de către instanțele ierarhic inferioare. Pornind de la cele constatate, Colegiul conchide că instanța de apel corect a concluzionat despre legalitatea hotărârii instanței de apel, respectiv netemeinicia pretențiilor înaintate de Duca Gheorghe. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului și acesta urmează a fi respins ca nefondat. Ținând cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Se respinge recursul declarat de Duca Gheorghe.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Duca Gheorghe împotriva Comisiei Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Oleg Sternioală Iuliana Oprea 8