3ra-636/16 — anularea actului de constatare

3ra-636/16 — anularea actului de constatare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr. 3ra-636/16

Judecător: L. Ursu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: D. Manole, E. Fistican, S. Arnăut

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

judecând recursul declarat de Duca Gheorghe, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Duca Gheorghe împotriva Comisiei Naționale de

Integritate privind anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015,

C O N S T A T Ă :

La 25 august 2014, Duca Gheorghe a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Naționale de Integritate prin care a solicitat anularea actului de

constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, prin s-a constatat încălcarea regimului juridic

al conflictului de interese prin nedeclararea intereselor personale.

În motivarea acțiunii depuse reclamantul a indicat că, prin actul de constatare nr.

02/145 din 07 august 2014, a fost constatată încălcarea regimului juridic al conflictului

de interese de către Gheorghe Duca, Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

(AȘM), manifestată prin nedeclararea intereselor personale și nesoluționarea

conflictului de interese, neabținerea de la participarea și semnarea deciziilor de către

Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM și neabținerea de la

executarea acestora.

Concretizează reclamantul că Comisia Națională de Integritate (CNI) a dispus

remiterea actului de control respectiv Centrului Național Anticorupție pentru

examinarea faptului nedeclarării conflictului de interese în condițiile art. 9 al Legii nr.

16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese prin prisma prevederilor art. 313/2

al Codului Contravențional, precum și sesizarea instanței de judecată, după rămânerea

definitivă a actului de constatare în vederea anulării hotărârii nr. 304 din 28.11.2013 de

transmitere a bunului imobil de la balanța contabilă a AȘM la balanța Universității

AȘM ca fiind adoptată în condițiile unui conflict de interese.

Consideră reclamantul că, actul de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014 este

ilegal, neîntemeiat, prezentând un caracter formal, tendențios și eronat invocând faptul

că, deși din conținutul actului de constatare se relevă că prin scrisoarea nr. 02/486 din

30.04.2014, Gheorghe Duca a fost informat despre inițierea controlului pe faptul

eventualei încălcări a regimului juridic al conflictului de interese, comunicând drepturile

persoanei supuse controlului, această circumstanță nu corespunde adevărului, pe motiv

că, din conținutul scrisorii CNI nr. 02/486 reiese inițierea procedurii de control pe faptul

1

eventualei încălcări a regimului juridic a declarării veniturilor și proprietăților pe

perioada anului 2012.

Susține Gheorghe Duca că, la 04 august 2014 prin scrisoare oficială a solicitat CNI

informarea despre obiectul controlului inițiat în privința sa cu prezentarea spre

cunoștință a materialelor acumulare, însă, neglijând scrisoarea respectivă, la 07.08.2014

a fost emis actul de constatare nr. 02/145 din 07.08.2014.

A indicat reclamantul că, actul de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, emis

de CNI, nu corespunde exigențelor impuse de art. 28 al Legii nr. 180 din 19.11.2011, or,

doar o simplă reiterare a prevederilor legale cu privire la conflictul de interese nu

constituie argument suficient în favoarea constatării acestuia. De altfel, actul de

constatare menționat, nu a fost succedat de o careva decizie, acțiune impusă de art. 26 al

Legii nr. 180, circumstanță ce în opinia reclamantului la fel indică la lipsa de coerență și

consecvență în activitatea CNI, or, în cazurile anterioare de control, CNI pe lângă actele

de constatare, în corespundere cu prevederile art. 26 al Legii nr. 180, CNI a adoptat și

deciziile respective.

Consideră reclamantul că, în motivația actului de constatare lipsește un careva

argument care ar confirma interesul personal al dânsului, alegațiile CNI expuse în acest

sens neavând suport juridic și factologic, neconcretizându-se în ce constă acest interes

personal.

Precizează reclamantul că nu poate fi considerat interes personal simplul fapt că,

Gheorghe și Maria Duca sunt soți, ambii deținând calitățile de funcționari publici legați

de activitatea sa prin jurământ, iar AȘM este o instituție de stat care în baza Acordurilor

de parteneriat este delegată de Guvern cu competențe de realizare a politicii de stat în

domeniul științei și inovării, de elaborare și definitivare a programelor de stat.

Indică Gheorghe Duca că, transmiterea încăperilor și terenurilor AȘM către

Universitatea AȘM constituie o activitate reglementată prin legi și alte acte normative

naționale, actele de constituire ale ambelor instituții de stat, inevitabil impusă să asigure

o realizare cât mai eficientă a politicii statului în domeniul științei și inovării. Or,

reieșind din circumstanțele cazului, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare

Tehnologică a AȘM, prin adoptarea hotărârii nr. 304 din 28.11.2013 de transmitere în

administrare operativă a Universității AȘM a întreprinderii de stat de alimentație

publică „Crizantema” s-a expus în unanimitate, în exclusivitate asupra oportunității de

utilizare cât mai eficientă a patrimoniului AȘM, transmiterea fiind gratuită, iar Instituția

care a preluat fiind subordonată AȘM cu gen de activitate non-profit.

Concluzionează, reclamantul că este neîntemeiată concluzia CNI în actul de

constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, cu privire la interesul personal pe care îl avea

Gheorghe Duca și pe care urma să-l declare, respectiv nici votul acestuia nefiind decisiv

și definitiv. Prin urmare, nici acțiunile de abținere în gestiune a „Crizantemei”, precum

și altor bunuri n-au purtat un caracter competitiv, fiind precedate de careva concursuri,

câștigătorul la care ar fi fost facilitat de Gheorghe Duca, astfel, neexistând suficiente

argumente/probe prin care s-ar confirma existența interesului personal, buna credință a

lui Duca Gheorghe la semnarea hotărârilor 302, 304 și 313 din 28.11.2013, se prezumă.

Comunică reclamantul că deși prin hotărârea nr. 302 din 28.11.2013 s-a decis

transmiterea în gestiune operativă a imobilului AȘM cu nr. cadastral 01001190270.01

lit. T din mun. Chișinău, șos. Muncești Universității AȘM, iar prin hotărârea nr. 313 din

28.11.2013, s-a decis transmiterea la balanța Universității AȘM a bunurilor imobile cu

nr. cadastrale 5511103.130, 5511103.131 și 5511103.129, efectiv la etapa actuală

2

acestea n-au produs careva efecte juridice, bunurile indicate fiind finalmente transmise

în gestiune la fel gratuită Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a plantelor al

AȘM.

Astfel, concluzionează Duca Gheorghe că în cazul dat nu poate fi vorba de careva

conflict de interese, care în esență afectează grav imaginea și autoritatea instituțiilor de

stat sub aspect material sau/și moral, deoarece, nici AȘM, nici Universitatea AȘM și

nici statul, nu au suportat astfel de prejudicii, iar soții Duca nu au beneficiat de careva

avantaje sau favoruri necuvenite.

Solicită Gheorghe Duca anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august

2014 ca fiind ilegal.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 aprilie 2015, cererea de

chemare în judecată înaintată de Duca Gheorghe împotriva Comisiei Naționale de

Integritate privind anularea actului de constatare nr. 02/145 din 07 august 2014, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 mai 2015 Gheorghe Duca a

declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

din 21 aprilie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărârii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cât și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 s-a respins apelul

declarat de Duca Gheorghe și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 21 aprilie 2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele

formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciere obiectivă și

justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și

procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Duca Gheorghe la 22 februarie 2016

a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 și a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 21 aprilie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

cererea de chemare în judecată și să se decidă anularea Actului de constatare nr. 02/145

din 07.08.2014 ca fiind ilegal.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că, instanțele nu au constatat și nu

au elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în

fond, aplicând eronat normele de drept material, fapt ce a dus la soluționarea greșită a

pricinii.

La 19 aprilie 2016, Duca Gheorghe a înaintat cerere de ridicare a excepției de

neconstituționalitate a noțiunilor „conflict de interese” și „interese personal” prevăzute

de art. 2 și art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la conflictul de interese.

3

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Duca Gheorghe a fost considerat

admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

La 18 mai 2016, prin încheierea Curții Supreme de Justiție s-a dispus ridicarea

excepției de neconstituționalitate și transmiterea sesizării în adresa Curții

Constituționale pentru soluționare.

Prin decizia Curții Constituționale din 08 iulie 2016, s-a declarat inadmisibilă

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a noțiunilor „conflict de interese” și

„interes personal” de la art. 2 și art. 9 lin. (1) din Legea nr. 16 din 15 februarie 2008 cu

privire la conflictul de interese.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și verificând,

în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul

declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Decizia contestată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material și

procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și

circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit este considerată legală și întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Duca Gheorghe a depus cerere de

chemare în judecată împotriva CNI solicitând anularea actului de constatare nr. 02/145

din 07 august 2014.

În rezultatul judecării cazului, instanța de fond a respins cererea de chemare în

judecată ca fiind neîntemeiată, soluție ce a fost menținută și prin decizia instanței de

apel care a respins apelul declarat de Duca Gheorghe.

Prin urmare, Colegiul susține soluția instanței de apel și conchide că la adoptarea

ei, corect s-a interpretat și aplicat normele de drept material.

Astfel, după cum atestă materialele cauzei, prin hotărârea Consiliului Suprem

pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM nr. 302 din 28.11.2013 „cu privire la

transmiterea în gestiune operativă a imobilului AȘM cu nr. cadastral 01001190270.01,

lit. „T” din mun. Chișinău, șos. Muncești 426, s-a hotărâtă transmiterea gratuită, de la

balanța contabilă a AȘM la balanța Universității AȘM, cu drept de gestiune operativă,

bunul imobil al AȘM cu nr. cadastral 01001190270.01, cu valoarea inițială de 669,0 mii

lei construcția lit. „T”, din mun. Chișinău, șos. Muncești 426.

Instanța de recurs constată că prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și

Dezvoltare Tehnologică al AȘM nr. 304 din 28 noiembrie 2013 „cu privire la

transmiterea bunurilor imobile, aflate în administrarea operativă a întreprinderii de Stat

de Alimentație Publică „Crizantema”, la balanța contabilă a Universității ASM”, s-a

hotărâtă transmiterea gratuită, de la balanța întreprinderii de Stat de Alimentație Publică

„Crizantema”, la balanța contabilă a Universității AȘM, bunul imobil (construcție) cu

nr. cadastral 0100212.238.03, amplasată în mun. Chișinău, str. Academiei 1/A, cu

valoarea de bilanț 923 760 lei.

De asemenea, Colegiul constată că prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință

și Dezvoltare Tehnologică al AȘM nr. 313 din 28 noiembrie 2013 „cu privire la

transmiterea bunurilor imobile la balanța contabilă a Universității AȘM s-a hotărât

4

transmiterea gratuită, de la balanța contabilă a AȘM la balanța contabilă a Universității

AȘM, cu drept de gestiune operativă, bunurile imobile din mun. Chișinău, com. Băcioi,

extravilan 5511103.130 (teren agricol cu suprafața de 13,21990 ha), cu nr. cadastral

5511103.131 (teren agricol cu suprafața de 18,6993 ha), cu nr. cadastral 5511103.129

(teren agricol cu suprafața de 63,5734 ha); s-au transmis de la balanța contabilă a

Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic a ASM, la balanța contabilă a

Universității AȘM, cu drept de gestiune operativă, bunuri imobile și instalații

inginerești, următoarele bunuri: blocul A, bd. Dacia 58, blocul B, bd. Dacia 58,

comunicații inginerești ale blocului, comunicații inginerești ale blocului A, căsuța de

producere a capcanelor, depozit verde, bd. Dacia 58, depozit - subsol de îngrășăminte

chimice, căsuța de câmp, laborator agrochimic de câmp.

Din materialele cauzei reiese că la 23 aprilie 2014, în adresa Comisiei Naționale de

Integritate a parvenit sesizarea nr. 1494 emisă de „Transparency International

Moldova”, prin care s-a expus asupra unei eventuale încălcări a regimului juridic al

conflictului de interese admise de către Președintele Academiei de Științe a Moldovei,

Gheorghe Duca (f.d. 44-48).

La 09 iunie 2014, CNI a expediat în adresa reclamantului o scrisoare prin care a

solicitat acestuia prezentarea, pe suport de hârtie, a următoarelor acte, înscrisuri: copiile

legalizate ale hotărârilor nr. 302, 304 și 313 din 28.11.2013 ale Consiliului Suprem

pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM privind transmiterea bunurilor

imobile; copia legalizată a procesului-verbal din 28.11.2013 al ședinței Consiliului

Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM; copiile legalizate a

documentelor ce atestă numirea în funcție a Universității AȘM, doamnei Maria Duca

(f.d. 49), iar prin scrisoarea nr. 1200-08/5 din 03 iulie 2014, Gheorghe Duca a prezentat

CNI actele solicitate (f.d. 49-52).

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (l)-(2) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și

nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate. Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios

administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se

consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin

respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate.

În conformitate cu pct. 54 din Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate,

aprobat prin Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate nr. 180/2011, în

termen de 15 zile lucrătoare de la data când i s-a adus la cunoștință actul de constatare a

conflictului de interese sau a incompatibilității, persoana supusă controlului îl poate

contesta în instanța de contencios administrativ competentă.

Instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 2 al Legii cu privire la

conflictul de interese, interes personal este orice interes, material sau nematerial, al

5

persoanelor prevăzute la art. 3 care rezultă din necesitățile sau intențiile personale ale

acestora, din activități care altfel pot fi legitime în calitate de persoană privată, din

relațiile lor cu persoane apropiate sau persoane juridice, indiferent de tipul de

proprietate, din relațiile sau afiliațiile personale cu partide politice, cu organizații

necomerciale și cu organizații internaționale, precum și care rezultă din preferințele sau

angajamentele acestora.

Cu referire la art. 9 alin. (1) lit. a) și (2) din Legea cu privire la conflictul de

interese, Colegiul menționează că persoana prevăzută la art. 3 va informa imediat, dar

nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, șeful ierarhic sau organul ierarhic

superior despre: interesul, al său ori al persoanelor apropiate, legat de decizia pe care

trebuie să o ia personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de acțiunea pe care

trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu. Președintele

Republicii Moldova, deputații în Parlament, membrii Guvernului și alți conducători ai

organizațiilor publice vor anunța Comisia Națională de Integritate despre conflictele de

interese specificate la alin.(l) în care se află.

Raportând normele legale la circumstanțele speței deduse judecății și materialul

probatoriu administrat, instanța de recurs reține că CNI întemeiat a constatat că la luarea

deciziilor privind transmiterea bunurilor imobile și a instalațiilor inginerești în gestiunea

Universității AȘM, la care a participat și reclamantul Duca Gheorghe, a existat un

conflict de interese ce urma a fi declarat de către reclamant, or, legătura de rudenie

dintre reclamant și rectorul Universității AȘM (care este soția reclamantului),

compromite interesul public de cel personal și prin aceste acte se pune la dubii luarea

unei decizii imparțiale.

Respectiv, Colegiul conchide că instanțele just au statuat că Duca Gheorghe

activând în calitate de președinte al AȘM, în conformitate cu prevederile art. 2 al Legii

nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, a admis conflictul de interese

exprimat prin conflictul dintre exercitarea atribuțiilor funcționale în calitate de

președinte și interesul personal, care rezultă din relațiile sale cu soția sa, Duca Maria,

rectorul Universității AȘM.

Colegiul reiterează că Duca Gheorghe, la momentul participării la ședințele

Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică a AȘM, deținea calitatea

de subiect al declarării, conform art. 3 lit. a), f) din Legea nr. 16 din 15.02.2008 și

conform Legii nr. 199 din 16.10.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică, fiind persoană cu funcție de demnitate publică (președinte al AȘM),

avea obligația legală de a declara acest conflict de interese.

Astfel, potrivit legii, prin conflict de interese urmează a se înțelege conflictul dintre

exercitarea atribuțiilor funcției deținute și interesele personale ale persoanelor prevăzute

la art. 3 lit. a) din Legea cu privire la conflictul de interese – persoanele care dețin

funcții de demnitate publică, în calitatea lor de persoane private, care ar putea influența

necorespunzător îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor și responsabilităților

ce le revin potrivit legii.

Instanța de recurs susține concluzia Curții de Apel Chișinău precum că la

momentul adoptării hotărârii Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare

Tehnologică al AȘM, Duca Gheorghe avea obligația de a acționa în orice moment

astfel încât să servească drept exemplu pentru alți funcționari publici și pentru alte

persoane fizice, cu responsabilitate pentru modul în care își desfășoară activitatea întru

evitarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese în beneficiul interesului

6

public.

Colegiul reiterează că nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că, nu a

fost informat despre inițierea procedurii de control pe faptul eventualei încălcări a

regimului juridic al conflictului de interese, din considerentul că, prin scrisoarea nr.

1200-08/5, reclamantul a dat explicații referitor la numirea în funcție a rectorului

Universității AȘM, Duca Maria, fapt ce echivalează cu cunoașterea despre începerea

procedurii de control și despre obiectul acesteia.

Totodată, prin scrisoarea nr. 02/486 din 30.04.2014 și prin scrisoarea nr. 02/762 din

09.06.2014, CNI face referire la același control și își întemeiază corespondența în baza

aceleiași decizii, anume decizia Comisiei nr. 16/2 din 24.04.2014.

La fel, instanța de recurs constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel,

corect au respins argumentul recurentului precum că i-a fost încălcat dreptul la apărare,

or, în scrisoarea de informare cu privire la inițierea procedurii de control, au fost

indicate drepturile de care dispune persoana supusă controlului, precum și din scrisoarea

prin care au fost solicitate copiile actelor, a fost indicată informația necesară și datele de

contact ale persoanei care efectuează controlul.

Prin urmare, instanța just a concluzionat că, prin prisma prevederilor pct. 27 în

coroborare cu pct. 52 din Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin

Legea nr. 180 din 19.12.2011, dacă în urma controlului, Comisia constată că persoana

supusă controlului a emis, adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o

decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind

conflictul de interese sau că persoana dată s-a aflat ori se află în stare de

incompatibilitate, Comisia adoptă un act de constatare și aprobă procese-verbale de

inițiere a procedurilor de control din oficiu.

Astfel, reieșind din cadrul legal menționat, Colegiul conchide că, CNI în rezultatul

examinării procedurilor de control inițiate, emite acte de constatare, și din aceste

considerente, instanța de apel corect a respins argumentul lui Duca Gheorghe precum că

actul de constatare nr. 02/145 din 07.08.2014, n-a fost succedat de o careva decizie,

acțiune impusă de pct. 26, prin corelare cu pct. 14 lit. c) din Legea nr. 180, or,

prevederile menționate vizează organizarea și funcționarea comisiei, pe când actele

emise de comisie sunt reglementate în special de cap. IV din Regulamentul Comisiei

Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2011.

Instanța de recurs apreciază critic afirmațiile recurentului precum că, nu poate fi

considerat interes personal simplul fapt că Duca Gheorghe și Duca Maria sunt soți,

ambii deținând calitatea de funcționari publici care respectă și execută întocmai

legislația Republicii Moldova, or deciziile luate cu implicarea ambilor soți compromit

scopul gestionării eficiente a patrimoniului AȘM, toate atribuțiile prevăzute de lege

urmând a fi înfăptuite cu respectarea tuturor normelor legale, inclusiv și Legea cu

privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008.

De asemenea, Colegiul reține că, atât prima instanță cât și instanța de apel

întemeiat a respins dezacordul lui Duca Gheorghe privind existența în acțiunile sale a

componenței contravenției prevăzute de art. 313/2 Cod Contravențional, or, obiect al

examinării prezentei pricini este legalitatea sau ilegalitatea actului emis, fiind aplicabilă

Legea contenciosului administrativ, instanța nefiind în drept de a se expune asupra

existenței semnelor constitutive ale contravenției imputate reclamantului.

Instanța de recurs menționează că materialele cauzei nu atestă intentarea în privința

recurentului a unui proces contravențional, cu întocmirea procesului-verbal cu privire la

7

contravenție, or, doar în cazul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție,

apelantul îl va putea contesta în temeiul art. 448 Cod Contravențional și respectiv

invoca în cadrul cauzei contravenționale, prevederile art. 30 Cod Contravențional.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul constată că recurentul în cererea de recurs

invocă argumente ce au fost reflectate atât în cererea de apel, cât și în cererea de

chemare în judecată, care au fost supuse aprecierii de către instanțele ierarhic inferioare.

Pornind de la cele constatate, Colegiul conchide că instanța de apel corect a

concluzionat despre legalitatea hotărârii instanței de apel, respectiv netemeinicia

pretențiilor înaintate de Duca Gheorghe.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit atestă că

motivele de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării

recursului și acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Ținând cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Duca Gheorghe.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Duca Gheorghe împotriva

Comisiei Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 02/145 din

07 august 2014.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

8