3ra-755/17 — Contestarea actelor administrative

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3ra-755/17 instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu D E C I Z I E 26 iulie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Luiza Gafton Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Brașoveanu Vladimir împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 04 octombrie 2016, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La data de 13 mai 2016, Brașoveanu Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative. În motivarea acțiunii a invocat că la data de 28 aprilie 2016, Comisia Națională de Integritate a RM a adoptat actele de constatare nr.03/143 și nr.03/144. Conform Actului de constatare nr.03/143 din 28 aprilie 2016 Comisia Națională de Integritate a RM a dispus: constatarea încălcării regimului juridic al declarării intereselor personale, pentru anul 2014 de către dl Brașoveanu Vladimir, judecător în cadrul Judecătoriei sect.

Centru, mun. Chișinău, pe motivul nedeclarării intereselor personale, sesizarea Procuraturii Generale al Republicii Moldova în vederea examinării faptului admiterii falsului în declarații de către dl Brașoveanu Vladimir, prin prisma prevederilor art. 3521 al Codului penal și comunicarea actului de constatare dlui Brașoveanu Vladimir. Iar, conform Actului de constatare nr. 03/144 din 28 aprilie 2016 Comisia Națională de Integritate a RM a dispus: constatarea încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către dl Brașoveanu Vladimir, judecător în cadrul Judecătoriei sect. Centru, mun.

Chișinău, prin indicarea datelor inexacte și incomplete în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, sesizarea Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma prevederilor art. 3521 Cod Penal, pe faptul nedeclarării complete a veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către dl Brașoveanu Vladimir, comunicarea Actului de constatare dlui Brașoveanu Vladimir. Indică reclamantul că a recepționat Actele de constatare ale Comisiei Națională de Integritate a RM la data de 03 mai 2016 și consideră că sunt ilegale în fond ca fiind emise contrar prevederilor Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011 și urmează a fi anulate.

Astfel, relatează că activând în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău din data de 25 aprilie 1995, deține calitatea de subiect al declarării, conform prevederilor art. 3 lit. a) al Legii nr.1264 din 19 iulie 2002 cu privire la declararea veniturilor și proprietății de către persoanele cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere și este persoană cu funcție de demnitate publică în privința căruia se aplică prevederile Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică și Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

În conformitate cu prevederile legale sus menționate, declarația cu privire la venituri și proprietăți și declarația de interese personale pentru anul 2014 au fost depuse de către reclamant la data de 24 martie 2015. Datorită unor circumstanțe subiective și obiective, în declarațiile depuse de el au fost admise greșeli: unele mecanice, altele în lipsa informației sau din cauza confuziilor dintre noțiuni juridice. Menționează reclamantul că urmare a aprobării procesului-verbal nr. 03/62 din 25 februarie 2016 Comisia Națională de Integritate a RM a inițiat controlul din oficiu privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării intereselor personale și al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014, fiind presupuse un șir de nereguli în sensul dat, iar ca rezultat a ajuns la concluziile și deciziile expuse în Actele de constatare nr. 03/143 și nr. 03/144 din data de 28 aprilie 2016, care însă în opinia dânsului sunt ilegale.

Astfel, cu referire la Actul de constatare nr.03/143 din 28 aprilie 2016, menționează că acesta contravine prevederilor Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr.180 din 19 decembrie 2011, ori potrivit pct. 52 al Regulamentului dacă, în urma controlului Comisia constată că persoana supusă controlului a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese sau că persoana dată s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate, Comisia adoptă un act de constatare. Susține că Comisia Națională de Integritate a RM, vede încălcarea regimului juridic al declarării intereselor personale de către reclamant prin faptul că în declarația de interese personale nu a indicat activitatea profesională retribuită la Judecătoria Centru.

Însă, consideră reclamantul că concluzia Comisiei Naționale de Integritate a RM la acest subiect este eronată și contrară prevederilor legale, deoarece la caz nu s-a constatat vre-o circumstanță prevăzută de Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr.180 din 19 decembrie 2011 care ar atribui o formă legală Actului de constatare nr.03/143 din 28 aprilie 2016. Totodată vizavi de Actul de constatare nr.03/144 din 28 aprilie 2016, susține reclamantul că de către Comisia Națională de Integritate a RM s-a constatat că urmare a verificărilor și comparării datelor din declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014 cu informațiile recepționate în cadrul controlului, nu s-a constatat diferență vădită între veniturile realizate în anul 2014 și proprietatea dobândită în această perioadă.

Insistă Brașoveanu Vladimir că ținând cont de faptul că în cadrul controlului între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă nu s-a stabilit o careva diferență vădită, prin prisma prevederilor art. 49, 50 al Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate a RM aprobat prin Legea nr.180 din 19 decembrie 2011, Comisia era obligată să dispună clasarea cauzei. În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ și pct. 54 al Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19 decembre 2011. Solicită, Brașoveanu Vladimir, anularea Actului de constatare nr. 03/143 din 28 aprilie 2016, prin care Comisia Națională de Integritate a RM a constatat încălcarea regimului juridic al declarării intereselor personale pentru anul 2014 de către Brașoveanu Vladimir, judecător în cadrul Judecătoriei set.

Centru mun. Chișinău pe motivul nedeclarării intereselor personale și Actului de constatare nr. 03/144 din 28 aprilie 2016 prin care Comisia Națională de Integritate a RM a constatat încălcarea intenționată a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către Brașoveanu Vladimir, judecător în cadrul Judecătoriei sect. Centru mun. Chișinău, prin indicarea datelor inexacte și incomplete în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 octombrie 2016, acțiunea a fost admisă, fiind anulat Actul de constatare nr. 03/143 din 28 aprilie 2016 și Actul de constatare nr. 03/144 din 28 aprilie 2016 emise de Comisia Națională de Integritate a Republicii Moldova.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea primei instanțe. La data de 15 mai 2017, Autoritatea Națională de Integritate a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea, nu au aplicat legea materială ce urma să fie aplicată și au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Menționează că instanțele ierarhic inferioare au evitat să aplice prevederile art. 4 din Legea privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere nr. 1264-XV din 19 iulie 2002 ce reglementează aspecte generale ce țin de obiectul declarării și nu au luat în considerație art. 14 alin. (3) din aceeași Lege care prevede consecințele directe ale încălcării prevederilor art. 4 și statuează că indicarea intenționată în declarație a datelor inexacte sau incomplete constituie infracțiune și se pedepsește conform art. 3521 din Codul penal.

Totodată, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, susține recurentul că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de motivele invocate în susținerea acțiunii înaintate și nu au argumentat respingerea acestora, lăsând fără apreciere faptul că totalitatea probelor acumulate și prezentate dovedesc pe deplin încălcarea de către Brașoveanu Vladimir a regimului juridic al declarării veniturilor și al proprietăților precum și al conflictului de interese de către reclamant, iar Actele de constatare emise de către Comisia Națională de Integritate sunt legale și întemeiate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 16 februarie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în adresa recurentului Autoritatea Națională de Integritate la 13 martie 2017, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire (f.d. 116) și a fost recepționată de destinatar la data de 16 martie 2017, fapt reflectat în Avizul de recepție CN din 14 martie 2017 (f.d. 119). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 15 mai 2017, în termen. La 30 mai 2017, în adresa intimatului Brașoveanu Vladimir a fost expediată copia recursului declarat de către Autoritatea Națională de Integritate cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Însă, Brașoveanu Vladimir nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei la data de 24 marie 2015, Brașoveanu Vladimir activând în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei sect. Centru mun.

Chișinău, deținând calitatea de subiect al declarării, conform prevederilor art. 3 lit. a) al Legii cu privire la declararea veniturilor și proprietății de către peroanele cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a persoanelor cu funcție de conducere nr. 1264 din 19 iulie 2002 și fiind persoană cu funcție de demnitate publică în privința căreia se aplică prevederile Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010 și Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XII din 20 iulie 1995, a depus declarația cu privire la venituri și proprietăți și declarația de interese personale pentru anul 2014. Tot materialul probator atestă că Comisia Națională de Integritate, în temeiul prevederilor pct. 4 lit. a) din Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011, Ordinului Președintelui Comisiei Naționale de Integritate mr.

27 din 10 august 2015 și art. 17 din Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15 februarie 2008 a efectuat verificarea prealabilă a declarației de interese personale și a declarației cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, depuse de Brașoveanu Vladimir, judecător în cadrul judecătoriei Centru.

În rezultatul verificării prealabile, Comisia a stabilit că în declarația de interese personale Brașoveanu Vladimir nu a declarat unitatea unde activează în cadrul Judecătoriei Centru și calitatea deținută, iar comparând informația conținută în bazele de date disponibile și informația menționată în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, a constatat că Brașoveanu Vladimir nu a indicat exact și complet datele cu privire la venituri și proprietate și anume, nu a declarat venitul obținut sub formă de transfer din Rusia în mărime de 500 euro, două terenuri cu suprafața totală în mărime de 0,1031 ha, cota-parte 1/3 a soției din apartamentul nr. 15, str. Alexandru cel Bun 2, or.

Ialoveni, cota-parte 1/3 a fiicei din apartamentul nr. 1, 2, str. București 44, mun. Chișinău, două bunuri mobile – marca „Hyunday Matrix” și marca „Vaz 21011”, cinci conturi bancare, cota-parte în mărime de 20 % la SRL „Inocom”, acțiunile sale în număr de 14, cu nominalul de 10 lei fiecare la SA „Alicom” și 102 acțiuni, cu nominalul de 10 lei fiecare la SA „Moldcarton”. Drept consecință, Comisia Națională de Integritate a emis Actele de constatare nr. 03/143 și nr. 03/144 din 28 aprilie 2016 prin care a dispus constatarea încălcării regimului juridic al declarării intereselor personale pentru anul 2014 și încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către Brașoveanu Vladimir, judecător în cadrul Judecătoriei sect.

Centru un. Chișinău pe motivul nedeclarării intereselor personale și indicării datelor inexacte și incomplete în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, sesizarea Procuraturii Generale a RM în vederea examinării faptului admiterii falsului în declarații și nedeclarării complete a veniturilor și proprietății de către Brașoveanu Vladimir prin prisma art. 3521 al Codului Penal și comunicarea actului de constatare lui Brașoveanu Vladimir (f.d. 6-12). Nefiind de acord cu Actele de constatare emise de Comisia Națională de Integritate, Brașoveanu Vladimir le-a constatat în instanță de judecată, și invocând că în cadrul controlului nu s-a stabilit o diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă a solicitat anularea integrală a Actelor respective ca fiind emise contrar legii.

Judecând pricina în cauză prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, dispunând anularea integrală a Actelor de constatare nr. 03/143 și nr. 03/144 emise de Comisia Națională de Integritate la 28 aprilie 2016, soluție care a fost menținută și de instanța de apel. Pentru a adopta soluția dată instanțele judecătorești au reținut pct. pct. 43, 45, 49, și 50 din Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate aprobat prin Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate nr. 180 din 19 decembrie 2011 și au remarcat că Comisia Națională de Integritate este investită cu competența de a sesiza organele de urmărire penală doar în cazul în care în urma comparării datelor din declarații și examinării documentelor suplimentare primite se constată că există o diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă.

Pe când la caz, însăși organul emitent - Comisia Națională de Integritate în textul Actului de constatare contestat nr. 03/144 din 28 aprilie 2016, a menționat că în cadrul controlului între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, nu s-a stabilit o careva diferență vădită. În consecință instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că Comisia Națională de Integritate urma să aplice speței prevederile art. 50 al Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate aprobat prin Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate nr. 180 din 19 decembrie 2011 și să dispună clasarea cauzei.

Subsecvent, cu referire la prevederile pct. 52 din același Regulament, instanțele judecătorești au menționat că Comisia adoptă un act de constatare dacă în urma controlului constată că persoana supusă controlului a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese sau dacă persoana dată s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate, însă în speță Comisia a adoptat Actul de constatare nr. 03/143 din 28 aprilie 2016, din motiv că Brașoveanu Vladimir nu a indicat în declarația de interese personale unitatea unde activează în cadrul Judecătoriei Centru și calitatea deținută, circumstanțe ce nu constituie temei de întocmire a actului de constatare.

Instanța de recurs, verificând, legalitatea deciziei contestate prin prisma criticelor formulate în recurs, conchide că concluziile instanței de apel și primei instanțe în sensul admiterii acțiunii înaintate de Brașoveanu Vladimir și anulării Actelor de constatare nr. 03/143 și nr. 03/144 emise de Comisia Națională de Integritate la 28 aprilie 2016, sunt corecte și întemeiate, rezultate din aplicarea corectă a normelor de drept procedural care guvernează raportul juridic litigios.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține relevanța prevederilor art. 43 al Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate aprobat prin Legea cu privire al Comisia Națională de Integritate nr. 180 din 19 decembrie 2011 (în vigoare până la 01 august 2016), care statuează că urmare a sesizării depuse de persoana fizică sau juridică ori, după caz, ca urmare a aprobării de către Comisie a procesului- verbal privind efectuarea controlului din oficiu, se examinează datele și informațiile incluse în sesizare sau în procesul-verbal, comparându-se cu datele din declarația cu privire la venituri și proprietate și din declarația de interese personale.

Totodată în conformitate cu pct. 45 al Regulamentului menționat, în cazul în care se constată că, în perioada supusă controlului, persoana supusă controlului a dobândit și alte bunuri decât cele înscrise în declarația cu privire la venituri și proprietate ori se constată diferențe vădite între venituri și proprietatea dobândită, Comisia solicită persoanei în cauză informații și dovezi suplimentare. Potrivit art. 49 lit. a) al aceluiași Regulament, dacă, în urma comparării datelor din declarații și examinării documentelor suplimentare primite, se constată că există o diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, Comisia suspendă controlul și sesizează organele de urmărire penală - în situația în care se constată existența unor probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unor fapte penale.

Art. 50 din Regulamentul citat mai sus, prevede că dacă, în urma comparării datelor din declarații și examinării documentelor suplimentare primite, se constată că între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă nu există o diferență vădită care nu poate fi justificată sau, după caz, dacă diferența vădită există, dar este justificată, Comisia dispune clasarea cauzei. Iar, art. 52 al Regulamentului menționat, stabilește că dacă în urma controlului, Comisia constată că persoana supusă controlului a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese sau că persoana dată s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate, Comisia adoptă un act de constatare.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că din esența normelor legale enunțate se evidențiază că Comisia adoptă un act de constatare doar în cazul în care se constată că persoana supusă controlului a adoptat un act, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese sau s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate.

La fel, din prevederile legale citate este de înțeles că Comisia suspendă controlul și sesizează organele de urmărire penală - în situația în care se constată existența unor probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unor fapte penale, dacă, în urma comparării datelor din declarații și examinării documentelor suplimentare primite, se constată că între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă nu există o diferență vădită care nu poate fi justificată.

Cu referire la prevederile normelor enunțate la caz se constată că în rezultatul verificării prealabile a declarației de interese personale și comparării informației suplimentare cu datele indicate în declarația cu privire la venituri și proprietate depuse de Brașoveanu Vladimir pentru anul 2014, Comisia Națională de Integritate a constatat că în declarația de interese personale Brașoveanu Vladimir nu a declarat unitatea unde activează în cadrul Judecătoriei sect. Centru și calitatea deținută iar în declarația cu privire la venituri și proprietate nu a indicat exact și complet datele cu privire la venituri și proprietate.

Respectiv în cadrul controlului efectuat Comisia nu a constatat că Brașoveanu Vladimir a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese sau că s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate și nici nu a stabilit că între veniturile realizate de Brașoveanu Vladimir pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă o diferență vădită care nu poate fi justificată.

Prin urmare, instanța de recurs reține drept corectă concluzia instanțe de apel și primei instanțe cu referire la faptul că Comisia Națională de Integritate ilegal a emis Actele de constatare nr. 03/143 și nr 03/144 din 28 aprilie 2016 deoarece, după cum corect au remarcat și instanțele de judecată nu orice fapt de indicare inexactă sau incompletă a datelor de către subiectul declarării veniturilor și proprietății constituie temei pentru Comisia Națională de Integritate de sesizare a organului de urmărire penală, ci doar cazurile când se constată o diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă.

Sau, în situați în care în rezultatului controlului efectuat Comisia a stabilit că între veniturile realizate de Brașoveanu Vladimir pe parcursul 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă nu este o careva diferență vădită, prin prisma prevederilor art. 50 al Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate aprobat prin Legea cu privire al Comisia Națională de Integritate nr. 180 din 19 decembrie 2011, care urma să dispună clasarea cauzei.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs apreciază, critic invocările recurentului cu referire la neaplicarea de către instanțele ierarhic inferioare a prevederilor art. 14 alin. (3) a Legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane de răspundere potrivit căruia indicarea intenționată în declarație a datelor inexacte sau incomplete constituie infracțiune și pedepsește conform art. 3521 din Codul penal. Deoarece potrivit art. 11 alin. (1) al Legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane de răspundere, controlul veniturilor și al proprietății expuse în declarație se efectuează de către Comisia Națională de Integritate în conformitate cu regulamentul comisiei aprobat de Parlament.

Iar, dupa cum deja a fost menționat, conform art. 50 Regulamentul Comisiei Naționale de Integritate, dacă în urma comparării datelor din declarații și examinării documentelor suplimentare primite, se constată că între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă nu există o diferență vădită care nu poate fi justificată sau, după caz, dacă diferența vădită există, dar este justificată, Comisia dispune clasarea cauzei. Concluzionând astfel, instanța de recurs conchide că decizia recurată este adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.

Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate.

Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2017, și hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 octombrie 2016, în cauza la cererea de chemare în judecată înaintată de Brașoveanu Vladimir împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Luiza Gafton Tamara Chișca-Doneva