3ra-225/17 — contestarea actului administrativ

3ra-225/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Iu.Potîngă

(Judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău) dosarul nr. 3ra-225/17

instanța de apel: N.Cernat, A.Pahopol, L.Bulgac

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

10 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Roșca

Vladislav în interesele recurentului Ambros Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ambros

Alexandru împotriva Comisiei Naționale de Integritate privind contestarea actului

de constatare nr. 03/239 din 04 noiembrie 2014,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de Comisia Națională de Integritate, fiind casată

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 martie 2016, cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 30.12.2014, Ambros Alexandru s-a adresat cu o cerere de chemare

în judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate, privind anularea actului de

constatare.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, prin scrisoarea de însoțire nr.

03/2031 din 08.12.2012 a Comisei Naționale de Integritate a Republici Moldova a

fost informat despre faptul că, la 04.12.2014, de către Comisia Națională de

Integritate au fost adoptate două acte de constatare și anume nr. 03/238 din

04.12.2014 și nr. 03/239 din 04.12.2014. Reieșind din conținutul acestei scrisori

rezultă faptul că, prin actul de constatare nr. 03/238 din 04.12.2014, Comisia

Națională de Integritate a dispus clasarea cauzei în privința sa pe motivul lipsei

încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013.

Totodată, Comisia Națională de Integritate a informat despre faptul că, la

04.12.2014, prin actul de constatare nr. 03/239 s-a constatat încălcarea regimului

juridic al conflictului de interese de către reclamant în calitate de primar al orașului

Ungheni, exprimată prin nedeclararea în termenul și în modul stabilit despre

conflictul de interese în cazul semnării, documentelor contabile de executare a

contractelor de achiziții cu SRL „Aledex-Info” la care Ambros Svetlana, soția

reclamantului este fondator cu cota parte 100 % din capitalul statutar.

În opinia reclamantului, actul de constatare nr. 03/239 din 04.12.2014 este

vădit neîntemeiat și ilegal, pasibil de a fi anulat integral din următoarele

considerente.

Reieșind din conținutul actului de constatare nr. 03/239 din 04.12.2014,

Comisia Națională de Integritate menționează faptul că, la data de 22.08.2014 s-a

sesizat din oficiu, pe marginea publicației de pe site www.moldovacurată.md cu

privire la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către

primarul orașului Ungheni Ambros Alexandru. Astfel, din speța prezentată de către

CNI, Ambros Alexandru deține calitatea de subiect al declarării conform

prevederilor art. 3 lit. a) al Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de

interese, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, în virtutea funcției

deținute și anume primar al orașului Ungheni. În acest sens, CNI a constatat că, pe

parcursul anilor 2012-2014 de către Primăria orașului Ungheni au fost încheiate 6

contracte de achiziții a bunurilor/serviciilor/lucrărilor cu SRL „Aledex-Info” al

cărei fondator cu cota de participare 100 % fiind soția primarului Ambros Svetlana

și anume: contract nr. 67 din din 05.03.2012 pentru achiziționarea mărfurilor

(serviciilor), contractul nr. 105 pentru achiziționarea mărfurilor (serviciilor) din

04.05.2012, contractul nr.195 pentru achiziționarea serviciilor din 12.07.2012,

contractul nr. 226-S pentru achiziționarea mărfurilor (serviciilor) din 14.08.2012,

contractul nr. 241 pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor din

04.11.2013, contractul nr. 35 pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor

din 17.02.2014.

Contractele învederate, au fost semnate în urma organizării și petrecerii

licitaților publice după cum urmează: licitația publică din 03.03.2012, organizată

de către Primăria orașului Ungheni pentru achiziționarea rechizitelor de birou;

licitația publică din 02.05.2012, organizată de către Primăria orașului Ungheni

pentru achiziționarea tehnicii de calcul; licitația publică din 09.07.2012, organizată

de către Primăria orașului Ungheni pentru achiziționarea serviciilor de editare a

broșurii „Ungheni - în imagini”; licitația publică din 10.08.2012, organizată de

către Primăria orașului Ungheni, pentru achiziționarea rechizitelor de birou;

licitația publică din 01.11.2013 organizată de către Primăria orașului Ungheni

pentru achiziționarea accesoriilor pentru tehnică și licitația publică din 17.02.2014,

organizată de către Primăria orașului Ungheni, pentru achiziționarea rechizitelor de

birou.

Examinînd legalitatea participării lui Ambros Alexandru la licitațiile

menționate, CNI a constatat că, conform dărilor de seamă privind procedura de

achiziție întocmite în legătură cu licitațiile publice organizate, primarul orașului

Ungheni Ambros Alexandru, în fiecare caz în parte, în urma semnării declarației

privind existența conflictului de interese, s-a retras de la deschiderea și evaluarea

ofertelor, fiind înlocuit de o terță persoană. Suma celor 6 contracte de achiziții

semnate între Primăria orașului Ungheni și SRL „Aledex-Info” a constituit suma

de 330 396, 05 lei.

La solicitarea înaintată de către CNI, prin scrisoarea cu nr. 05/4037/3 din

02.10.2014, Primăria orașului Ungheni a expediat în adresa CNI documentele

contabile de executare a celor 6 contracte de achiziții. Indică CNI că, toate facturile

fiscale și dispozițiile de plată prin care s-a efectuat transferul mijloacelor financiare

de la Primăria orașului Ungheni către SRL „Aledex-Info” au fost semnate de către

Ambros Alexandru și administratorul SRL „Aledex-Info” Hlistun Alexandru.

În sensul celor expuse, CNI a concluzionat că Ambros Alexandru,

conformându-se prevederilor art. 11 alin. (13) al Legii cu privire la conflictul de

interese nr. 16 din 15.02.2008, a întreprins parțial măsuri de soluționare a

conflictului de interese prin depunerea declarațiilor privind existența conflictului

de interese și abținerea de a participa la procedurile de achiziții și nesemnarea

contractelor de achiziții cu SRL „Aledex-Info”. Totuși, pornind de la prevederile

art. 2 al Legii cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008, CNI a

constatat în acțiunile primarului orașului Ungheni, Ambros Alexandru admiterea

conflictului de interese în cazurile în care fiind în exercitarea atribuțiilor

funcționale în calitate de primar și avînd interes personal, material care rezultă din

relațiile sale cu persoanele apropiate (soția Ambros Svetlana) a semnat

documentele contabile de executare a contractelor de achiziție cu SRL „Aledex-

Info”, la care Ambros Svetlana este fondator cu cota parte de 100 % din capitalul

statutar.

CNI indică că, Ambros Alexandru trebuia să informeze CNI imediat, dar nu

mai tîrziu de 3 zile de la data constatării conflictului de interese în care se afla, în

cadrul organizării celor 6 licitații publice soldate cu semnarea contractelor cu SRL

„Aledex-Info” și contrar prevederilor legale (art. 9 alin. (1) și (2) al legii nr. 16 din

15.02.2008), primarul Ambros Alexandru nu a declarat în termenul și în modul

stabilit CNI despre conflictul de interese în care se află semnând documentele

contabile de executarea contractelor de achiziție cu SRL „Aledex-Info” la care

Ambros Svetlana este fondatoare cu cota parte de 100 % din capitalul statutar.

Indică reclamantul asupra faptului că CNI, la adoptarea actului de constatare

nr. 03/239 din 04.12.2014 nu a constatat cu certitudine circumstanțele reale ale

speței examinate, nu a ținut cont de prevederile legale aplicabile speței, adoptând o

poziție și ulterior soluție, contrar normelor legale. Menționează reclamantul că,

după cum a constatat CNI, pe lîngă faptul că deține funcție de demnitate publică pe

care o are, în calitatea sa de primar al orașului Ungheni, deține calitatea de subiect

al declarării, conform art. 3 lit. a) Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la

conflictul de interese.

Reieșind din noțiunea dată de legiuitor, conflictul de interese, prin prevederile

art. 2 al Legii nr. 16 din 15.02.2008 reprezintă conflictul dintre exercitarea

atribuțiilor funcției deținute și interesele personale ale persoanelor prevăzute la art.

3, în calitatea lor de persoane private, care ar putea influența necorespunzător

îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor și responsabilităților ce le revin

potrivit legii.

Potrivit art. 19 alin. (9) lit. a) al Legii nr. 16 din 15.02.2008, persoana

prevăzută la art. 3 va informa imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data

constatării, în scris șeful ierarhic sau organul ierarhic superior despre interesul, al

său ori al persoanelor apropiate, legat de decizia pe care trebuie să o ia personal

sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de acțiunea pe care trebuie să o

întreprindă în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu. CNI a ajuns la concluzia că

norma legală menționată nu a fost respectată de către primarul orașului Ungheni,

Ambros Alexandru, însă, se atrage atenția asupra faptului că, obligația din

prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) apare doar în situația în care persoana prevăzută la

art. 3 din Legea nr. 16 urmează să adopte o decizie personal sau o decizie la care

acesta urma să participe, unde poate apărea interesul său sau al persoanei

apropiate.

În speță, semnarea documentelor contabile de executare a contractelor de

achiziție cu SRL „Aledex-Info” nu constituie un proces/procedură ce urmează a fi

efectuată printr-o decizie personală a reclamantului, în calitate de primar al

orașului Ungheni, or semnarea actelor învederate, reprezintă obligația legală a

acestuia în calitate de autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-

teritoriale și executivă a consiliului local, fiind o acțiune tehnică obligatorie.

Din aceste considerente, în opinia reclamantului, poziția CNI cu referire la

admiterea conflictului de interese în legătură cu semnarea documentelor contabile

nu are un suport legal și este vădit neîntemeiată. Mai mult ca atît, atrage atenția

reclamantul că documentele contabile (facturile fiscale, ordinele de plată) au fost

întocmite și eliberate în baza contractelor de achiziții a bunurilor/

serviciilor/lucrărilor cu SRL „Aledex-Info”, semnarea cărora a avut loc în strictă

conformitate cu normele legale, fără admitere a careva conflicte de interese.

Susține reclamantul că, CNI la examinarea cauzei urma să țină cont și de

prevederile contractelor de achiziții a bunurilor/serviciilor/lucrărilor cu SRL

„Aledex-Info” indicate, or, potrivit clauzelor contractuale, Primăria orașului

Ungheni, în calitatea sa de beneficiar, avea obligația să achite prețul contractului,

conform înțelegerii dintre părți, în majoritatea cazurilor în termen de 15 zile de la

livrarea/prestarea măsrfurilor/serviciilor conform contului în prealabil. Astfel, în

vederea respectării prevederilor contractuale asumate, Primăria orașului Ungheni

nu a făcut altceva decît să achite prețul pentru bunurile/serviciile de care a

beneficiat, acceptând în acest sens facturile fiscale eliberate de către SRL „Aledex-

Info” și achitându-se pentru aceste bunuri/servicii prin intermediul ordinelor de

plată eliberate.

Examinînd facturile fiscale eliberate de către SRL „Aledex-Info” se constată

că, acestea nici nu au fost semnate de către reclamant după cum se menționează în

actul de constatare nr. 03/239 din 04.12.2014, iar ordinele de plată la care se face

trimitere de către CNI au fost întocmite și semnate de către o altă persoană,

Alexandru Ambros, confirmând aceste operațiuni contabile, în calitatea sa de

primar al orașului Ungheni, exercitând în acest sens obligațiunile legale pe care le

are, or, fiind singura persoană care poate acționa din numele Primăriei or. Ungheni

în calitate de ordonator de credite față de trezoreria de stat.

Potrivit art. 29 alin. (1) lit. n) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28.12.2006, una din atribuțiile pe care le exercită primarul în teritoriul

administrat reprezintă colectivitatea locală în relațiile cu alte autorități publice,

persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătate, precum și în instanțele

judecătorești, în condițiile legii, semnează actele și contractele încheiate în numele

colectivității locale, cu excepțiile prevăzute de lege.

În partea ce ține de nedeclararea conflictului de interese conform

prevederilor art. 9 alin. (1) și (2) al Legii cu privire la conflictul de interese nr. 16

din 15.02.2008 indică reclamantul că, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 16,

persoana prevăzută la art. 3 va informa imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la

data constatării în scris, șeful ierarhic sau organul ierarhic superior despre: a)

interesul, al său ori al persoanei apropiate, legat de decizia pe care trebuie să o ia

personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de acțiunea pe care trebuie să

o întreprindă în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu; b) calitatea, a sa ori a

persoanelor apropiate, de fondator, acționar, asociat, membru al consiliului de

administrație, membru al comisiei de control sau de revizie a unei persoane

juridice (comerciale sau necomerciale), dacă această persoană juridică a primit de

la organizația publică în care activează bunuri, inclusiv mijloace bănești, credite

garantate de stat ori de autoritatea administrației publice locale sau o comandă de

achiziție publică.

Consideră reclamantul că, prevederea legală enunțată nu este incidență în

speță, or, în conformitate cu art. 1 din Legea cu privire la administrația publică

locală nr. 436 din 28.12.2006, primarul este autoritatea reprezentativă a populației

unității administrativ - teritoriale și executivă a consiliului local, aleasă prin vot

universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar consiliul local - autoritatea

reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ- teritoriale de

nivelul întîi sau al doilea, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes

local. Astfel, legea nu menționează că, primarul ar fi subordonat consiliului local.

Mai mult ca atît, reieșind din prevederile art. 6 alin. (1) al legii nr. 436, consiliile

locale și cele raionale, primarii și președinții de raioane funcționează ca autorități

administrative autonome soluționînd treburile publice din sate (comune), orașe

(municipii) și raioane în condițiile legii, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol,

raporturile dintre autoritățile publice centrale și cele locale au la bază principiile

autonomiei, legalității, transparenței și colaborării în rezolvarea problemelor

comune. Cumulul normelor legale menționate nu permite constatarea faptului că

primarul ar avea un șef ierarhic sau organ ierarhic superior. Relevant în acest sens,

este și răspunsul Primăriei orașului Ungheni nr. 1436-02/1-21 din 26.11.2014, prin

care CNI, urmare a solicitării înaintate i s-a adus la cunoștință despre faptul că, cu

privire la problema apărută dacă primarul are șef ierarhic sau organ superior,

Primăria orașului Ungheni s-a adresat cu o solicitare către Congresul Autorităților

locale din Moldova pentru a fi dată o notă juridică la această întrebare. Prin

răspunsul nr. 159 din 20.11.2014, Congresul Autorităților Locale din Moldova a

concluzionat că, primarul este o autoritate publică locală/ șeful administrației

publice locale, ales prin vot direct de cetățeni, el nefiind subordonat nici consiliului

local, nici altor autorități publice locale și centrale de alt nivel, concluzionând că,

conform constituției și altor acte legislative cu forță juridică superioară, primarul

nu este supus ierarhic al careva organ sau persoană.

Cu referire la nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) al legii cu privire la

conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008 menționează reclamantul că, potrivit

normei legale citate, președintele Republicii Moldova, deputații în Parlament,

membrii Guvernului și alți conducători ai organizațiilor publice vor anunța

Comisia Națională de Integritate despre conflictele de interese specificate la alin.

(1) în care se află.

Indică reclamantul că, Legea nr. 16 din 15.02.2008 nu dă o careva noțiune de

organizație publică. Potrivit art. 1 din Legea nr. 436 din 28.12.2006, noțiunea de

primărie este definită ca fiind structură funcțională care asistă primarul în

exercitarea atribuțiilor sale legale. Legea nr. 436 nu operează cu noțiunea de

organizație publică. în sensul celor expuse, consideră reclamantul că prevederile

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 16 din 15.02.2008, de asemenea, nu sunt aplicabile

speței.

Reieșind din cele expuse solicită, Ambros Alexandru admiterea acțiuni și să

fie dispusă declararea nulă a actului de constatare nr. 3/239 din 04.12.2014 a

Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova, prin care s-a constatat

încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către Alexandru Ambros,

primar al orașului Ungheni.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 25 martie 2016 s-a

admis acțiunea.

S-a declarat ilegal și s-a anulat actul de constatare nr.03/239 din 04.12.2014

emis de Comisia Națională de Integritate a R. Moldova.

La 12 aprilie 2016 Comisia Națională de Integritate a depus cerere de apel

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea integrală a hotărârii

recurate, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016 s-a admis apelul

declarat de Comisia Națională de Integritate.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 martie 2016

și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neântemeiată.

La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că, conform art.5 Legea

nr.16 din 15 februarie 2008 (slujirea interesului public cu imparțialitate și

obiectivitate):

(1) În îndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu, persoanele prevăzute la art.3

vor lua decizii și vor face recomandări conducîndu-se de legislația corespunzătoare

și de politica statului în domeniul respectiv, ținînd cont de interesul public și

renunțînd la interesele personale.

(2) Persoanele prevăzute la art.3 vor renunța la interesele personale, ce pot

compromite deciziile oficiale, luate cu participarea lor, sau se vor abține de la

participarea la luarea sau executarea unor astfel de decizii, dacă acestea pot fi

compromise de interesele lor personale sau de apartenența lor la anumite

organizații.

(3) Persoanele prevăzute la art.3 nu au dreptul: a) să utilizeze sau să admită

utilizarea informației de serviciu sau oricărei alte informații legate de activitatea lor

în interese personale; b) să facă uz de serviciu pentru obținerea unui beneficiu

neprevăzut de lege sau de contractul individual de muncă; c) să folosească, direc

sau indirect, orice bun proprietate publică în interese personale: d)să facă uz de

avantajele funcției oficiale sau ale statutului deținute anterior.

Conform art.10 din Legea (obligațiile conducătorului organizației publice):

(1)Conducătorul organizației publice este obligat să nu admită, cu bună

știință, ca persoanele care activează în organizația pe care o conduce să-și

îndeplinească atribuțiile de serviciu fiind în situații de conflict de interese.

(2) Conducătorul organizației publice este obligat să informeze

Comisia Națională de Integritate despre depistarea de încălcări ale prezentei

legi.

Instanța de apel a stabilit că, obligația ce rezultă din prevederile art. 9, art. 10

Legea nr.16 din 15 februarie 2008 apare în situația în care persoana prevăzută la

art. 3 din Lege urmează să adopte o decizie personal sau o decizie la care acesta ar

urma să participe unde poate apărea interesul său sau al persoanei apropiate. La

caz, semnarea documentelor contabile de executare a contractelor de achiziție cu

SRL „Aledex- Info” constituie un proces ce urmează a fi efectuat printr-o decizie

personală a lui Ambros Alexandru în calitate de primar al orașului Ungheni. Or,

semnarea actelor reprezintă obligația legală a acestuia în calitate de autoritate

reprezentativă a populației unității administrativ teritoriale și executivă a

consiliului local.

Documentele contabile au fost întocmite și eliberate în baza contractelor de

achiziții a bunurilor/serviciilor/ lucrărilor încheiate cu SRL „Aledex-Info”, al cărei

unic fondator este soția reclamantului.

Instanța de apel a considerat imperativă aplicarea art. 6 alin. (1) din Legea nr.

16 din 15 februarie 2008, care stabilește că activitatea autorităților publice,

instituțiilor publice întreprinderilor de stat și municipale, societăților comerciale cu

capital majoritar de stat, denumite în continuare organizații publice, precum și a

persoanelor prevăzute la art. 3, va fi transparentă și accesibilă controlului public.

În contextul dat, argumentul intimatului precum că primarul și primăria nu pot

fi confundate cu organizațiile publice care la existența unui conflict de interese

informează direct CNI, conform art. 9 alin. (2) al Legii nr. 16 din 15 februarie

2008, este neântemeiat, or legea dată concret încadrează autoritățile publice în

rîndul organizaților publice.

Potrivit alin. (2) art. 5 al aceleiași legi, Ambros Alexandru avea obligația de a

renunța la interesele personale, ce pot compromite deciziile oficiale, luate cu

participarea lor, sau să se abțină de la participarea la luarea sau executarea unor

astfel de decizii, dacă acestea pot fi compromise de interesele lor personale sau

apartenența lor la anumite organizații.

Totodată, Ambros Alexandru, în conformitate cu alin. (2) art. 7 al Legii nr.

16 din 15 februarie 2008, avea obligația de a acționa în orice moment astfel încît să

servească drept exemplu pentru alți funcționari publici și pentru alte persoane

fizice și va accepta responsabilitatea pentru modul în care își desfășoară activitatea

în calitatete de persoană privată la numirea în funcția publică și în timpul

exercitării ei, precum și responsabilitatea pentru evitarea, identificarea, declararea

și soluționarea conflictelor de interese în beneficiul interesului public.

La 19 ianuarie 2017, avocatul Roșca Vladislav în interesele recurentului

Ambros Alexandru a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii

primei instanțe.

În motivarea recursului se invocă că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

Se indică în recurs că, Alexandru Ambros, la semnarea dispoziției de plată nu

urma să adopte vreo decizie personal, precum nici nu urma să participe la vreo

decizie, ceea ce înseamnă că nu se afla în circumstanțele art. 9 alin. (1) din Legea

nr. 16 din 15 februarie 2008.

Având în vedere că Alexandru Ambros a acționat exact în conformitate cu

prevederile art. 74 din Legea nr. 131 din 3 iulie 2015, tocmai luând în considerație

și prevederile în vigoare referitoare la conflictul de interese, inclusiv Legea nr. 16

din 15 februarie 2008, invocarea de către instanța de apel a art. 5 alin. (2) și a art. 7

alin. (2) din Legea nr. 16 din 15 februarie 2008 este absolut irelevant.

Indică recurentul că instanța de apel, la examinarea cauzei nici nu a

interpretat corect prevederile legale - cele ale Legii nr. 16 din 15 februarie 2008,

nici nu a aplicat prevederi legale absolut imperioase pentru soluționarea completă

și obiectivă a cauzei - Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 și Legea nr. 131 din 3

iulie 2015. Prin urmare, există toate temeiurile legale pentru casarea integrală a

deciziei instanței de apel din 25 octombrie 2016,

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Roșca

Vladislav în interesele recurentului Ambros Alexandru, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de

apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei,

iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Roșca Vladislav în

interesele recurentului Ambros Alexandru, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se

examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către avocatul Roșca Vladislav în interesele

recurentului Ambros Alexandru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către avocatul Roșca Vladislav în interesele

recurentului Ambros Alexandru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru