3rh-56/18 — Contestarea actului administrativ

3rh-56/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3rh-56/18

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecător – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, judecători – S. Filincova, Iu. Bejenaru,

M. Ghervas, E. Covalenco, Sv. Moldovan

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Elena Covalenco

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Vladimir Țurcan împotriva deciziei

din 20 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată înaintată de Vladimir Țurcan împotriva Comisiei Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului

moral,

c o n s t a t ă :

La 07 august 2013, Vladimir Țurcan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Vladimir Țurcan a invocat că deține funcția de șef al

Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne și conform prevederilor legale urmează să prezinte

anual Comisiei Naționale de Integritate declarația cu privire la venituri și

proprietate și declarația de interese personale.

La 31 iulie 2013, Comisia Națională de Integritate a expediat în adresa

reclamantului Actul de constatare nr. 04/22 din 25 iulie 2013, adoptat prin decizia

nr. 28/1 din 25 iulie 2013, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al

incompatibilității și restricțiilor funcției publice deținute.

Astfel potrivit reclamantului, Comisia Națională de Integritate eronat a

constatat nedeclararea calității de administrator al SRL „Elat-Constructor”,

deoarece Vladimir Țurcan s-a concediat prin ordinul nr. 03 din 22 august 2011 din

cadrul acestei întreprinderi. Consideră că odată cu eliberarea carnetului de muncă,

în care este indicat că a demisionat din funcția de director al SRL „Elat-

Constructor”, au încetat raporturile de muncă cu întreprinderea dată. SRL „Elat-

Constructor” se face vinovată de faptul că nu l-a radiat din rândul administratorilor.

1

La 16 iulie 2013, a depus cerere cu privire la operarea modificărilor în

Registrul de Stat al întreprinderilor și organizațiilor solicitând radierea calității de

administrator al societății cu răspundere limitată ,,Elat-Constructor”. Prin

scrisoarea nr. 319 din 19 iunie 2013 ÎM ,,Elat” SA, asociatul SRL ,,Elat-

Constructor”, i-a comunicat despre imposibilitatea soluționării demersului.

La 30 iulie 2013, a depus la Camera Înregistrării de Stat cerere cu privire la

radierea calității de administrator al SRL ,,Elat-Constructor”, însă i s-a comunicat

că persoana juridică urmează să depună o astfel de cerere în termen de 30 zile de la

data adoptării hotărârii de modificare a actelor de constituire.

La 02 iulie 2013, a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM ,,Elat”

SA, SRL ,,Elat-Constructor” și Camerei Înregistrării de Stat cu privire la obligarea

operării modificărilor în Registrul de Stat și repararea prejudiciului.

Comisia Națională de Integritate eronat a constatat că a obținut venit în sumă

de 17 065,36 lei, activând SRL ,,Elat-Constructor”.

Transferurile bănești efectuate pe numele feciorului său - XXXX XXXX, care

se află la întreținerea sa, în sumă de 400 Euro, nu au fost menționate în declarație,

deoarece anexa nr. 1 Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16-XVI din 15

februarie 2008 și anexa nr. 1 Legea nr. 1264-XV din 19 iulie 2002 privind

declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de

demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor

persoane cu funcție de conducere, nu conțin astfel de compartimente.

Nu a indicat că este fondator al asociației obștești ,,Împreună pentru

Moldova”, care este o organizație necomercială specializată în promovarea apărării

drepturilor și libertăților cetățenilor, deoarece prevederile legale permit

funcționarului public să aibă calitatea de fondator al societății necomerciale.

Reclamantul a indicat că a devenit asociat al SC ,,Tevas Grup” SRL la 10

ianuarie 2013 cu o cotă-parte de 25 % și veniturile înregistrate urmau a fi indicate

în declarația pentru anul 2014.

Comisia Națională de Integritate eronat a constatat că nu a declarat venitul

obținut din deținerea cotelor-părți la ÎM ,,Euro Metal” SRL și SC ,,Tevas Grup”

SRL, deoarece în Monitorul Oficial nr. 117-118 din 26 mai 2013 s-a publicat un

aviz în legătură cu faptul că ÎM ,,Euro Metal” SRL își suspendă activitatea pe

termen de 3 ani. În situația în care activitatea întreprinderii este suspendată, aceasta

nu a înregistrat careva venituri.

De asemenea, Comisia Națională de Integritate eronat a constatat că

reclamantul nu a indicat în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru

anul 2012 împrumuturile în sumă de XXX dolari SUA și XXX Euro, deoarece la

momentul depunerii declarației se examina procesul la cererea sa de chemare în

judecată împotriva ÎM ,,Elat” SA cu privire la încasarea datoriei, penalității și

dobânzii de întârziere, fiind pe rol la Curtea de Apel Chișinău. Curtea de Apel

Chișinău s-a pronunțat în privința acestor sume la 10 aprilie 2013, peste 9 zile după

depunerea declarației și întemeiat nu a indicat aceste sume în declarația pentru anul

2012.

Comisia Națională de Integritate a constatat că nu a declarat bunul imobil

deținut în proprietate de feciorul XXXX XXXX, însă acest imobil a fost

proprietate comună în devălmășie cu mama feciorului - fosta soție, cu care au

divorțat 16 ani în urmă, renunțând la acest imobil după divorț.

2

Nu a declarat conturile bancare deschise la BC ,,Comerțbank” SA cu soldul

,,0”, din cauza că aceste conturi au fost deschise în 2009, fără să fie înregistrate

operațiuni valutare. Conturile de card deschise la BC ,,Moldova Agroindbank” SA

și SA ,,Banca de Economii” sunt conturi prin intermediul cărora beneficiază de

plata salariului în calitate de angajat al Ministerului Afacerilor Interne și a pensiei.

Comisia Națională de Integritate a constatat depășirea termenelor de depunere

a declarațiilor pe anul 2012, însă la 11 ianuarie 2013 a fost preavizat că în termen

de 2 luni funcția sa va fi redusă în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne

nr. 5 din 04 ianuarie 2013. Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 168 din

07 martie 2013 a fost numit în funcția de director al Direcției generale analiză,

monitorizare și evaluare a politicilor a Ministerului Afacerilor Interne, funcție pe

care o deține până în prezent.

Prejudiciul moral reclamantul l-a apreciat la suma de 1 800 000 lei, având în

vedere suferințele și frustrările cauzate prin lipsa de profesionalism de care au dat

dovadă angajații Comisiei Naționale de Integritate la efectuarea procedurii de

control inițiate împotriva sa.

Astfel, Vladimir Țurcan a solicitat anularea deciziei Comisiei Naționale de

Integritate nr. 28/1 din 25 iulie 2013 și a Actului de constatare nr. 04/22 din 25

iulie 2013, încasarea prejudiciului moral în mărime de 1 800 000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 1-8, vol. I).

Prin hotărârea din 06 iunie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Țurcan (f.d. 56, 58-67,

vol. II).

La 10 iunie 2014, Vladimir Țurcan a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 06 iunie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, iar la 30 iulie

2014 a declarat apel motivat împotriva aceleiași hotărâri, la 11 noiembrie 2014 -

apel suplimentar, iar ulterior a mai depus un apel suplimentar împotriva aceleiași

hotărâri (f.d. 69, 73-81, 87-103, 131-135, vol. II).

De asemenea, Vladimir Țurcan a depus și cerere cu privire la renunțarea

parțială la acțiune, solicitând casarea integrală a hotărârii din 06 iunie 2014 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie

admisă parțial cererea de chemare în judecată, anularea integrală a deciziei

Comisiei Naționale de Integritate nr. 28/1 din 25 iulie 2013, anularea punctelor din

dispozitivul Actului de constatare nr. 04/22 din 25 iulie 2013, în partea sesizării

Procuraturii Generale în vederea examinării faptului admiterii falsului în declarații,

prin prisma art. 3521 Codul penal și în partea indicării că după rămânerea

definitivă a actului de constatare, urmează a fi sesizat Ministerul Afacerilor Interne

în vederea încetării raporturilor de muncă; încasarea din contul pârâtului a

prejudiciului moral în mărime de 1 800 000 lei, în rest renunțând la pretenții (f.d.

137-138, vol. II).

Prin decizia din 28 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Vladimir Țurcan. S-a casat parțial hotărârea din 06 iunie 2014 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în partea respingerii pretențiilor cu privire la

contestarea actului administrativ și s-a emis în partea dată o decizie sub formă de

încheiere prin care: a fost admis renunțul lui Vladimir Țurcan la acțiune în partea

contestării punctelor 1, 4, 5, 6, 7 din Actul de constatare a Comisiei Naționale de

Integritate nr. 0422 din 25 iulie 2013 și s-a încetat procesul în această parte. A fost

3

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Țurcan. S-au

anulat punctele 3 și 4 din decizia Comisiei Naționale de Integritate nr. 28/1 din 25

iulie 2013 și punctele 3 și 4 din Actul de constatare a Comisiei Naționale de

Integritate nr. 04/22 din 25 iulie 2013. În rest, pretențiile cu privire la anularea

deciziei Comisiei Naționale de Integritate nr. 28/1 din 25 iulie 2013 au fost

respinse. În partea respingerii pretenției privind repararea prejudiciului moral în

sumă de 1 800 000 lei hotărârea primei instanțe a fost menținută (f.d. 218-232, vol.

II).

La 07 mai 2015, Vladimir Țurcan a depus o cerere de corectare a

dispozitivului deciziei din 28 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 235, vol.

II).

Prin încheierea din 07 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea depusă de Vladimir Țurcan. S-a corectat greșeala din dispozitivul deciziei

din 28 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău după cum urmează: sintagma „pct.

pct. 3, 4 din Actul de constatare al Comisiei Naționale de Integritate nr. 04/22 din

25 iulie 2013” se substituie cu sintagma „pct. pct. 2 și 3 din Actul de constatare al

Comisiei Naționale de Integritate nr. 04/22 din 25 iulie 2013”.

La 11 septembrie 2015, reprezentantul Svetlana Cotorobai a declarat în

interesele Comisiei Naționale de Integritate recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în

partea ce ține de anularea punctelor 3 și 4 din decizia Comisiei Naționale de

Integritate nr. 28/1 din 25 iulie 2013 și punctele 2 și 3 din Actul de constatare nr.

04/22 din 25 iulie 2013 cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acestor

pretenții.

Prin decizia din 20 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de reprezentantul Svetlana Cotorobai în interesele Comisiei

Naționale de Integritate, s-a casat parțial decizia din 28 aprilie 2015 a Curții de

Apel Chișinău, în partea anulării punctelor 3 și 4 din decizia Comisiei Naționale de

Integritate nr. 28/1 din 25 iulie 2013 și punctelor nr. 2 și 3 din Actul de constatare

a Comisiei Naționale de Integritate nr. 04/22 din 25 iulie 2013 și s-a menținut

hotărârea din 06 iunie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în partea

respingerii pretențiilor cu privire la anularea punctelor 3 și 4 din decizia Comisiei

Naționale de Integritate nr. 28/1 din 25 iulie 2013 și punctelor nr. 2 și 3 din Actul

de constatare a Comisiei Naționale de Integritate nr. 04/22 din 25 iulie 2013 (f.d.

39-51, vol. III).

La 22 martie 2018, Vladimir Țurcan a depus cerere de revizuire a deciziei din

20 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii și

casarea deciziei instanței de recurs (f.d. 53-76, vol. III).

În motivarea cererii de revizuire s-a referit în mod repetat la circumstanțele

cauzei, descrise mai sus. Mai mult, revizuientul și-a formulat cererea prin prisma

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, indicând că nu este de acord cu

decizia supusă revizuirii, dat fiind faptul că i-au devenit cunoscute unele

circumstanțe și probe noi, aprecierea cărora ar schimba esențial soluțiile

instanțelor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

4

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În speță, se constată că cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Reieșind din norma citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că

circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,

totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au

fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar existau până la

momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă

În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este

necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe

anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

Potrivit cererii de revizuire, înscrisurile, considerate de Vladimir Țurcan drept

recent apărute, sunt decizia din 19 decembrie 2017 a Colegiului penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție și Ordonanța procurorului în Procuratura sect. Botanica,

mun. Chișinău din 30 septembrie 2014, pe care o consideră că i-ar fi devenit

cunoscută abia la 22 februarie 2018.

Ținând cont de faptul că decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție nu se încadrează în noțiunea de circumstanțe nou-descoperite, argumentele

invocate în suportul revizuirii acesteia nu pot fi reținute, deoarece pretinsele

circumstanțe invocate de revizuent nu sunt susceptibile să influențeze soluția

instanței de recurs, or, actul de discreție al instanței este acel act, momentul

pronunțării al căruia, delimitează perioada de timp în care urmează a fi descoperite

anumite circumstanțe noi, întru admiterea unei cereri de revizuire. Mai mult, cauza

penală intentată pe numele revizuentului a fost examinată separat, neavând nici o

incidență asupra prezentului litigiu, și având o finalitate aparte.

În privința Ordonanței procurorului în Procuratura sect. Botanica, mun.

Chișinău din 30 septembrie 2014, care se invocă că i-ar fi devenit cunoscută

revizuentului la 22 februarie 2018, Colegiul reține că Vladimir Țurcan nu a adus

probe care să confirme imposibilitatea de a lua act de acest înscris anterior datei

indicate, or, cauza penală în privința dnei Alexandra Lobcenco a fost intentată în

baza plângerii revizuentului, care trebuia să se comporte cu diligență și să

urmărească mersul examinării acesteia.

Colegiul relevă că, aplicabile speței sunt prevederile art. 61 din Codul de

procedură civilă, potrivit cărora părțile sunt obligate să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui

5

abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau

inducerea sa în eroare.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu

corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri

irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor

internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii în circumstanțele descrise, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de

principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de

procedură civilă.

Având în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor

art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d is pun e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir

Țurcan împotriva deciziei din 20 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Țurcan

împotriva Comisiei Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Elena Covalenco

Nina Vascan

6